2ra-1955/19 — cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1955/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – S. Suvac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, V. Buhnaci, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Tatiana Găină,

reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici și de către Ludmila Bîrca,

reprezentată de avocatul Lilian Prutean,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila Bîrca

împotriva Tatianei Găină cu privire la încasarea prejudiciului material, a cheltuielilor

de judecată și obligarea demolării rețelelor inginerești,

împotriva deciziei din data de 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul

Augustin Procopovici, s-a admis apelul declarat de către Ludmila Bîrca, reprezentată

de avocatul Lilian Prutean, s-a casat parțial hotărârea din data de 24 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri,

constată:

La 23 ianuarie 2018 Ludmila Bîrca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Găină, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în

mărime de 23 264,68 lei, a cheltuielilor de judecată și obligarea demontării rețelelor

inginerești de apă și canalizare și remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele

inginerești.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că este

coproprietar al apartamentului nr. xxxxx, din str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău

și locuiește împreună cu fiica Irina Bîrca pe adresa menționată.

La 10 noiembrie 2017 apartamentul său a fost inundat cu apa, ce s-a scurs din

apartamentul nr.xxxxx, din str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău, a cărui proprietar

este Tatiana Găină. Faptul inundării apartamentului reclamantei este confirmat prin

actele întocmite de reprezentantul organelor de drept și prin confirmarea nr.06/17 din

01 decembrie 2017, eliberată de către ÎM „Regia Comunală Locativă Durlești”.

1

Pentru stabilirea mărimii prejudiciului material cauzat în urma inundării

apartamentului reclamanta că a solicitat efectuarea unei expertize. Prețul pentru

efectuarea expertizei a fost achitat de către aceasta, în mărime de 5 200 lei.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr.611 din 06 decembrie 2017

costul lucrărilor de reparație, ce necesită a fi efectuate în apartamentul nr. xxxxx, din

str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău, constituie 23 264.68 lei.

Ludmila Bîrca a întreprins acțiuni în vederea soluționării pe cale amiabilă a

litigiului, dar nu s-au soldat cu succes. Astfel, în circumstanțele în care Tatiana Găină

refuză să reparare prejudiciul cauzat în urma inundării apartamentului, reclamanta

solicită încasarea acestuia pe cale judecătorească.

Prin hotărârea din data de 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul Tatianei

Găină în beneficiul Ludmilei Bîrca prejudiciul material cauzat în mărime de 23 264, 68

lei, cheltuielile de judecată pentru întocmirea raportului de expertiză în mărime de

5 200 lei, cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat corespunzător admiterii

acțiunii în sumă de 697,94 lei. În rest, pretențiile privind obligarea demontării rețelelor

inginerești și încasarea cheltuielilor de judecată, s-au respins ca fiind neîntemeiate.

( f.d. 55, 64-58)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că prin prisma art.

14, alin. (2), art. 1398, alin. (1) și art. 1413 din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019) răspunderea pentru prejudiciul cauzat, inclusiv prin scurgerea din construcție,

revine posesorului construcției. Repararea prejudiciului cauzat prin scurgerea din

construcție constituie o răspundere obiectivă, astfel, Tatiana Găină se face vinovată de

prejudiciul cauzat Ludmilei Bîrca, care potrivit raportului de expertiză nr. 611 din 06

decembrie 2017 constituie suma de 23 364,68 lei.

Referitor la pretenția cu privire la obligarea demontării rețelelor inginerești și

remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele inginerești de apă și canalizare,

instanța de fond a reținut că reclamanta nu a probat că Tatiana Găină a comis careva

abateri de la actele legislative și normative în domeniul gospodăriei locativ- comunale.

Instanța de fond prin prisma art. 94, alin. (1) din Codul de procedură civilă a admis

pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, totodată în baza art. 96, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă a respins pretenția privind încasarea

cheltuielilor suportate pentru asistența juridică, ori acestea nu au fost probate.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 iunie 2019 a respins apelul declarat

de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, a admis

apelul declarat de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, a casat

parțial hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în

partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate

pentru asistența juridică și în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care a încasat

din contul Tatianei Găină în beneficiul Ludmilei Bîrca cheltuielile pentru asistența

juridică în prima instanță în mărime de 4 000 lei și în instanța de apel în mărime de

3 000 lei. În rest a menținut hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana. ( f.d. 101,102-108)

2

Instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția instanței de fond cu privire

la admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și respingerea

pretenției cu privire la obligarea demontării rețelelor inginerești și remedierea lor la

locurile prevăzute pentru rețelele inginerești de apă și canalizare. Totodată, instanța de

apel a reținut ca fiind întemeiată pretenția Tatianei Găină cu privire la încasarea

cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în prima instanța și în instanța de apel,

ori a prezentat probe ce confirmă suportarea acestor cheltuieli.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 01 august 2019 Ludmila Bîrca,

reprezentată de avocatul Lilian Prutean, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei în partea respingerii pretenției cu privire la

obligarea demontării rețelelor inginerești și remedierea lor la locurile prevăzute pentru

rețelele inginerești de apă și canalizare cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri privind admiterea preteneției, totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor

suportate pentru asistența juridică în recurs în mărime de 3 000 lei. ( f.d. 118-119)

În motivarea recursului Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean a

indicat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, ori aceasta a prezentat probe în susținerea pretenției prin care se

confirmă că rețelele inginerești de apă și canalizare în apartamentul Tatianei Găină nu

se află în locul prevăzut.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 17 august 2019 Tatiana Găină,

reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, a depus recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu pronunțarea unei noi hotărâri privind remiterea cauzei la rejudecare, ( f.d. 113-115)

Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, în susținerea

solicitărilor din recurs a indicat că instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele,

ori în speță nu au fost administrare probe din care să rezulte vinovăția Tatianei Găină

în inundarea apartamentului Ludmilei Bîrca.

De asemenea, a mai fost invocată aplicarea de către instanțele de judecată a unei

legi care nu trebuia să fie aplicată și anume a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care nu prevăd printre atribuțiile

poliției constatarea stării de fapt, la caz organele de poliție au stabilit faptul inundării

apartamentului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

12 iunie 2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 02 iulie 2019, a fost

publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 15 iulie 2019. Confirmare

privind recepționarea copiei deciziei de către recurente la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus la 01 august 2019 de către Ludmila Bîrca,

reprezentată de avocatul Lilian Prutean și recursul depus la data de 17 august 2019 de

către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, se consideră

a fi depuse în termen.

3

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către

Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana Găină,

reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă,

că Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și Tatiana Găină,

reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, au indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și

au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către

Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurente nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și Tatiana Găină,

reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și

de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici,

inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian

Prutean și de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici,

se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5