2ra-265/24 — demolarea constructiei si obligarea remedierii constructiei

2ra-265/24 — demolarea constructiei si obligarea remedierii constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Bîrca

Ludmila, reprezentată de avocatul Prutean Lilian,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Bîrca Ludmila împotriva Tatianei Găină, intervenient accesoriu

Primăria orașului Durlești cu privire la demolarea construcției și

obligarea remedierii construcției,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Bîrca Ludmila,

reprezentată de avocatul Prutean Lilian și s-a menținut hotărârea din 29

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr.2ra-265/24

Nr. PIGD 2-18188270-01-2ra-28022024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de

procedură civilă.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, R. Pulbere, D. Dulghieru)

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Bîrca Ludmila, reprezentată de avocatul Prutean Lilian,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

chemare în judecată împotriva Tatianei Găină, intervenient accesoriu

Primăria or. Durlești cu privire la demolarea construcției și obligarea

remedierii construcției.

proprietarii apartamentului nr.*****, situat pe str. *****.

la apartamentul nr.***** din str. *****, alăturat cu peretele

apartamentului nr.***** ce-i aparține, afectându-i drepturile prin faptul

că în apropierea ferestrelor încăperilor locative ale apartamentului său

sunt amplasate ferestrele construcției neautorizate la apartamentul

nr.*****, pentru faptul că sunt montate țevile de la cazanul de încălzire

autonomă și aragaz care evaporă gazele și deșeurile toxice în fereastra

încăperilor locative ale apartamentului nr.*****.

efectuat de expertul judiciar *****, s-a constatat încălcări la efectuarea

anexei la apartamentul nr.***** din str. *****. În special, s-a constatat

că construcția nu corespunde normativelor tehnice în construcție,

normativelor sanitare și normativelor anti-incendiare conform NCM

E03.02.14 „Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și instalațiilor”

(NCM E03.02.2001 MCH 2.02.01-97) – aprobat prin ordinul nr.81 din

20.05.2014 și NCM BOI.03.-05. Construcția și configurația anexei la

apartamentul nr.***** din str. *****, este construită contrar Legii

privind calitatea în construcții nr.721 din 02.02.1996 și Legii nr.163 din

09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. S-a

mai constatat că în apropierea ferestrelor încăperilor locative ale

apartamentului nr.*****, este amplasată construcția anexă la

apartamentul nr.*****, a cărui pereți megieși nu sunt „orbi” și nu sunt

„antifoc”, iar distanța de facto nu este respectată. Or, distanța între ele

urmează a fi normată în conformitate cu Tabelul nr.1, pct.5.32 al NCM

1

B.01.03-05 care prevede distanța minimă între clădiri de 6,0 m până la

H=10 m și 12 m la h=16 m, și 20 m la h=mai mare de 16 m. Potrivit

cercetărilor efectuate de către expert s-a stabilit că la construcția anexă

la apartamentul nr.***** sunt montate țevi de la cazanul de încălzire

autonomă și aragaz, care evaporă gazele și deșeurile toxice în fereastra

încăperilor locative ale apartamentului nr.***** de pe aceeași adresă.

S-a constatat că conform calculelor normativului СниП – 2.08.02-89

„Естественное освещение и инсоляция” și normativului СниП –

2605-82 „Санитарные нормы и правила обеспечения инсоляцией”

construcția anexă la apartamentul nr.***** din str. *****, împiedică

procesul de insolare a încăperilor nr.***** și nr.***** din apartamentul

nr.*****, în special are loc sporirea umidității în această încăpere, iar

pe termen lung, duce la înrăutățirea sănătății locatarilor, cât și

deprecierea valorii bunului imobil.

art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, Bîrca Ludmila a solicitat admiterea

acțiunii și dispunerea demolării construcției anexă la apartamentul

nr.***** din str. *****, cu obligarea Tatianei Găină să remedieze

construcția – apartamentul nr.***** conform aspectului arhitectural

inițial.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă

de Bîrca Ludmila.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

avocatul Prutean Lilian a declarat apel împotriva hotărârii din 29

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii civile.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

2

Chișinău s-a respins apelul declarat de Ludmila Bîrca, reprezentată de

avocatul Prutean Lilian și menținută hotărârea din 29 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

de respingere a acțiunii depuse de Bîrca Ludmila, constatând că Găină

Tatiana a edificat o construcție autorizată de către autoritatea publică

locală, Primăria Durlești.

Durlești nr.2.9 din 25 iulie 2002 cu privire la permisiunea construcției

la bloc, certificatul de urbanism pentru proiectare, precum și autorizația

de construire privind executarea lucrărilor de construcție a anexei la

apartamentul nr.***** din str.*****, sunt acte permisive, care oferă

dreptul persoanei de a efectua lucrări de construcție.

construcției, precum și după darea în exploatare, intimata Bîrcă

Ludmila nu a formulat critici și nu a obiectat în privința anexei la

apartamentul nr.*****, fapt ce presupune că aceasta și-a dat

consimțământul cu edificarea anexei, nefiindu-i afectat dreptul de

vecinătate. Unul din proprietarii locuinței învecinate din apartamentul

nr.*****, Bîrca Gheorghe și-a manifestat acordul la edificarea

construcției în speță, declarația acestuia fiind întocmită în formă scrisă

(f.d.149, vol.I).

2002 a Consiliului or. Durlești cu privire la permisiunea construcției la

bloc, cât și certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de

construire privind executarea lucrărilor de construcție a anexei la

apartamentul nr.***** din str.*****, au fost contestate în instanța de

judecată într-un proces separat în anul 2019. Or, în situația încălcării și

afectării unor drepturi, titularul reacționează într-un termen rezonabil

fără a admite evoluția în continuare a raporturilor juridice.

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea

depusă de Bârca Ludmila împotriva Primăriei și Consiliului orașului

Durlești a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.156, vol.I), iar prin decizia

din 21.10.2020 a Curții de Apel Chișinău a fost parțial casată hotărârea

din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă

o hotărâre nouă, prin care a fost anulată autorizația de construire nr.129

din 19.07.2002 emisă de Primăria or. Durlești, mun.Chișinău. Decizia

instanței de apel devenind irevocabilă.

3

21.10.2020, Curtea de Apel Chișinău a constatat lipsa vreunui temei din

care ar rezulta ilegalitatea deciziei nr.2.9 din 25.07.2002 cu privire la

permisiunea construcției la bloc, menționând că aceasta a fost emisă cu

respectarea legii, competenței și a procedurii prevăzute de lege. Aceeași

concluzie rezultă și în privința certificatului de urbanism.

construire, instanța ierarhic superioară a admis respectiva solicitare pe

motiv că autorizația a fost eliberată de Primăria orașului Durlești,

contrar prevederilor legale, până la emiterea certificatului de urbanism,

fără a se reține restul argumentelor invocate de partea intimată.

poate constitui temei de admitere a pretenției cu privire la demolarea

construcției edificate în anul 2002.

privind calitatea în construcție nr.721 din 02.02.1996 reglementează

modul de autorizare, avizare și verificare a lucrărilor de proiectare,

executare sau desființare a construcțiilor și amenajărilor în conformitate

cu documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului prin

aplicarea sistemului de documente normative în construcții în scopul

asigurării transparenței și publicității la emiterea actelor administrative

și al creării unor condiții favorabile mediului de afaceri.

titularul actelor permisive a edificat deja bunul, care a intrat în

patrimoniul său, fiindu-i garantat protecția dreptului de proprietate,

anularea unui act permisiv după scurgerea unei perioade de 12 ani nu

va genera demolarea bunului imobil, fiind incidentă protecția juridică a

dispoziției art.1 Protocol 1 la Convenția Europene a Drepturilor

Omului.

referire la Raportul de expertiză extrajudiciară nr.***** din *****

întocmit de către expertul, *****, în conținutul căruia s-a indicat că

construcția și configurația anexei bunului imobil este construită contrar

Legii privind calitatea în construcții și Legii privind autorizarea

executării lucrărilor în construcții, motivând că raportul de expertiza

judiciară constituie un mijloc de probă care poate fi administrat de către

instanța de judecată, doar în condițiile în care au fost asigurate toata

garanțiile stabilite de codul de procedură civilă în vigoare, precum și

ale Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar

din 14.04.2016. Or, atât timp cât nu a fost demonstrată nerespectarea de

4

către intimată, în baza unui material probatoriu concludent și suficient,

a condițiilor obligatorii în sensul edificării unei construcții, este

imposibil de a concluziona că anexa la apartamentul nr.***** din litigiu

este una ce contravine prevederilor legale, iar atât timp cât obiectul

prezentei acțiuni este identificat drept demolarea unei construcții,

instanța nu este în drept de a se expune în privința legalității actelor

permisive ce au stat la baza demarării lucrărilor de construire.

edificată construcția în speță au încetat de drept din moment ce

construcția a fost dată în exploatare. Respectiv, în condițiile în care

intimata nu a obiectat și nu a utilizat mijloacele de apărare în termenul

de acțiune a actelor permisive de a construi, rezultă că aceasta nu a adus

atingere drepturilor sale, prezenta acțiune fiind inechitabilă și prin

urmare neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

avocatul Prutean Lilian, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

SOLICITĂRILE RECURENTEI:

decizia contestată a fost emisă cu interpretarea eronată a legii. Instanța

de apel nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanța pentru soluționarea justă a cauzei. Nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind stabilite.

Concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, vin în contradicție cu

circumstanțele cauzei. Au fost încălcate, aplicate și interpretate eronat

normele de drept material.

sediul Ciocana, ca urmare a examinării cererii de chemare în judecată

înaintate de Bîrca Ludmila împotriva Găină Tatiana privind încasarea

prejudiciului material, a cheltuielilor de judecată și obligarea

demontării rețelelor inginerești, instanța a admis Raportul de expertiză

extrajudiciară nr.***** din ***** drept probă în dosarul nominalizat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12.06.2019 a fost respins

5

apelul declarat de avocatul Procopovici Augustin în interesele Tatianei

Găină, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30.10.2019

au fost declarate inadmisibile recursurile declarate de către Ludmila

Bîrcă, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana

Găină, reprezentată de avocatul Augustin Procopovici.

din *****, expertul judiciar particular *****, certificat de calificare

nr.***** eliberat de Centrul National de Expertize Judiciare al

Ministerului Justiției, inclus în Registrul de stat al experților judiciari

atestați sub nr.*****, a constatat încălcări prin demararea și efectuarea

construcției anexe la apartamentul nr.***** din str.*****, în special

s-a constatat că construcția nu corespunde normativelor tehnice în

construcție, normativelor sanitare și normativelor antiincendiare

conform NCM E03.02.14 „Protecția împotriva incendiilor a clădirilor

și instalațiilor” (NCM E03.02.2001 MCH 2.02.01-97), aprobat prin

ordinul nr.81 din 20.05.2014 și NCM BOI.03.-05. Construcția și

configurația anexei la apartamentul nr.***** din str.***** este

construită contrar Legii nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în

construcții publicat și Legii nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcții. La fel, s-a constatat că în

apropierea ferestrelor încăperilor locative ale apartamentului nr.*****

din str.*****, este amplasată construcția anexă la apartamentul

nr.***** de pe aceiași adresă, pereții megieși căruia nu sunt „orbi” și

nu sunt „antifoc”, iar distanța de facto nu este respectată. Luând în

considerare că pereții megieși nu sunt ”orbi” și nu sunt ”antifoc”,

distanța între ele urmează a fi normată în conformitate cu Tabelul nr.l

p.5.32 al NCM B.01.03-05 care prevede distanța minimă între clădiri

de 6,0 m până la H=10 m și 12 m la h= 16 m, și 20 m la h=mai mare

de 16 m. Conform cercetărilor efectuate de către expert s-a stabilit că

la construcția anexă la apartamentul nr.***** sunt montate țevi de la

cazanul de încălzire autonomă și aragaz care evaporă gazele și

deșeurile toxice în fereastra încăperilor locative ale apartamentului

nr.16 de pe aceiași adresă.

„Естественное освещение и инсоляция” și normativului СниП –

2605-82 „Санитарные нормы и правила обеспечения инсоляцией”

s-a constatat că construcția anexă la apartamentul nr.***** din

str.*****, împiedică procesul de insolare a încăperilor nr.***** și

***** din apartamentul nr.*****, în special are loc sporirea umidității

6

în această încăpere, iar pe termen lung, conduce la înrăutățirea

sănătății locatarilor, cât și deprecierea valorii bunului imobil.

obligată să verifice actele prezentate și numai după aceasta să

elibereze autorizația de construire.

apel neîntemeiat nu au dat curs cererii de numire a unei expertize

judiciare, încălcându-i în așa mod drepturile procedurale de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

obligația legală de a motiva hotărârea adoptată, circumstanță care

denotă o eroare judiciară care nu poate fi corectată de instanța de

recurs, din care motive cauza urmează să fie trimisă la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Ludmila și-a întemeiat recursul pe temeiurile de drept prevăzute de

art.432 din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare până

la 01 septembrie 2023, în special la prevederile alin.(2) lit.a), b) și c),

alin.(4) CPC, potrivit cărora se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod

eronat legea. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Berescu Andrei a depus referință, solicitând să fie considerat

inadmisibil recursul declarat de Bîrca Ludmila, deoarece acesta este

vădit neîntemeiat, fără a indica care temei de drept prevăzute la art.432

alin.(1) CPC, în redacția legii din 01.09.2023, a fost încălcat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

statuează că:

7

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii

sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de

procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

Ludmila, a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din

31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

declarării recursului” din Codul de procedură civilă (în redacția legii

până la modificările operate prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în

vigoare din 01.09.2023) avea următorul conținut:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în

cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o

lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu

avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal

al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar

fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

8

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.”

Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost

respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează

drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar

dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

(în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului – 28.02.2024)

statuează că:

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

prevede că:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute

la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în

lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI:

de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei, în ședință publică, la 22 noiembrie 2023.

de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 22 noiembrie

2023 în adresa Ludmilei Bîrca și reprezentantului acesteia, avocatul

Prutean Lilian, însă la dosar lipsesc date când ultimii au recepționat-

o.

2024 de către Bîrca Ludmila, reprezentată de avocatul Prutean Lilian,

se consideră ca fiind depus în interiorul termenului prevăzut la art.434

CPC.

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură

civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

9

întemeiat recursul pe temeiurile de drept prevăzute de art.432 din

Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare până la 01

septembrie 2023, în special la prevederile alin.(2) lit.a), b) și c) și

alin.(4) CPC, potrivit cărora se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod

eronat legea. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului..

de Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246

din 31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă,

în special au fost modificate și temeiurile recursului prevăzute la

art.432, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Prutean Lilian a depus recursul la 28 februarie 2024, adică după

intrarea în vigoare a modificărilor operate la articolul 432 CPC,

dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în

redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01 septembrie

2023.

Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de Bîrca Ludmila nu se

încadrează în temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, în vigoare din 01 septembrie 2023, și prin

urmare urmează a fi considerat inadmisibil.

contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată

nu a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii, cu aplicarea

sau interpretarea eronată a legii, sau cu aprecierea arbitrară a probelor.

Dimpotrivă, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale,

bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de instanța de apel și nu

relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

10

nerezonabilă a probelor. Mai mult, recursul conține obiecții de fapt

similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de

instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

declarării recursului (28.02.2024).

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței

de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la

un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor

la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev

împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

11

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului

6§1 CtEDO (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Bîrca

Ludmila, reprezentată de avocatul Prutean Lilian, nu se încadrează în

temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) CPC, respectiv

urmează a fi considerat inadmisibil.

procedură civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Consideră inadmisibil recursul declarat de Bîrca Ludmila,

reprezentată de avocatul Prutean Lilian.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

12