3ra-1261/22 — Obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3ra-1261/22 2-21085403-01-3ra-16122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 04 martie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă Stela Procopciuc Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Sulima împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terți Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor, împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Snejana Sulima și s-a menținut hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 07 iunie 2021, Snejana Sulima a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău și a Primăriei mun. Chișinău cu privire la constatarea nulității actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că este coproprietara bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. XXXXXX. În temeiul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 22/27-45 din 27 aprilie 2005, i-a fost autentificat dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața de 1424 m2, conform cotelor în imobil. Însă, ulterior, a constatat că hotarele juridice, care sunt expuse în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nu corespund situației reale privind hotarele posedate din această suprafață de teren la data privatizării lotului. Iar, exploatarea efectivă a imobilului, presupune accesul cu automobilul în curte și garaj din str. XXXXXX, situație care este reflectată actualmente pe teren, prin gardul care delimitează terenul proprietate privată de terenul cu numărul cadastral XXXXXX.

1 Altfel spus, reclamanta a constatat că terenul cu numărul cadastral XXXXXX, are date cadastrale eronate, nu coincide cu posesia de fapt stabilită pe parcursul perioadei de utilizare a imobilului și limitează posibilitatea de exploatare a acestuia, dar și prezintă probleme de securitate anti-incendiară, deoarece conform planului juridic elaborat de Primărie, este exclusă posibilitatea asigurării accesului echipamentului anti-incendiar. De altfel, reclamanta a susținut că proprietarul terenului cu numărul cadastral XXXXXX, în mod abuziv și fără a exista un act de stabilire a hotarelor, a modificat situația reală, prin amplasarea samavolnică a unui gard și a distrus gardul și poarta existentă.

De asemenea, a notat că a depus la autoritatea publică locală cerere cu privire la stabilirea hotarelor, însă, aceasta a rămas fără soluționare, fapt ce i-a cauzat pagube de ordin moral și afectat dreptul de proprietate și posesie nestingherită. Având în vedere cele enunțate, Snejana Sulima a solicitat declararea nulă a actului administrativ individual defavorabil din 30 martie 2021 și obligarea pârâților să efectueze stabilirea hotarelor dintre vecinii proprietari ai terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cu respectarea situației de la data privatizării terenului.

La 08 iulie 2021, reprezentantul Snejanei Sulima, avocatul Constantin Tănase a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de terți a următoarelor persoane: Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și a IP „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru (f.d.26). Prin încheierea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea reprezentantului Snejanei Sulima, avocatului Constantin Tănase și s-au atras în proces, în calitate de terți: Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și IP „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru (f.d.34).

Prin hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Snejana Sulima împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău privind constatarea nulității actului administrativ defavorabil nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, prin care a fost refuzată executarea cerințelor formulate în cererea cu privire la stabilirea hotarelor terenului, obligarea Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău să efectueze stabilirea hotarelor dintre vecinii proprietari ai terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, cu respectarea situației de la data privatizării (f.d.97).

La 03 martie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase a depus apel împreună cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii sale de chemare în judecată (f.d.111-112). Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Snejana Sulima și s-a menținut hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.183-190).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, raportând dispozițiile art. 6 alin.(1)-(3), art. 14 alin. (1) și 2 (2), art. 15 alin. (1)-(2), art.18 din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, precum și prevederile art. 14 alin. (1)-(2), art. 15 alin. (1), art. 19 alin. (1)-(3) ale Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 (în redacția legii în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat), la materialele și circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeiniciei soluției instanței de fond de respingere a acțiunii Snejanei Sulima și caracterul declarativ al argumentelor din cererea de apel.

Or, competența de executare a lucrărilor cadastrale revine Agenției Servicii Publice și structurilor sale teritoriale, întreprinderilor de stat și celor private, iar autoritatea publică locală nu deține competența de soluționare a cererii de stabilire a hotarelor terenurilor. Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind legal actul administrativ, emis de autoritatea publică locală. Or, autoritatea publică locală în activitatea administrativă nu deține competența de stabilire a hotarelor terenurilor proprietate publică, aceste atribuții fiind puse în seama instituției publice, care are competențe de efectuare a lucrărilor cadastrale sau de persoane fizice/juridice autorizate în domeniul lucrărilor cadastrale a bunurilor imobile, conform normelor legale citate.

Iar, pentru soluționarea litigiului între coproprietarii terenului (urilor) / vecini, apelanta-coproprietară urmează să se adreseze la instituțiile competente în executarea lucrărilor cadastrale. De altfel, instanța de apel a relevat că autoritatea publică locală a respectat prevederile Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, în limita competenței oferindu-i Snejanei Sulima un răspuns pentru informare deplin și detaliat la solicitarea expusă în cererea sa în interiorul termenului legal, exercitându-și dreptul discreționar în corespundere cu cadrul normativ în vigoare, optând pentru soluția posibilă corespunzătoare scopului legii și aplicând dispoziții legale conform circumstanțelor speței.

În asemenea circumstanțe, luând în considerare cele menționate și având în vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel depusă de Snejana Sulima este neîntemeiată, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut hotărârea contestată. La 14 noiembrie 2022, Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată.

În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Prin referința depusă la 05 ianuarie 2023 Aliona Levcă a solicitat respingerea recursului depus de Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu 3 stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 12 octombrie 2022. Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a Snejanei Sulima și a reprezentantului acesteia, avocatului Constantin Tănase copia dispozitivului deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 20 octombrie 2022, iar decizia motivată la 11 noiembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.191-192).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen, recursul împreună cu motivarea recursului la 14 noiembrie 2022. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu emiterea unei noi decizii din următoarele motive. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ (în redacția în vigoare la data depunerii recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Temei pentru adresare în instanță a constituit faptul că, Snejana Sulima, în calitate de coproprietar al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. XXXXXX 34, în timpul exploatării, a constatat că hotarele juridice, care sunt expuse în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nu corespund situației reale privind hotarele posedate din această suprafață de teren la data privatizării lotului, iar terenul vecin cu numărul cadastral XXXXXX, are date cadastrale eronate, nu coincide cu posesia de fapt stabilită pe parcursul perioadei de utilizare a imobilului și limitează posibilitatea de exploatare a imobilului ce aparține reclamantei.

În acest sens reclamanta a adresat o cerere către Primăria și Consiliul mun. Chișinău, solicitând stabilirea hotarelor terenurilor vecine cu terenul al cărui coproprietar este reclamanta, cu respectarea situației reale a posesiei la data privatizării, însă prin răspunsul nr. 01/1-09-1032 din 30 4 martie 2021, autoritatea publică locală a informat că acțiunile solicitate de reclamantă sunt de competența Agenției Servicii Publice. Examinând acțiunea instanțele ierarhic inferioare au considerat-o neîntemeiată, confirmând legalitatea răspunsului nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, au evidențiat că, este de competența Agenției Servicii Publice și structurilor sale teritoriale, întreprinderilor de stat și celor private, executarea lucrărilor cadastrale, iar autoritatea publică locală nu deține competența de soluționare a cererii de stabilire a hotarelor terenurilor.

Completul de judecată atestă că sub acest aspect, decizia instanței de apel este eronată, iar concluziile instanței sunt bazate pe interpretarea eronată a legii. În primul rând, din conținutul răspunsului nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, se atestă că acesta poartă un caracter informativ-consultativ, poziție care nu poate fi acceptată, or potrivit art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, refuzul de a primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal. Astfel, fiind competentă să efectueze potrivit legii anumite acțiuni, Primăria mun. Chișinău a insistat asupra necesității adresării Agenției Servicii Publice, de fapt, refuzând examinarea în fond a cererii reclamantei, refuzul fiind un act administrativ individual defavorabil și constituind obiectul al contenciosului administrativ.

În continuare, din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Snejana Sulima proprietar asupra 11/84 cotă-parte din bunul imobil, teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în municipiul Chișinău, strada XXXXXX, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 18 mai 2005. La fel, coproprietari al acestui teren sunt terții Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică. Iar, terții Andrei Martalog, Aliona Levcă sunt proprietarii terenurilor vecine cu numerele cadastral XXXXXX și XXXXXX. După cum a fost redat supra, prin cerere adresată Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, Snejana Sulima a solicitat stabilirea hotarelor fixe dintre terenurile cu numerele cadastrale XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

Conform art. 20 din Codul funciar, documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sunt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă și altele. Conform art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998 (în redacția în vigoare la data relevanță speței), lucrările cadastrale se compun din stabilirea hotarelor unităților administrativ- teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților.

Iar, potrivit art. 152 din aceeași lege, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de organul central de specialitate în domeniul cadastrului. La transmiterea în proprietate a terenurilor în 5 cadrul înregistrării primare masive, stabilirea hotarelor la fața locului nu este obligatorie. După stabilirea hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, executanții lucrărilor cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric.

Documentația cadastrală prezentată spre recepție trebuie să permită identificarea corectă a punctelor de cotitură ale terenului pe teritoriul țării, verificarea corespunderii hotarelor terenului cu hotarele terenurilor adiacente. Hotarele terenului se reprezintă pe planul cadastral și pe cel geometric. Conform art. 19 alin. (1) din aceeași Lege, hotarul fix se stabilește prin marcarea hotarului terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere. Hotarul fix se stabilește la cererea și din contul proprietarului de teren. Dacă hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației publice locale, la cererea proprietarului, stabilește hotarele terenului la fața locului.

Potrivit prevederilor pct.36 al Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice aprobată prin ordinul nr. 140 din 06 august 2012 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, stabilirea hotarelor terenurilor se efectuează la fața locului de către reprezentantul autorității publice locale (inginer pentru reglementarea relațiilor funciare) în prezența titularului de drepturi asupra terenului hotarele căruia urmează a fi stabilite la fața locului, precum și în cazul stabilirii hotarelor titularilor de drepturi asupra terenurilor adiacente sau a reprezentanților acestora, împuternicirile cărora sunt confirmate în modul stabilit de legislație. Raportând cadrul legal la circumstanțele de fapt constatate pe parcursul examinării cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, Primăria mun.

Chișinău are obligația de a iniția, la cererea Snejanei Sulima, procedura de stabilire a hotarelor fixe ale bunului imobil și absolut neîntemeiat a refuzat efectuarea operațiunilor administrative descrise. Drept urmare, Completul de judecată apreciază critic concluziile instanțelor ierarhic inferioare cu privire la legalitatea răspunsului Primăriei mun. Chișinău și că autoritatea publică locală nu deține competența de stabilire a hotarelor terenurilor, or aceste constatări contravin legislației în vigoare. Mai cu seamă, instanța de recurs evidențiază că în hotărârile sale, instanțele ierarhic inferioare au menționat, tranșant, că acțiunea de stabilire a hotarelor terenurilor proprietate publică nu ține de competența autorității publice locale, susținând repetat legalitatea refuzului contestat, concluzie ce denotă examinarea superficială și aprecierea arbitrară a probatoriului.

Astfel, într-adevăr în corespundere cu prevederile art. 15, 151 din Legea cadastrului bunurilor imobile, lucrările cadastrale sunt executate de Agenția Servicii Publice și structurile sale teritoriale, de întreprinderile de stat și cele private, în competența Agenției fiind și lucrările de stabilire pe teren a hotarelor unităților administrativ-teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților. Totodată, legiuitorul a prevăzut expres competența autorității administrației publice locale de nivelul întâi la stabilirea hotarelor fixe la fața locului, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului.

6 Din materialele cauzei se constată că potrivit planului lotului de teren din str. XXXXXX, în baza deciziei nr. 22/27-45 din 27 aprilie 2005, terenul menționat a fost transmis în proprietate privată reclamantei și terților Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare, iar potrivit extrasului din Registrul Bunurilor Imobile, terenul cu numărul cadastral XXXXXX are hotare generale. În acest sens, în mod repetat se confirmă competența autorității administrației publice locale de nivelul întâi la stabilirea hotarelor fixe a terenurilor proprietate privată, mai ales dacă hotarul general din planul cadastral și/sau geometric nu corespunde cu situația reală și lipsește actul de stabilire a hotarelor.

Subsecvent, instanța de recurs atestă că pe lângă faptul stabilirii hotarelor terenului aflat în coproprietatea reclamantei, ultima a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea stabilirii hotarelor terenurilor vecine, care aparțin terților. La acest capitol, Completul de judecată evidențiază că reclamanta nu este titularul drepturilor asupra terenurilor vecine și nu poate cere autorităților publice locale, pentru proprietarii acestor terenuri, efectuarea acțiunilor prevăzute de Legea cadastrului bunurilor imobile, motiv pentru care acest capăt de cerere urmează a fi respins, ca neîntemeiat. Ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de mai sus, Completul de judecată consideră că a examinat principalele întrebări juridice puse în cauză și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința celorlalte aspecte.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că atât hotărârea primei instanțe cât și decizia instanței de apel au fost emise cu încălcarea normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea reclamantei să fie admisă.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Snejana Sulima, reprezentată de avocatul Constantin Tănase. Se casează integral decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emise în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Sulima împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terți Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor, și se pronunță o nouă decizie după cum urmează: 7 Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Sulima împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terții Maria Druță, Veaceslav Druță, Elena Snigur, Boris Cuharschi, Nadejda Cuharschi, Aurica Lelică, Valeriu Lelică, Andrei Martalog, Aliona Levcă și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității actului administrativ și obligarea stabilirii hotarelor.

Se anulează răspunsul nr. 01/1-09-1032 din 30 martie 2021, prin care a fost refuzată executarea cerințelor formulate de Snejana Sulima. Se obligă Primăria mun. Chișinău să stabilească hotarele fixe a terenului cu numărul cadastral XXXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXXX, al cărui coproprietar este Snejana Sulima. Se respinge pretenția reclamantei cu privire la obligarea Primăriei mun. Chișinău să stabilească hotarele fixe a terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă Stela Procopciuc Oxana Parfeni 8