3ra-1261/22 — Obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1261/22 — Obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1261/22

2-21085403-01-3ra-16122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

04 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Stela Procopciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Snejana Sulima, reprezentată

de avocatul Constantin Tănase,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Snejana Sulima împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului

mun. Chișinău, terți Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi,

Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă

și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității

actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Snejana Sulima și s-a menținut hotărârea din

24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 iunie 2021, Snejana Sulima a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău și a Primăriei mun. Chișinău cu privire la

constatarea nulității actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că este

coproprietara bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX, situat în

mun. Chișinău, str. XXXXXX.

În temeiul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 22/27-45 din 27 aprilie

2005, i-a fost autentificat dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața

de 1424 m2, conform cotelor în imobil. Însă, ulterior, a constatat că hotarele

juridice, care sunt expuse în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

nu corespund situației reale privind hotarele posedate din această suprafață de teren

la data privatizării lotului. Iar, exploatarea efectivă a imobilului, presupune accesul

cu automobilul în curte și garaj din str. XXXXXX, situație care este reflectată

actualmente pe teren, prin gardul care delimitează terenul proprietate privată de

terenul cu numărul cadastral XXXXXX.

1

Altfel spus, reclamanta a constatat că terenul cu numărul cadastral XXXXXX,

are date cadastrale eronate, nu coincide cu posesia de fapt stabilită pe parcursul

perioadei de utilizare a imobilului și limitează posibilitatea de exploatare a

acestuia, dar și prezintă probleme de securitate anti-incendiară, deoarece conform

planului juridic elaborat de Primărie, este exclusă posibilitatea asigurării accesului

echipamentului anti-incendiar.

De altfel, reclamanta a susținut că proprietarul terenului cu numărul cadastral

XXXXXX, în mod abuziv și fără a exista un act de stabilire a hotarelor, a

modificat situația reală, prin amplasarea samavolnică a unui gard și a distrus gardul

și poarta existentă.

De asemenea, a notat că a depus la autoritatea publică locală cerere cu privire

la stabilirea hotarelor, însă, aceasta a rămas fără soluționare, fapt ce i-a cauzat

pagube de ordin moral și afectat dreptul de proprietate și posesie nestingherită.

Având în vedere cele enunțate, Snejana Sulima a solicitat declararea nulă a

actului administrativ individual defavorabil din 30 martie 2021 și obligarea

pârâților să efectueze stabilirea hotarelor dintre vecinii proprietari ai terenurilor cu

numerele cadastrale XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cu respectarea situației

de la data privatizării terenului.

La 08 iulie 2021, reprezentantul Snejanei Sulima, avocatul Constantin Tănase

a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de terți a

următoarelor persoane: Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris

Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog,

Aliona Levcă și a IP „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru (f.d.26).

Prin încheierea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis cererea reprezentantului Snejanei Sulima, avocatului Constantin Tănase și

s-au atras în proces, în calitate de terți: Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena

Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei

Martalog, Aliona Levcă și IP „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru

(f.d.34).

Prin hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Snejana Sulima împotriva

Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău privind constatarea nulității

actului administrativ defavorabil nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, prin care a

fost refuzată executarea cerințelor formulate în cererea cu privire la stabilirea

hotarelor terenului, obligarea Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău

să efectueze stabilirea hotarelor dintre vecinii proprietari ai terenurilor cu numerele

cadastrale XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, cu respectarea situației de la data

privatizării (f.d.97).

La 03 martie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase a depus apel împreună

cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 24 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei

noi decizii privind admiterea cererii sale de chemare în judecată (f.d.111-112).

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Snejana Sulima și s-a menținut hotărârea din 24 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.183-190).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău verificând legalitatea

hotărârii primei instanțe, raportând dispozițiile art. 6 alin.(1)-(3), art. 14 alin. (1) și

2

(2), art. 15 alin. (1)-(2), art.18 din Legea privind statutul municipiului Chișinău

nr. 136 din 17 iunie 2016, precum și prevederile art. 14 alin. (1)-(2), art. 15

alin. (1), art. 19 alin. (1)-(3) ale Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998 (în redacția legii în vigoare la data emiterii actului administrativ

contestat), la materialele și circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeiniciei

soluției instanței de fond de respingere a acțiunii Snejanei Sulima și caracterul

declarativ al argumentelor din cererea de apel.

Or, competența de executare a lucrărilor cadastrale revine Agenției Servicii

Publice și structurilor sale teritoriale, întreprinderilor de stat și celor private, iar

autoritatea publică locală nu deține competența de soluționare a cererii de stabilire

a hotarelor terenurilor.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind legal actul administrativ, emis de

autoritatea publică locală. Or, autoritatea publică locală în activitatea

administrativă nu deține competența de stabilire a hotarelor terenurilor proprietate

publică, aceste atribuții fiind puse în seama instituției publice, care are competențe

de efectuare a lucrărilor cadastrale sau de persoane fizice/juridice autorizate în

domeniul lucrărilor cadastrale a bunurilor imobile, conform normelor legale citate.

Iar, pentru soluționarea litigiului între coproprietarii terenului (urilor) / vecini,

apelanta-coproprietară urmează să se adreseze la instituțiile competente în

executarea lucrărilor cadastrale.

De altfel, instanța de apel a relevat că autoritatea publică locală a respectat

prevederile Legii privind administrația publică locală nr. 436 din

28 decembrie 2006, în limita competenței oferindu-i Snejanei Sulima un răspuns

pentru informare deplin și detaliat la solicitarea expusă în cererea sa în interiorul

termenului legal, exercitându-și dreptul discreționar în corespundere cu cadrul

normativ în vigoare, optând pentru soluția posibilă corespunzătoare scopului legii

și aplicând dispoziții legale conform circumstanțelor speței.

În asemenea circumstanțe, luând în considerare cele menționate și având în

vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a

apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o

hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar

cererea de apel depusă de Snejana Sulima este neîntemeiată, Curtea de Apel

Chișinău a respins apelul și a menținut hotărârea contestată.

La 14 noiembrie 2022, Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin

Tănase a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din

12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a

cererii sale de chemare în judecată.

În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Prin referința depusă la 05 ianuarie 2023 Aliona Levcă a solicitat respingerea

recursului depus de Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

3

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 12 octombrie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Snejanei Sulima și a reprezentantului acesteia, avocatului Constantin

Tănase copia dispozitivului deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău la data de 20 octombrie 2022, iar decizia motivată la 11 noiembrie 2022,

fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar

(f.d.191-192).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin

Tănase, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen,

recursul împreună cu motivarea recursului la 14 noiembrie 2022.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel

cu emiterea unei noi decizii din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ (în redacția în vigoare la

data depunerii recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Temei pentru adresare în instanță a constituit faptul că, Snejana Sulima, în

calitate de coproprietar al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX, situat în

mun. Chișinău, str. XXXXXX 34, în timpul exploatării, a constatat că hotarele

juridice, care sunt expuse în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

nu corespund situației reale privind hotarele posedate din această suprafață de teren

la data privatizării lotului, iar terenul vecin cu numărul cadastral XXXXXX, are

date cadastrale eronate, nu coincide cu posesia de fapt stabilită pe parcursul

perioadei de utilizare a imobilului și limitează posibilitatea de exploatare a

imobilului ce aparține reclamantei. În acest sens reclamanta a adresat o cerere către

Primăria și Consiliul mun. Chișinău, solicitând stabilirea hotarelor terenurilor

vecine cu terenul al cărui coproprietar este reclamanta, cu respectarea situației

reale a posesiei la data privatizării, însă prin răspunsul nr. 01/1-09-1032 din 30

4

martie 2021, autoritatea publică locală a informat că acțiunile solicitate de

reclamantă sunt de competența Agenției Servicii Publice.

Examinând acțiunea instanțele ierarhic inferioare au considerat-o

neîntemeiată, confirmând legalitatea răspunsului nr. 01/1-09-1032 din 30 martie

2021, au evidențiat că, este de competența Agenției Servicii Publice și structurilor

sale teritoriale, întreprinderilor de stat și celor private, executarea lucrărilor

cadastrale, iar autoritatea publică locală nu deține competența de soluționare a

cererii de stabilire a hotarelor terenurilor.

Completul de judecată atestă că sub acest aspect, decizia instanței de apel este

eronată, iar concluziile instanței sunt bazate pe interpretarea eronată a legii.

În primul rând, din conținutul răspunsului nr. 01/1-09-1032 din 30 martie

2021, se atestă că acesta poartă un caracter informativ-consultativ, poziție care nu

poate fi acceptată, or potrivit art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, refuzul de a

primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă

se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal.

Astfel, fiind competentă să efectueze potrivit legii anumite acțiuni, Primăria

mun. Chișinău a insistat asupra necesității adresării Agenției Servicii Publice, de

fapt, refuzând examinarea în fond a cererii reclamantei, refuzul fiind un act

administrativ individual defavorabil și constituind obiectul al contenciosului

administrativ.

În continuare, din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că,

Snejana Sulima proprietar asupra 11/84 cotă-parte din bunul imobil, teren cu

numărul cadastral XXXXXX, amplasat în municipiul Chișinău, strada XXXXXX,

în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din

18 mai 2005. La fel, coproprietari al acestui teren sunt terții Maria Druță,

Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica

Lelică, Valeriu Lelică. Iar, terții Andrei Martalog, Aliona Levcă sunt proprietarii

terenurilor vecine cu numerele cadastral XXXXXX și XXXXXX. După cum a fost

redat supra, prin cerere adresată Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, Snejana

Sulima a solicitat stabilirea hotarelor fixe dintre terenurile cu numerele cadastrale

XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

Conform art. 20 din Codul funciar, documentele ce confirmă drepturile

deținătorilor de teren sunt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către

acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de

către Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a

terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de

vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de

arendă și altele.

Conform art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr.1543 din 25 februarie 1998 (în redacția în vigoare la data relevanță speței),

lucrările cadastrale se compun din stabilirea hotarelor unităților administrativ-

teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților. Iar, potrivit art. 152 din aceeași

lege, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor

proprietate publică a statului, reprezentantul autorității administrației publice

locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu întocmirea

actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de organul central de

specialitate în domeniul cadastrului. La transmiterea în proprietate a terenurilor în

5

cadrul înregistrării primare masive, stabilirea hotarelor la fața locului nu este

obligatorie.

După stabilirea hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a

hotarelor de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi,

executanții lucrărilor cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea

planului geometric. Documentația cadastrală prezentată spre recepție trebuie să

permită identificarea corectă a punctelor de cotitură ale terenului pe teritoriul țării,

verificarea corespunderii hotarelor terenului cu hotarele terenurilor adiacente.

Hotarele terenului se reprezintă pe planul cadastral și pe cel geometric.

Conform art. 19 alin. (1) din aceeași Lege, hotarul fix se stabilește prin

marcarea hotarului terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu racordarea

acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere. Hotarul fix se

stabilește la cererea și din contul proprietarului de teren. Dacă hotarul general al

terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu

posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea

administrației publice locale, la cererea proprietarului, stabilește hotarele

terenului la fața locului.

Potrivit prevederilor pct.36 al Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și

actualizare a planurilor cadastrale și geometrice aprobată prin ordinul nr. 140 din

06 august 2012 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, stabilirea hotarelor

terenurilor se efectuează la fața locului de către reprezentantul autorității publice

locale (inginer pentru reglementarea relațiilor funciare) în prezența titularului de

drepturi asupra terenului hotarele căruia urmează a fi stabilite la fața locului,

precum și în cazul stabilirii hotarelor titularilor de drepturi asupra terenurilor

adiacente sau a reprezentanților acestora, împuternicirile cărora sunt confirmate în

modul stabilit de legislație.

Raportând cadrul legal la circumstanțele de fapt constatate pe parcursul

examinării cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază

că, Primăria mun. Chișinău are obligația de a iniția, la cererea Snejanei Sulima,

procedura de stabilire a hotarelor fixe ale bunului imobil și absolut neîntemeiat a

refuzat efectuarea operațiunilor administrative descrise.

Drept urmare, Completul de judecată apreciază critic concluziile instanțelor

ierarhic inferioare cu privire la legalitatea răspunsului Primăriei mun. Chișinău și

că autoritatea publică locală nu deține competența de stabilire a hotarelor

terenurilor, or aceste constatări contravin legislației în vigoare.

Mai cu seamă, instanța de recurs evidențiază că în hotărârile sale, instanțele

ierarhic inferioare au menționat, tranșant, că acțiunea de stabilire a hotarelor

terenurilor proprietate publică nu ține de competența autorității publice locale,

susținând repetat legalitatea refuzului contestat, concluzie ce denotă examinarea

superficială și aprecierea arbitrară a probatoriului.

Astfel, într-adevăr în corespundere cu prevederile art. 15, 151 din Legea

cadastrului bunurilor imobile, lucrările cadastrale sunt executate de Agenția

Servicii Publice și structurile sale teritoriale, de întreprinderile de stat și cele

private, în competența Agenției fiind și lucrările de stabilire pe teren a hotarelor

unităților administrativ-teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților.

Totodată, legiuitorul a prevăzut expres competența autorității administrației publice

locale de nivelul întâi la stabilirea hotarelor fixe la fața locului, cu excepția

terenurilor proprietate publică a statului.

6

Din materialele cauzei se constată că potrivit planului lotului de teren din str.

XXXXXX, în baza deciziei nr. 22/27-45 din 27 aprilie 2005, terenul menționat a

fost transmis în proprietate privată reclamantei și terților Maria Druță, Veaceslav

Druță, Elena Snigur pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare, iar

potrivit extrasului din Registrul Bunurilor Imobile, terenul cu numărul cadastral

XXXXXX are hotare generale.

În acest sens, în mod repetat se confirmă competența autorității administrației

publice locale de nivelul întâi la stabilirea hotarelor fixe a terenurilor proprietate

privată, mai ales dacă hotarul general din planul cadastral și/sau geometric nu

corespunde cu situația reală și lipsește actul de stabilire a hotarelor.

Subsecvent, instanța de recurs atestă că pe lângă faptul stabilirii hotarelor

terenului aflat în coproprietatea reclamantei, ultima a solicitat prin cererea de

chemare în judecată obligarea stabilirii hotarelor terenurilor vecine, care aparțin

terților. La acest capitol, Completul de judecată evidențiază că reclamanta nu este

titularul drepturilor asupra terenurilor vecine și nu poate cere autorităților publice

locale, pentru proprietarii acestor terenuri, efectuarea acțiunilor prevăzute de Legea

cadastrului bunurilor imobile, motiv pentru care acest capăt de cerere urmează a fi

respins, ca neîntemeiat.

Ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de

mai sus, Completul de judecată consideră că a examinat principalele întrebări

juridice puse în cauză și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

celorlalte aspecte. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta

soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia,

hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele

lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, §

156).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că atât hotărârea

primei instanțe cât și decizia instanței de apel au fost emise cu încălcarea normelor

de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a casa decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea

unei decizii noi prin care acțiunea reclamantei să fie admisă.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Snejana Sulima, reprezentată de avocatul

Constantin Tănase.

Se casează integral decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emise în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Snejana Sulima împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău,

terți Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda

Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității

actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor, și se pronunță o nouă decizie

după cum urmează:

7

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Sulima

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terții Maria

Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi,

Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității actului administrativ și

obligarea stabilirii hotarelor.

Se anulează răspunsul nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, prin care a fost

refuzată executarea cerințelor formulate de Snejana Sulima.

Se obligă Primăria mun. Chișinău să stabilească hotarele fixe a terenului cu

numărul cadastral XXXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXXX, al cărui

coproprietar este Snejana Sulima.

Se respinge pretenția reclamantei cu privire la obligarea Primăriei mun.

Chișinău să stabilească hotarele fixe a terenurilor cu numerele cadastrale

XXXXXX și XXXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Stela Procopciuc

Oxana Parfeni

8