2ra-1955/19 — cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1955/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – S. Suvac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, V. Buhnaci, I. Cotruță ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici și de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila Bîrca împotriva Tatianei Găină cu privire la încasarea prejudiciului material, a cheltuielilor de judecată și obligarea demolării rețelelor inginerești, împotriva deciziei din data de 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, s-a admis apelul declarat de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, s-a casat parțial hotărârea din data de 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, constată: La 23 ianuarie 2018 Ludmila Bîrca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Găină, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 23 264,68 lei,

a cheltuielilor de judecată și obligarea demontării rețelelor inginerești de apă și canalizare și remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele inginerești. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că este coproprietar al apartamentului nr. xxxxx, din str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău și locuiește împreună cu fiica Irina Bîrca pe adresa menționată. La 10 noiembrie 2017 apartamentul său a fost inundat cu apa, ce s-a scurs din apartamentul nr.xxxxx, din str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău, a cărui proprietar este Tatiana Găină. Faptul inundării apartamentului reclamantei este confirmat prin actele întocmite de reprezentantul organelor de drept și prin confirmarea nr.06/17 din 01 decembrie 2017, eliberată de către ÎM „Regia Comunală Locativă Durlești”.

1 Pentru stabilirea mărimii prejudiciului material cauzat în urma inundării apartamentului reclamanta că a solicitat efectuarea unei expertize. Prețul pentru efectuarea expertizei a fost achitat de către aceasta, în mărime de 5 200 lei. Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr.611 din 06 decembrie 2017 costul lucrărilor de reparație, ce necesită a fi efectuate în apartamentul nr. xxxxx, din str. xxxxx, orașul Durlești, mun. Chișinău, constituie 23 264.68 lei. Ludmila Bîrca a întreprins acțiuni în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, dar nu s-au soldat cu succes. Astfel, în circumstanțele în care Tatiana Găină refuză să reparare prejudiciul cauzat în urma inundării apartamentului, reclamanta solicită încasarea acestuia pe cale judecătorească.

Prin hotărârea din data de 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul Tatianei Găină în beneficiul Ludmilei Bîrca prejudiciul material cauzat în mărime de 23 264, 68 lei, cheltuielile de judecată pentru întocmirea raportului de expertiză în mărime de 5 200 lei, cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat corespunzător admiterii acțiunii în sumă de 697,94 lei. În rest, pretențiile privind obligarea demontării rețelelor inginerești și încasarea cheltuielilor de judecată, s-au respins ca fiind neîntemeiate. ( f.d. 55, 64-58) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că prin prisma art. 14, alin. (2), art. 1398, alin. (1) și art. 1413 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) răspunderea pentru prejudiciul cauzat, inclusiv prin scurgerea din construcție, revine posesorului construcției.

Repararea prejudiciului cauzat prin scurgerea din construcție constituie o răspundere obiectivă, astfel, Tatiana Găină se face vinovată de prejudiciul cauzat Ludmilei Bîrca, care potrivit raportului de expertiză nr. 611 din 06 decembrie 2017 constituie suma de 23 364,68 lei. Referitor la pretenția cu privire la obligarea demontării rețelelor inginerești și remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele inginerești de apă și canalizare, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a probat că Tatiana Găină a comis careva abateri de la actele legislative și normative în domeniul gospodăriei locativ- comunale. Instanța de fond prin prisma art. 94, alin. (1) din Codul de procedură civilă a admis pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, totodată în baza art. 96, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă a respins pretenția privind încasarea cheltuielilor suportate pentru asistența juridică, ori acestea nu au fost probate.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 iunie 2019 a respins apelul declarat de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, a admis apelul declarat de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, a casat parțial hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică și în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care a încasat din contul Tatianei Găină în beneficiul Ludmilei Bîrca cheltuielile pentru asistența juridică în prima instanță în mărime de 4 000 lei și în instanța de apel în mărime de 3 000 lei. În rest a menținut hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

( f.d. 101,102-108) 2 Instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția instanței de fond cu privire la admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și respingerea pretenției cu privire la obligarea demontării rețelelor inginerești și remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele inginerești de apă și canalizare. Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată pretenția Tatianei Găină cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în prima instanța și în instanța de apel, ori a prezentat probe ce confirmă suportarea acestor cheltuieli.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 01 august 2019 Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei în partea respingerii pretenției cu privire la obligarea demontării rețelelor inginerești și remedierea lor la locurile prevăzute pentru rețelele inginerești de apă și canalizare cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri privind admiterea preteneției, totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în recurs în mărime de 3 000 lei. ( f.d. 118-119) În motivarea recursului Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean a indicat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, ori aceasta a prezentat probe în susținerea pretenției prin care se confirmă că rețelele inginerești de apă și canalizare în apartamentul Tatianei Găină nu se află în locul prevăzut.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 17 august 2019 Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri privind remiterea cauzei la rejudecare, ( f.d. 113-115) Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, în susținerea solicitărilor din recurs a indicat că instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele, ori în speță nu au fost administrare probe din care să rezulte vinovăția Tatianei Găină în inundarea apartamentului Ludmilei Bîrca.

De asemenea, a mai fost invocată aplicarea de către instanțele de judecată a unei legi care nu trebuia să fie aplicată și anume a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care nu prevăd printre atribuțiile poliției constatarea stării de fapt, la caz organele de poliție au stabilit faptul inundării apartamentului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 iunie 2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 02 iulie 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 15 iulie 2019. Confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către recurente la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus la 01 august 2019 de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și recursul depus la data de 17 august 2019 de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, se consideră a fi depuse în termen. 3 Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, sunt inadmisibile din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă, că Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurente nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, inadmisibile. Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile, declarate de către Ludmila Bîrca, reprezentată de avocatul Lilian Prutean și de către Tatiana Găină, reprezentată de către avocatul Augustin Procopovici, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5