3r-269/25 — Cu privire la anularea actului administrativ

La 09 octombrie 2020, SRL „Lismedfarm” a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, terț SRL „Conrep”, prin care a solicitat anularea refuzului nr. 01/L- 522/20 din 25 august 2020, obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile la capitolul 2.4, la temeiul înscrierii a inscripției procesul-verbal de recepție finală f/n din 31 martie 2017 și la cap. 2.4 data înregistrării inscripția 19 aprilie 2017, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală f/n din 31 martie 2017 și restituirea investitorului SRL „Conrep” a actului permisiv, declararea nulității procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 relativ din 10 martie 2017, cu referire la imobilul din mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din 13 martie 2017 cu referire la imobilul situat în mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității notei de verificare a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX din 27 martie 2016 cu referire la imobilul situat în mun. Chișinău șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității planului cadastral nr. 0100/14/134545 din 15 septembrie 2014 al bunului situat în mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către SRL „Lismedfarm” împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, terț SRL „Conrep” cu privire la anularea refuzului nr. 01/L-522/20 din 25 august 2020, obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile la capitolul 2.4, la temeiul înscrierii a inscripției procesul- verbal de recepție finală f/n din 31 martie 2017 și la cap. 2.4 data înregistrării inscripția 19 aprilie 2017, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală f/n din 31 martie 2017 și restituirea investitorului SRL „Conrep” a actului permisiv, declararea nulității procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 relativ din 10 martie 2017, cu referire la imobilul 1 din mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din 13 martie 2017 cu referire la imobilul situat în mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității notei de verificare a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX din 27 martie 2016 cu referire la imobilul situat în mun. Chișinău șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”, declararea nulității planului cadastral nr. 0100/14/134545 din 15 septembrie 2014 al bunului situat în mun. Chișinău, șos. Muncești, nr. 165, cu nr. cadastral XXXXX și restituirea actului permisiv investitorului SRL „Conrep”.

La 15 decembrie 2022, SRL ,,Lismedfarm” a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de SRL „Lismedfarm” și s-a menținut hotărârea din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 01 martie 2024, SRL ,,Lismedfarm” a declarat recurs nemotivat, ulterior motivat, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

Prin încheierea din 14 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul depus de SRL ,,Lismedfarm”.

La 02 iunie 2025, SRL „Lismedfarm” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Ca temei a invocat faptul că i- au devenit cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale, și anume, faptul că ulterior pronunțării deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a descoperit raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3973 din 30 noiembrie 2020, efectuat în cadrul cauzei penale nr. 2020010727. A precizat revizuientul că, nu a avut posibilitate de a dobândi raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-3973 din 30 noiembrie 2020, fapt dovedit prin procedura inițiată în baza art. 313 din Codul de procedură penală contestarea refuzului organului de urmărire penală de a acorda statut procesual reclamantului, de a elibera ordonanța de încetare, de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, prin care ar fi fost posibilă primirea probei vizată. 2

Prin încheierea din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de SRL „Lismedfarm”, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

La 17 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice, SRL „Lismedfarm” a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 20 august 2024 a Curții de Apel Centru și admiterea cererii de revizuire împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a invocat că raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3973 din 30 noiembrie 2020, efectuat în cadrul cauzei penale nr. 2020010727, care a fost descoperit ulterior, a stabilit că „Metoda falsificării a trei exemplare de Plan General SC 1:500 și Schema clădirii, cu impresiuni de ștampilă și semnături, de către SRL „Conrep”, în dosarul pentru obținerea autorizației de construcție, prin contrafacere, a fost realizată prin mijloace tehnice”. Astfel, consideră că proba deține circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei, însă reclamanta nu a avut posibilitatea de a demonstra în cadrul cercetării judecătorești această circumstanță anterior.

Recurenta a notat că, concluzia reflectată în raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3973 din 30 noiembrie 2020, întocmit în cadrul cauzei penale nr. 2020010727, finalizată prin ordonanța de încetare nr. 2020010727 din 29 ianuarie 2021, emisă pe motivul intervenției termenului de tragere la răspundere penală, cu recunoașterea vinovăției de către faptuitor (proiectantul Golub, care - după cum s-a constatat ulterior - nu avea calificarea de proiectant).

De asemenea, a indicat că nu este de acord cu argumentul instanței precum că acest raport are legătură cu cauza penală și nu constituie un temei distinct care să justifice reexaminarea cauzei, ori dosarul penal a fost încetat din motivul prescripției răspunderii penale și nu din lipsa existenței infracțiunii. Prin urmare, raportul de expertiză nu a putut fi valorificat în procesul penal, dar existența sa influențează în mod direct legalitatea actelor juridice civile. Această împrejurare poate fi prezentată ca un fapt omis, dar esențial, pentru soluționarea litigiului civil.

Recurenta consideră că instanța de judecată a ignorat faptul că, deși revizuentul a depus deja în alte dosare acte referitoare la presupusa falsificare, ordonanța Procuraturii din 2021 este superficială și generală. Spre deosebire de aceasta, raportul tehnic reprezintă un document detaliat, care vizează în mod direct și amănunțit procedura premergătoare înregistrării dreptului de proprietate. Acest fapt este confirmat și de lipsa unei evaluări a ordonanței din partea instanțelor judecătorești. Astfel, prima mențiune despre ordonanță este făcută de judecători abia în încheierea contestată, ceea ce demonstrează că nu a fost luată în considerare anterior anume pentru că nu prezenta valoare în lipsa raportului de expertiză. 3

De asemenea, a menționat că în cadrul prezentului proces, reclamanta nu a avut posibilitatea de a identifica documentele falsificate și de a prezenta proba (raportul de expertiză anexat).

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 449 din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; 4 g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.”

Art. 450 lit. b), c) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i- au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b); c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c).”

Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr. 213/2023.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Potrivit Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, supusă unor condiții stricte, expres prevăzute la art. 449 din același cod. Completul de judecată relevă că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. Aceasta poate fi utilizată doar în cazuri excepționale și bine fundamentate, menite să corecteze vicii de fond ale hotărârilor irevocabile. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. 5

Din materialele cauzei rezultă că la 02 iunie 2025, SRL „Lismedfarm” a depus cerere de revizuire a deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru, cererea de revizuire declarată de SRL „Lismedfarn” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că, revizuentul SRL „Lismedfarm” a invocat ca temei al cererii de revizuire Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3973 din 30 noiembrie 2020 elaborat de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al IGP al MAI, care a fost întocmit în temeiul ordonanței privind efectuarea expertizei din 20 octombrie 2020 parvenită de la OUP al SUP al IP Centru al DP mun. Chișinău, în cadrul cauzei penale nr. 2020010727.

Instanța a considerat că acest înscris prezentat de către revizuentul SRL „Lismedfarm”, nu poate constitui un temei de revizuire al cauzei, întrucât reclamanta în acest context a apreciat eronat obiectul prezentei cauze. Acest raport este relevant în cazul unei cauze penale și nu reprezintă un temei distinct ce justifică revizuirea cauzei, întrucât falsificarea actelor, care reprezintă o faptă penală urmează a fi demonstrată în cadrul unui proces penal, bazat pe principii de contradictorialitate, iar raportului de expertiză urmează a-i fi acordată o apreciere corespunzătoare în cadrul cauzei penale. La caz, nu s-a constatat că acest raport de expertiză afectează legalitatea actelor administrative contestate în prezenta cauză.

Respectiv, instanța a constatat că nu sunt întrunite cerințele impuse de legiuitor pentru admisibilitatea cererii de revizuire, potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, ori înscrisul nou prezentat de SRL „Lismedfarm”, în baza căruia a fost promovată cererea de revizuire nici nu este pertinent prezentei cauze, nu are puterea decisivă asupra deciziei supuse revizuirii, iar prin sine acest înscris nu duce la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor părților elucidate prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024.

De asemenea, instanța a reținut că raportul datează cu 30 noiembrie 2020, iar hotărârea a cărei revizuire se solicită, datează cu 21 februarie 2024. Chiar și în ipoteza când partea indică temeiul revizuirii prevăzut la norma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, acesta nu poate fi reținut, deoarece raportul de expertiză era întocmit la 30 noiembrie 2020, cu mult înaintea emiterii deciziei care se solicită a fi revizuită, iar circumstanțe ce ar proba imposibilitatea cunoașterii acestuia nu s-au stabilit.

Cu referire la norma cuprinsă la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată tine să atragă atenția asupra faptului că circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a 6 cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Totodată, revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, conchide că, Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3973 din 30 noiembrie 2020 elaborat de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al IGP al MAI, care demonstrează că documentele de proiectare - Planul General SC 1:500 și Schema clădirii – care au constituit fundamentul inițial al întregului proces de edificare și recepție a construcției sunt falsificate, nu justifică existenta temeiului revizuirii deciziei prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, ori corect a reținut instanța de apel că, această probă nu este pertinentă prezentei cauze, precum și a fost efectuat până la data pronunțării deciziei din 21 februarie 2024, a cărei revizuire se solicită.

Mai mult ca atât, raportul de expertiză efectuat în cadrul cauzei penale, nu duce la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor părților elucidate prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024, nu poate servi ca temei pentru revizuirea unui alt act judiciar irevocabil.

Astfel, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care în esență evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Mai mult se reține că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când 7 instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competenta instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Referitor la argumentul invocat în cererea de recurs, precum că instanța de judecată nu a luat în considerare că raportul de expertiză reprezintă o probă esențială pentru soluționarea litigiului civil, care nu a fost posibil de a fi dobândit în timpul examinării cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că această expertiză judiciară efectuată în cadrul cauzei penale a fost dobândită de către SRL „Lismedfarm” până la examinarea cererii de recurs declarată împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care a fost prezentată de recurentă la 30 aprilie 2025 pentru a fi anexată la materialele cauzei, fiind obținută de ultima prin intermediul instanței de judecată. În temeiul art. 119 din Codul de procedură civilă, SRL „Lismerfarm” era în drept să solicite instanței de judecată de a contribui la adunarea probelor, în cazul în care altfel nu le putea obține. La caz, SRL „Lismedfarm” nu a demonstrat că a întreprins toate măsurile legale pentru a obține acest raport de expertiză până la examinarea prezentei cauze.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de revizuire este legală, iar argumentele invocate de SRL „Lismedfarm”, sunt neîntemeiate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, 8