3ra-1031/23 — Constatarea nulitătii actelor administrative

La data de 17 mai 2021 SC „Lismedfarm” SRL a depus în instanța de judecată acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, terț SC ”Conrep” SRL cu privire la constatarea nulității actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, în cadrul cauzelor penale desfășurate în perioada 2018 și până în prezent la etapa urmăririi penale, a recepționat schița de proiect (fără mențiunea că este schiță de proiect), planurile generale în două variante deferite, semnate de doi arhitecți-șefi diferiți cu referire la proiectarea și construirea obiectivului amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, care au servit ca documente în baza cărora s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și ulterior Autorizația de construire nr. 503 din 23.06.2011.

A invocat că, în cadrul cauzei penale instrumentate de Procuratura Botanica, în anul 2020, a recepționat proiectul-schiță ce a stat la baza eliberării Certificatului de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009, înscris ca elaborat de către SA ”Tecton-Z”, plan-general SC 1500 din luna aprilie, 2010 elaborat de SRL ”Meșterul Bun”, ce a stat la baza eliberării Autorizației de construire nr.503 din 23.06.2011 pentru obiectul amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165.

A relatat că, SC ”Conrep” SRL într-un alt proces civil în care participă și SC ”Lismedfarm” SRL, a prezentat mai multe variante de Plan-general SC 1500, iar în procesul civil nr. 20-3-27289-08122016, inițiat de SC ”Conrep” SRL împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu SC ”Lismedfarm” SRL privind declararea nulității a certificatului de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009, SC ”Conrep” SRL, folosind planurile-generale, pretinde la terenul ce aparține SC ”Lismedfarm” SRL.

În urma studierii documentelor (proiecte, scheme) ce au stat la baza eliberării documentelor administrative, a stabilit abateri de la normele în construcții legate de proiectarea unui obiectiv și necoincidentă obiectivului nou cu construcția demolată. Faptele indicate au făcut să se adreseze către proiectanții indicați în documentele de proiectare: SA ”Tecton-Z”, SRL ”Meșterul Bun” și ÎS ”Incercom”, ce răspunde de atestarea specialiștilor din domeniu. 1

În rezultat, potrivit răspunsului eliberat de ÎS ”Incercom” din 03.07.2019 s-a constatat că cet. M.Coșnicean și V.Golub, nu au deținut Certificate de atestare tehnico-profesionale în domeniu proiectării. Iar, potrivit răspunsului SRL ”Meșterul Bun” din 12.03.2021 recepționat la 14.03.2021, această întreprindere nu a activat în anul 2010, nu a elaborat proiectul pentru lucrări de apă și canalizare ACEI 1/10 din 04.2011 în interesul SC ”Conrep” SRL și nu a încheiat contract cu beneficiarul în cauză pentru supravegherea de autor nr. 09/03-10 din 14.03.2010.

A relatat că, administratorul SRL ”Meșterul Bun” a confirmat că, un proiect de execuție nu poate să conțină două Planuri generale și semnăturile a doi arhitecți-șefi, aceasta demonstrează că, proiectul dat a fost elaborat de persoane ce nu dispun de studii în domeniul proiectării. Potrivit răspunsului SA ”Tecton-Z” din 02.04.2021, recepționat la 05.04.2021, a fost informată că, nu a elaborat documentația de proiect în interesul SC ”Conrep” SRL pentru obiectul amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, precum și că, arhitectul Vavilin Iurii (menționat în proiect), nu a activat niciodată la întreprinderea SA ”Tecton- Z”. Totodată, studiind planul prezentat de SC ”Conrep” SRL prezentat Primăriei mun. Chișinău, administratorul SA ”Tecton-Z” a remarcat că, semnătura din numele administratorului executantului, nu aparține cet. V. Dimitroglo și lipsește ștampila SA ”Tecton-Z”, aceasta fiind obligatorie.

A menționat reclamantul că, descoperirile relatate, au trezit suspiciuni în vederea legalității documentelor de proiectare prezentate de către SC ”Conrep” SRL în scopul primirii Certificatului de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și a Autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, iar Primăria mun. Chișinău, având la dispoziție informația despre persoanele autorizate în domeniul de proiectare și având în vedere lipsa ștampilei executantului de proiect, a ignorat acest fapt și a acceptat documentele vădit false.

Consideră că, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, au eliberat Certificatul de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și autorizația de Construire nr. 503 din 23.06.2011 în baza unor documente falsificate, iar nerespectarea normelor de proiectare și ca consecință, construirea obiectului amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, creează pericol pentru obiectele învecinate, printre care se află și obiectul amplasat ce aparține SC ”Lismedfarm” SRL din mun. Chișinău, șos. Muncești, 167 B. Admiterea abaterilor în procesul de proiectare duce la ilegalitatea procesului de eliberare a documentelor oficiale permisive și construirea imobilului.

A opinat reclamantul că, despre faptele expuse a fost informat după realizarea documentelor permisive, astfel, există pericolul prăbușirii obiectului, iar cele menționate sânt circumstanțe noi și valabile la admiterea cererii. Prin urmare la 08.04.2021 a depus pe numele pârâților o cerere prealabilă, prin care a solicitat o investigație mai profundă a procesului de eliberare a Certificatului de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și a Autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, cu anularea documentelor permisive. Prin răspunsul nr. 21/806- P din 29.04.2021, autoritatea pârâtă a indicat că, cu falsificarea datelor, se ocupă organele de drept, responsabilitatea pentru datele expuse în documentele de 2 proiectare fiind pusă pe seama beneficiarului, pretențiile reclamantului fiind înaintate tardiv.

A remarcat că, pârâtul intenționat a evitat să se expună la pretențiile înaintate, iar tardivitatea nu poate fi invocată, având în vedere că, informația despre falsificarea documentelor primare, prezentate de către SC ”Conrep” SRL în vedere primirii documentelor permisive, a devenit cunoscută doar în anul 2021 și prin urmare, refuzul de a cerceta cazul sub aspectele noi este ilegal, iar documentele permisive urmează a fi declarate nule. În procesul eliberării documentelor permisive, s-au admis încălcări grave, prin ce a fost viciat procesul eliberării Certificatului de Urbanism nr.253/009 din 17.03.2009 și a Autorizației de Construire nr.503 din 23.06.2011.

A afirmat că, datorită viciului admis, a fost acaparat terenul învecinat, iar obiectul ce-i aparține, situat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 167/B poate fi afectat în urma distrugerii imobilului amplasat în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, clădirile fiind amplasate la o distanță de doar 6 metri. Astfel, reieșind din prevederile normative, atestă că, SC ”Conrep” SRL urma să prezinte spre aprobare documentele primare: schița-plan și planul general elaborate în corespundere cu legislația națională.

A relatat că, potrivit art.13 alin.(1) Legea nr.721 din 02.02.1996, lucrările de construcții, precum și de modernizare, modificare, transformare, consolidare și de reparații se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licențiate în acest domeniu și verificat de Serviciul de stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor. Elaborarea proiectelor se efectuează în modul stabilit cu respectarea documentelor normative în vigoare, regimului arhitectural urbanistic și regimului tehnic, indicate în certificatul de urbanism eliberat de autoritatea administrației publice locale. În prezentul proces este evidentă lipsa respectării acestei norme. (2) verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor în ceea ce privește respectarea documentelor normative referitoare la exigențele esențiale se efectuează de către Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor, iar potrivit alin. (3), (4) din același articol se interzice aplicare proiectelor și detaliilor de execuție neverificate în condițiile din alin. (2).

Astfel, din motive necunoscute, colaboratorii responsabili din cadrul Primăriei mun. Chișinău au admis abaterile și au acceptat spre examinare documentația de proiect în interesul SC ”Conrep” SRL, fără ca acest proiect sa fie ștampilat și coordonat la modul respectiv, fiind încălcate prevederile Legii 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții. Angajații Primăriei mun. Chișinău, au examinat proiectele respective și au permis eliberarea Certificatului de urbanism și a Autorizației de construire, fără a lua în calcul că, Avizele sunt false, deoarece certificatele de atestare a verificatorilor Gh. Miron și Ion Gîrbu erau expirate.

De asemenea a mai invocat că, potrivit pct.12 din Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor nr.360 din 18.04.1997, SC „Conrep” SRL urma să prezinte documentația de urbanism și amenajarea teritoriului, elaborată de birourile de 3 proiectare și prospecțiuni, firme și instituții de proiectare, autorizate în modul corespunzător. Însă, SC ”Conrep” SRL a prezentat documente de proiectare cu elemente de falsificare, iar autoritățile administrației publice au fost duse în eroare și au eliberat documentele permisive în lipsa documentelor de proiectare, elaborate în modul corespunzător și obligatoriu. Or, documentația de proiect urma să fie semnată de către proiectanți, la caz însă este evident că, nici un proiectant vizat, nu a semnat proiectele prezentate de către SC ”Conrep” SRL, lipsind ștampila executantului (persoana juridică), iar în unele cazuri proiectantul nu a dispus de o autorizație/licență în domeniu sau nu activa ca executant (persoana juridică).

A mai indicat reclamantul că, în procesul de eliberare a certificatului de urbanism nr.253/009 din 17.03.2009 și a autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, nu s-a efectuat expertiza tehnică a proiectelor și a construcțiilor referitor la obiectivul din mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, fapt obligatoriu impus prin prevederile pct. 31 lit. b) din Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor și a execuției construcțiilor și expertizarea tehnică a proiectelor și a construcțiilor, aprobat prin HG nr.361 din 25.06.1996, autoritatea administrației publice evitând să verifice/examineze acest document la eliberarea documentelor permisive, fapt ce a viciat întregul proces permisiv și a creat premise pentru acapararea terenurilor învecinate și construirea unor obiective cu abateri.

A susținut că deoarece, beneficiarul SC ”Conrep” SRL, duce răspundere pentru elaborarea documentației de proiect, doar în urma investigațiilor petrecute în procedura de eliberare a documentelor permisive, efectuată în baza cererii SC ”Conrep” SRL persistă circumstanțe care duc la declararea indiscutabilă a nulității Certificatului de urbanism nr.253/09 din 17.03.2009 și a Autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011. Prin urmare, solicitarea privind declararea ilegalității documentelor permisive, ținând cont de faptul că, construirea obiectivului din mun. Chișinău, șos. Muncești, 165 a început în anul 2010, vine din motivul că, toate pretențiile și cerințele din partea SC ”Conrep” SRL față de alți subiecți în alte procese civile se bazează pe certificatul de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și autorizația de construire nr. 503 din 23.06.2011 și servesc drept mijloc de ascundere a construirii obiectivului efectuat în baza documentelor de proiectare falsificate și elaborate în afara normelor juridice, cu încălcarea normelor în construcție, normelor anti incendiare, fiind lezate drepturile proprietarilor vecini.

A solicitat SC ”Lismedfarm” SRL constatarea nulității certificatului de urbanism nr. 253/009 din 17.03.2009, eliberat SC ”Conrep” SRL privind construirea unei depozit cu oficii din contul demolării construcțiilor neautorizate, amplasate în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165, declararea nulității autorizației de construire nr.503 din 23.06.2011, eliberată SC ”Conrep” SRL privind construirea unui depozit cu oficii din contul demolării construcțiilor neautorizate, amplasate în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165 și compensarea cheltuielilor de judecată. Poziția instanței de fond 4

Prin hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de SC ”Lismedfarm SRL împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, terț SC ”Conrep” SRL cu privire la constatare nulității actelor administrative.

La data de 14 iulie 2022, în interiorul termenului de atac, SC ”Lismedfarm SRL a depus apel nemotivat, iar la data de 28 noiembrie 2022, a fost depus apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Poziția instanței de apel

Prin decizia din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SC ”Lismedfarm SRL împotriva hotărâri din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, în cadrul cauzei civile 3-330/17, intentată la acțiunea promovată în instanță de către SC ”Lismedfarm” SRL împotriva Consiliului mun. Chișinău și a Primăriei mun. Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient accesoriu SC ”Conrep” SRL, au fost soluționate revendicările cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și a refuzului de a oferi răspuns la cererea prealabilă depusă de reclamantă la 27.02.2017, anularea certificatului de urbanism nr.253/09 din 17.03.2009 și a autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, eliberate SRL ”,Conrep” în baza certificatului de urbanism, cu privire la executarea lucrărilor de construire a unui depozit cu oficii situat pe șos. Muncești, 165, mun. Chișinău și compensarea cheltuielilor de judecată.

Drept urmare, prin hotărârea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL ”Lismedfarm” împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient accesoriu SRL ”Conrep” cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, anularea certificatului de urbanism și compensarea cheltuielilor de judecată; s-a admis parțial acțiunea depusă de SRL ”Lismedfarm” împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL ”,Conrep” în partea ce ține de constatarea ilegalității inacțiunii Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și a Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare de a oferi răspuns la cererea prealabilă adresată de SRL ”Lismedfarm” la data de 27.02.2017.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SRL ”Lismedfarm” și apelul declarat de Consiliul 5 mun. Chișinău și Primarul General interimar al mun. Chișinău, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 13 aprilie 2018.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de SRL ”Lismedfarm”, Consiliul mun. Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău, s-au declarat inadmisibile.

În acest context instanța de apel a precizat că, faptele stabilite printr- o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau în instanță specializată sânt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Prin urmare, instanțele de judecată naționale, au constatat netemeinicia pretențiilor SRL ”Lismedfarm” privind anularea certificatului de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009, fiind stabilit că, emiterea actului contestat a fost realizată ca urmare a prezentării actelor necesare, prevăzute de legislație, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă, SRL ”Lismedfarm” eșuând să probeze faptul afectării intereselor sale, în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului din mun. Chișinău, șos. Muncești, 165.

Totodată, s-a stabilit că, prin același act judecătoresc, definitiv și irevocabil, s-a constatat că, urmare a prezentării de către beneficiarul SRL ”Conrep” a actelor necesare, emitentul a asigurat eliberarea autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, cu respectarea prevederilor legale, a competenței deținute, dar și a procedurii prestabilite de lege.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, motivele invocate în acțiune, nu constituie temei de constatare a nulității actelor administrative contestate, instanța de fond concluzionând just că, temeiurile de ilegalitate, la care face referire reclamanta SC ”Lismedfarm” SRL, nu pot fi invocate în acțiunea în constatare a nulității actului administrativ, or, în conformitate cu art. 206 alin.(2) Cod administrativ, acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin. (1).

A concluzionat că, reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei, raportate la prevederile legale pre-citate, este justă și întemeiată concluzia primei instanțe privind netemeinicia revendicărilor formulate de către reclamantă, or, ultima nu a justificat interesul îndreptățit pentru constatarea nulității certificatului de urbanism nr. 253/009 din 17.03.2009 privind construirea unui depozit cu oficii din contul demolării construcțiilor neautorizate, amplasate în mun. Chișinău, șos. Muncești, 165 și a autorizației de construire nr. 503 din 23.06.2011, eliberate SC ”Conrep” SRL

La 04 iulie 2023 și 17 octombrie 2023 SC ”Lismedfarm” SRL a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, 6 casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral.

În motivarea recursului, a susținut cele invocat în cerere de chemate în judecată și suplimentar a invocat că hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

A susținut recurentul că cu referire la ”faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, până la proba contrarie”, a relatat că, argumentele și temeiurile prezentului proces și a procesului nr.3-330/17, sunt diferite. În procesul nr.3- 330/17 sau cercetat altele circumstanțe de cît în prezentul proces, iar constatarea organului de drept a parvenit doar în anul 2021.

A remarcat că Certificatul de urbanism nr. 253/09 din 17.03.2009 și autorizația de construire nr.503 din 23.06.2011, sub prisma al.1, lit.a) al.2 art.141CA, sunt supuse nulității, argumentând că, la baza eliberării acestor acte au stat documentele false, fapt constatat de organ de drept.

Recurentul a menționat că instanța de apel nu și-a motivat hotărârea s-a, nu i-a dat apreciere juridică tuturor circumstanțelor înaintate de reclamant, or, lipsa unei expuneri asupra unei cerințe, se egalează cu faptul că nu au fost auzite părțile. Mai mult, o decizie motivată oferă părților posibilitatea de a o contesta precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate, poate avea loc un control public al administrației Justiției. În prezentul caz se evidențiază nu că, hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, dar o lipsa unor aprecieri.

Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: 7 ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) prevede: ”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

La 23 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, cu toate acestea intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referință (f.d.167 Vol. II).

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul 8 neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu 9 cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Lismedfarm”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10