3ra-383/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h CA
3ra-383/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Lismedfarm”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
,,Lismedfarm” împotriva Agenției Servicii Publice, terț Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Conrep” privind contestarea actelor
administrative,
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-383/24
NR. PIGD 2-20127768-01-3ra-30042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de SRL
,,Lismedfarm”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 9 octombrie 2020, SRL ,,Lismedfarm” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terț Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Conrep” privind contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii, a indicat că în cadrul cauzei penale nr.20174201035,
instrumentată de către Procuratura Chișinău Botanica, organul de urmărire penală
a ridicat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 relativ din
10.03.2017 și procesul verbal de recepție finală nr. 2 din 13.03.2017 cu referire la
obiectul imobil situat în mun. Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral
0100117.185.05.
A menționat că, prin ordonanța din 09.03.2020, procurorul a dispus refuz în
pornire urmăririi penale și clasarea urmăririi penale. Cu ordonanța din 09.03.2020
și materialele cauzei a luat cunoștință la 20.07.2020.
A notat că potrivit materialelor cauzei penale, organul de urmărire penală a
ridicat o parte din documentele cadastrale cu referire la imobilul situat în m.
Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral nr.0100117.185.05, printre care s-a
regăsit: procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 relativ din
10.03.2017; procesului verbal de recepție finală nr. 2 din 13.03.2017 (potrivit
extrasului cadastral din 31.03.2017); nota de verificare al bunului imobil cu nr.
cadastral din 27.03.2016; planul cadastral nr.0100/14/134545 din 15.09.2014 și alte
documente permisive cu referire la imobil concret.
A explicat că, cercetând procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor
nr.1 din 10.03.2017 și procesul verbal de recepție finală nr.2 din 13.03.2017 cu
referire la imobilul situat în mun. Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral
0100117.185.05 a identificat abaterile de la legislația în domeniul construcțiilor,
fapt care a dus la a acapararea unei părți din terenul situat în mun. Chișinău, șos.
Muncești 167A, ce aparține cu drept de proprietate întreprinderii SRL
„Lismedfarm”.
Verificând detaliile proceselor verbale menționate, consideră evident că de
către investitor s-a admis încălcări normelor prestabilite prin Legea nr.267-XIII din
09.11.1994 privind apărarea împotriva incendiilor, HG nr.285 din 23.05.1996 cu
1
privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor
aferente, Ordinul Serviciului PC și SE nr.195 din 25.11.2009 cu privire la
aprobarea Regulamentului privind organizarea și realizarea supravegherii de stat a
măsurilor contra incendiilor în Republica Moldova.
A notat că, având în vedere abaterile constatate din documentele anexate la
procesul penal nr.20174201035, SRL „Lismedfarm” la 10.08.2020 a înaintat cerere
prealabilă către Agenția Servicii Publice, privind declararea nulă a documentelor
permisive cu referire la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilul situat
în mun. Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral 0100117.185.05 și radierea
înscrisurilor. Însă, cererea înaintată a fost respinsă prin scrisoarea nr.01/L-522/20
din 25.08.20, recepționată la 05.09.2020.
A relevat că, refuzul Agenției Servicii Publice din 25.08.2020 este unul ilegal
și pasibil a fi declarat nul cu impunerea acestui organ de a exercita funcțiile de
control în domeniul cadastral. Or, altă procedură decât restituirea actelor permisive
(căpătate întru-n mod ilegal și neadmis) și radierea dreptului de proprietate
legislația națională nu prevede.
Reclamanta a evidențiat următoarele abateri, ignorate de către Agenția
Servicii Publice și anume potrivit procesului - verbal de recepție la terminarea
lucrărilor nr.1 sunt menționate următoarele fapte: este data cu 10.03.2017, însă
verificarea lucrărilor a fost efectuată începând cu data de 03.03.2017; sunt indicate
persoane participante ce diferă de persoane implicate în perfectarea procesului
verbal de recepție finală din 13.03.2017; ștampilele din numele participanților a
comisiei sunt cu semnul de întrebare, iar angajatul Î.S. „Cadastru” nu a verificat
valabilitatea acestora prin contrapunerea cu originalul documentului. Unele
ștampile sunt marcate cu anul 2010, 2014 pe cînd termenul de valabilitate acestora
este limitat prin testarea specialiștilor (nu mai mult decât 5 ani); la capitolul
semnătură din numele executantului, este notat anul 2014, pe cînd comisia a
desfășurat acțiunea în 2017; angajatul Î.S. „Cadastru” nu a verificat existența
acestui document în dosarul cadastral păstrat la ÎS „Cadastru”.
A mai evidențiat că, potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile,
imobilul în cauză a fost dat în exploatare în baza unui proces-verbal de recepție
finală fără număr, dată, cu data de 31.03.2017. Deja, la acest capitol, angajați Î.S.
„Cadastru” urmau să verifice care din proces-verbal de recepție finală de nr.2 din
13.03.2017, anexat la materialei cauzei penale, sau proces-verbal de recepție finală
fără număr, dată, cu data de 31.03.2017 evidențiat în extrasul din Registrul
bunurilor imobile, este unul veridic și în baza căruia document s-a dat în exploatare
imobilul în cauză.
A indicat că, în rezultatul unei cercetări diligente pot fi constatate abaterile
admise în documentele cadastrale (primare, permisive), datorită cărora se
2
evidențiază încălcarea drepturilor proprietății publice (acapararea trotuarului) și a
proprietății private (acapararea terenului ce aparține SRL „Lismedfarm”).
A reținut că o altă abatere admisă la înregistrarea bunului imobil situat în
mun. Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral 0100117.185.05, ignorată la
primirea documentelor permisive se evidențiază în următoarele documente: potrivit
anexei nr. 2 la decizia Consiliului mun. Chișinău 5/59 din 19.02.1998, proprietatea
SRL „CONREP” din șos. Muncești 165, mun. Chișinău constituia 0,119 ha.
Potrivit deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.5/59 din 19.02.1998, întreprinderii
SRL„CONREP” i sa acordat un lot de 0,119 ha (privatizarea) și 0,012 ha în arendă.
Iar, potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din
28.04.2001, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 5/59 din 19.02.1998,
terenul nr. cadastral 0100117.185 deja este format cu s=0,168 ha. Deci, pînă aici
nu este clară cronologia creșterii unui lot de la 0,112 la 0,168 ha., în baza căror
documente permisive s-a efectuat majorarea suprafeței terenului nr. cadastral
0100117.185.
A mai remarcat că, introducerea faptelor denaturate și folosirea datelor unor
specialiști ce nu au fost autorizați la momentul semnării proceselor verbale vizate,
a acordat posibilitatea factorilor de decizia ale „Conrep” SRL de a efectua acțiuni
ilegale cu referire la acapararea proprietății străine, prin care au fost încălcate
drepturile SRL „Lismedfarm” (terenul vecin) și predarea în exploatare a imobilului
cu încălcarea normelor ce reglementează finalizarea construcției, precum și
manipularea cu documentele cadastrale, inclusiv continuarea documentației de
proiectare și modificare înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile.
În final, a conchis că la formarea documentelor vizate: nota de verificare a
bunului imobil cu nr. cadastral 0100117.185 din 27.03.2016; procesul verbal de
recepție finală nr.2 din 13.03.2017; procesul verbal de recepție la terminarea
lucrărilor nr.1 relativ din 10.03.2017; procesul verbal de recepție finală din
31.03.2017 au fost admise abateri grave de la prevederile art.22-28 din Legea nr.
721 din 02-02-1996 privind calitatea în construcții, precum și pct.8, subpct. 1, 7, 8
pct.10 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru
Supraveghere Tehnică, aprobat prin hotărîrea nr.1088 din 18.12.2017 cu privire la
organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 6 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată
,,Lismedfarm” împotriva Agenției Servicii Publice, terț Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Conrep” privind contestarea actelor administrative.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 decembrie 2022, SRL ,,Lismedfarm” a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 decembrie 2022, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de SRL ,,Lismedfarm” și s-a menținut hotărârea din 6 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit cu certitudine că construcția
identificată cu numărul cadastral 0100117.185.05 este înregistrată cu drept de
proprietate în folosul SRL „Conrep” în temeiul Procesului-verbal de recepție finală
din 31.03.2017. Terenul cu suprafața de 0,168 ha pe care este amplasată construcția
vizată aparține SRL „Conrep” în temeiul Contractului de vânzare-cumpărare nr.
7291 din 03.06.1998 și Acordului privind modificarea și completarea contractului
nr. 4598 din 18.04.2001.
Procesul-verbal de recepție finală din 31.03.2017 a construcției identificate
cu numărul cadastral 0100117.185.05 a fost înregistrat în registrul bunurilor
imobile la data de 19.04.2017 în temeiul cererii nr. 0100/17/52274 din 19.04.2017.
La 10.08.2020, SRL „Lismedfarm” contestă înregistrarea dreptului de
proprietate în folosul SRL „Conrep” în temeiul Procesului-verbal de recepție finală
din 31.03.2017. Iar, la 25.08.2020 Agenția Servicii Publice respinge cererea
privind radierea dreptului de proprietate al SRL „Conrep”.
Instanța de apel a stabilit că, actul administrativ emis de Agenția Servicii
Publice și anume răspunsul nr. 01/L-522/20 din 25.08.2020 prin care s-a respins
cererea privind radierea dreptului de proprietate al SRL „Conrep”, este întemeiat și
legal, or, Legea expres prevede care sunt competențele registratorului la
înregistrarea dreptului de proprietate, iar argumentele apelanților ce țin de
ilegalitatea actelor contestate excede competența Agenției Servicii Publice,
prevăzută de cadrul legal.
În acest sens, instanța de apel a reținut că potrivit art. 471 al Legii cadastrului
bunurilor imobile, (1) Pentru prejudiciul cauzat ca urmare a înregistrării drepturilor
în baza documentelor care confirmă drepturile și planurile cadastrale sau
geometrice și care conțin erori comise de autoritățile ce au emis sau perfectat
documentele prezentate pentru înregistrarea primară, răspunderea o poartă
autoritățile care au emis sau perfectat documentele.
4
Instanța de apel a reținut că, ilegalitățile invocate de apelant la emiterea
procesului- verbal de recepție finală f/n din 31.03.2017, procesului-verbal de
recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 relativ din 10.03.2017, a procesului-verbal de
recepție finală nr. 2 din 13.03.2017, a notei de verificare a bunului imobil cu nr.
cadastral din 27.03.2016 și a planului cadastral nr. 0100/14/134545 din 15.09.2014
al bunului situat în mun. Chișinău, șos. Muncești 165, nr. cadastral 0100117.185.05
nu-i pot fi imputate Agenției Servicii Publice, prin urmare apelantul urma să
înainteze acțiunea în privința persoanelor care au emis aceste acte.
Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a constatat că Agenția
Servicii Publice și-a exercitat dreptul discreționar în corespundere cu art. 16 Cod
administrativ, iar refuzul corespunde principiului proporționalității prevăzut de art.
29 Cod administrativ.
În final, instanța de apel a concluzionat că argumentele expuse de către
apelant sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanță, reieșind din cumulul
probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în
consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu normele
legale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 martie 2024, SRL ,,Lismedfarm” a declarat recurs nemotivat, ulterior
motivat, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic
inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să
fie respinsă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de apel. Suplimentar, a reținut prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de
procedură civilă, drept temei de recurs și invocă că nu a fost auzită de instanțele
ierarhic inferioare, care nu au evaluat argumentele și probele invocate în cadrul
cercetării judecătorești, fapt ce a viciat soluția finală.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
5
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului său la 26 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.107).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la 07 mai 2024. Astfel, că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă
temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau
6
că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
7
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de SRL ,,Lismedfarm”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8