3ra-542/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-542/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Cîlcic Pavel,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cîlcic Pavel împotriva Autorității Naționale de
Integritate, anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-542/24
NR. PIGD 2-23115130-01-3ra-20062024)
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
8 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Cîlcic Pavel,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 august 2023, Cîlcic Pavel a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului
administrativ individual defavorabil - actul de constatare nr. 89/26 din
05.07.2023, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor
de interese.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, de fapt, în cauza
examinată lipsește situația de conflict de interes și, în consecință, necesitatea
depunerii unei declarații de conflict de interese în modul prevăzut de art. 12
alin. (5) și alin. (7) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale, or, nu a participat la examinarea discuțiilor și luarea deciziei la
examinare de către comisia de specialitate a Consiliului municipal Comrat a
cererii lui Cîlcic E. privind acordarea unui teren pentru construirea casei de
locuit situată pe adresa mun. Comrat, str. Vinzavodscaia.
Reclamantul a remarcat că, într-adevăr, în calitate de membru al
Comisiei specializate, a semnat procesul-verbal al ședinței Comisiei funciare
din 23.05.2022, însă semnătura lui în calitate de membru al comisiei de
specialitate în procesul-verbal al ședinței Comisiei funciare din 23.05.2022,
nu confirmă faptul că a luat parte la aprobarea deciziei cu privire la cererea
lui Cîlcic Elena. Semnătura sa din procesul-verbal menționat al ședinței
Comisiei funciare din 23.05.2022, doar confirmă participarea lui la această
ședință și reprezintă o formă de evidență de participare a membrilor prezenți
la ședința Comisiei de specialitate prevăzută de Regulamentul-tip privind
constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale. Or, având în vedere
că în calitate de persoană interesată, nu a luat parte la luarea deciziei la
cererea sus menționată lui Cîlcic Elena și ținând cont de cerințele pct. 15 din
Regulamentul-tip privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și
raionale, în conformitate cu care comisia de specialitate adoptă decizii cu
votul majorității membrilor săi, reclamantul a menționat că în cazul examinat
cvorumul necesar a fost respectat, întrucât din 6 membri ai comisiei de
specialitate care aveau drept de vot la cererea lui Cîlcic Elena, au participat
1
3 membri a comisiei. Totodată, a remarcat faptul că deciziile comisiei de
specialitate au caracter consultativ pentru consiliul respectiv.
De asemenea, reclamantul a menționat că în baza prevederilor art.22
alin.(1) din Legea privind administrația publică locală, problemele de pe
ordinea de zi a ședinței consiliului local se examinează de către acesta dacă
sunt însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului,
contra faptului dacă este pozitiv sau negativ pentru solicitant.
Aceste circumstanțe, și anume neparticiparea reclamantului la
examinare, discuție și luare a deciziei la examinarea cererii de comisia de
specialitate a Consiliului municipal Comrat lui Cîlcic Elena privind
prezentarea unui teren pentru construirea casei de locuit situată pe adresa
mun. Comrat, str. Vinzavodscaia, se confirmă de informația anexată de
președintele comisiei funciare transmisă în adresa Autorității Naționale de
Integritate și, suplimentar, dacă este necesar, poate fi confirmată și prin
explicațiile tuturor membrilor comisiei funciare care au participat la ședința
acesteia, care a avut loc pe 23.05.2022.
Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 12 alin.(4) Legea
privind declararea averii și a intereselor personale, în cazul apariției unui
conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a) să informeze
șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3
zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să
nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie,
direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să
nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice
sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.
Consideră reclamantul că cerințele specificate au fost îndeplinite în
totalitate prin informarea președintelui comisiei de specialitate a Consiliului
municipiului Comrat despre posibila apariție a unui conflict și neparticiparea
la luarea deciziei comisiei funciare asupra cererii sus indicate.
În continuare, conform prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea privind
declararea averii și a intereselor personale, conflictul de interese real apare
în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un
demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul
unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea
unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt
apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter
patrimonial și care influențează sau pot influenta exercitarea imparțială și
obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
2
Astfel, o condiție obligatorie a unui conflict de interese este stabilirea
circumstanțelor privind planul că rezultatul unui conflict de interese este
influența unei persoane apropiate sau capacitatea de a influența exercitarea
imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate
publică.
De altfel, a specificat că influența persoanei apropiate nu a avut loc
din cauza neparticipării lui la examinarea cererii lui Cîlcic Elena de către
comisia funciară privind prezentarea unui teren pentru construirea casei de
locuit situată pe adresa mun. Comrat, str. Vinzavodscaia, ca și neprezentarea
la adoptarea de către Consiliul mun. Comrat a deciziei privind prezentarea
terenului de mai sus.
În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că Actul de constatare
nr.89/26 din 05.07.2023 este semnat de inspectorul de integritate Pistrui T.,
din numele Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a
Aparatului Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art.8, art.
16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Hotărârea
Parlamentului Republicii Moldova nr.9 din 8 februarie 2018 privind
aprobarea structurii și a efectivului-limită ale Autorității Naționale de
Integritate.
Deci, consideră că actul de constatare a fost emis de o structură internă
(fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate în numele ultimei
și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare
a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de
Integritate în unison cu dispozițiile art.5-6 din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate.
În conformitate cu art.7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea constată încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor. Pe cale de consecință, grație cadrului legal enunțat,
reclamantul consideră că Actul de constatare se întocmește de inspectorul de
integritate (art. 19 lit. g) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate), însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și
se semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). Or, sintagma
„întocmire” nu este identică sintagmei „emitere, semnare”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Cîlcic Pavel împotriva
3
Autorității Naționale de Integritate privind anularea Actului de constatare nr.
89/26 din 05.07.2023.
În motivarea soluției, instanța a conchis că actul de constatare atacat
este legal și întemeiat, iar acțiunea reclamantului este neîntemeiată, motiv
pentru care a respins-o.
În context, a reținut că faptele constatate de Autoritatea Națională de
Integritate, prin actul nr. 89/26 din 05.07.2023, corespund prevederilor
legale privind existența unui conflict de interese real. Instanța a arătat că
semnătura reclamantului în procesul-verbal al ședinței Comisiei funciare din
23.05.2022 atestă participarea efectivă la lucrările acesteia, iar semnătura
membrilor în procesul-verbal confirmă luarea la cunoștință și implicarea în
adoptarea hotărârilor discutate.
Instanța a respins argumentul reclamantului potrivit căruia deciziile
comisiei de specialitate ar avea doar un caracter consultativ, arătând că, în
temeiul prevederilor legale, comisiile de specialitate exercită un rol activ în
procesul decizional, iar opiniile și avizele emise de acestea influențează
soluțiile adoptate de consiliul local.
Referitor la pretinsa neparticipare efectivă a reclamantului la luarea
deciziei privind cererea lui Cîlcic Elena, instanța a reținut că, potrivit
probelor administrate, reclamantul nu a formulat o abținere explicită și nu a
informat formal despre existența unui potențial conflict de interese, astfel
cum prevede art. 12 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale.
Instanța a arătat că obligația subiectului declarării nu se limitează doar
la abținerea de la vot, ci presupune și depunerea unei declarații formale de
conflict de interese, astfel încât să fie asigurată transparența și să fie
înlăturate orice suspiciuni privind imparțialitatea funcționarului.
În privința susținerii reclamantului că actul de constatare trebuia emis
de conducerea ANI, instanța a reținut că, potrivit legii, inspectorul de
integritate are atribuția de a întocmi și emite actul de constatare în numele
Autorității, fără a fi necesară contrasemnarea de către președinte sau
vicepreședinte. Astfel, semnătura inspectorului de integritate reprezintă o
manifestare legală de voință din partea Autorității Naționale de Integritate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 martie 2024, Cîlcic Pavel a declarat recurs împotriva hotărârii
din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
4
acestuia, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a
acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că hotărârea este neîntemeiată și
nemotivată. A arătat că actul de constatare nr. 89/26 din 05.07.2023 emis de
inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate trebuie anulat
ca fiind ilegal.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a1) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
5
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia integrală a fost notificată recurentului în mod electronic la
27 februarie 2024 (f.d.56), astfel că recursul a fost declarat cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că recurentul a depus un simplu recurs prin
care și-a exprimat dezacordul cu decizia Curții de Apel Chișinău, fără a
indica motivele de fapt și de drept care ar justifica trecerea pragului de
admisibilitate pentru a fi pus în discuție recursul.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu deciziile
instanțelor ierarhic inferioare. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
6
de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și
indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
a1) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Cîlcic Pavel.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7