3r-14/25 — anularea actului administrativ individual

La data de 9 octombrie 2023, Kaneza Alice Lucia a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, având ca obiect anularea unui act administrativ individual cu caracter defavorabil.

Prin hotărârea din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea formulată de Kaneza Alice Lucia a fost respinsă ca neîntemeiată.

Manifestându-și dezacordul față de soluția pronunțată de prima instanță, la data de 21 iunie 2024, avocatul Ludmila Bîrcă, acționând în numele apelantei Kaneza Alice Lucia, a depus o cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea.

Prin încheierea din 23 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău, a declarat inadmisibil apelul declarat de Kaneza Alice Lucia, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10 iunie 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Kaneza Alice Lucia împotriva Inspectoratului General pentru Migrație a Republicii Moldova privind anularea actului administrativ individual defavorabil, din motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 9 ianuarie 2025, avocatul Ludmila Bîrcă acționând în interesele Kaneza Alice Lucia, a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 23 decembrie 2024 și pronunțarea unei noi încheieri de restituire a cauzei în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.

În motivarea recursului, a indicat că Kaneza Alice Lucia nu a fost prezentă la ședințele de judecată din prima instanță, întrucât nu a fost informată despre data și ora acestora. Citațiile nu au fost expediate la adresa indicată în cererea de chemare în judecată, iar la dosar nu se regăsește nicio confirmare de primire din partea acesteia. În aceste condiții, recurenta a fost lipsită de posibilitatea de a participa efectiv la procesul în primă instanță. De asemenea, deși avocata a solicitat amânarea ședinței de judecată motivând 1 că Kaneza Alice Lucia se află în ambuteiaj și nu poate ajunge la ora stabilită, instanța a respins cererea de amânare ca neîntemeiată, examinând cauza în lipsa părții, cu încălcarea dreptului la apărare.

Totodată, după pronunțarea hotărârii din 10 iunie 2024, instanța nu a expediat recurentei nici dispozitivul hotărârii și nici hotărârea motivată, deși la dosar existau informații cu privire la adresa acesteia. La data de 24 iunie 2024, în termen legal, avocata a depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea hotărârii și admiterea integrală a acțiunii. Ulterior, recurenta și apărătoarea sa nu au recepționat hotărârea motivată nici prin email, nici la sediul biroului de avocatură, fapt ce a făcut imposibilă formularea și depunerea motivării apelului. În acest sens, a fost anexat un extras de corespondență electronică (screenshot) din care rezultă că nu a fost recepționat vreun mesaj conținând hotărârea motivată.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.” 2

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Referitor la fondul recursului, se constată că prin hotărârea din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea formulată de Kaneza Alice Lucia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, la data de 21 iunie 2024, avocata Ludmila Bîrcă, în calitate de reprezentant al apelantei, a transmis prin poșta electronică o cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, utilizând adresa profesională oficială „ludmila.birca.jurist@gmail.com”.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 9 septembrie 2024, ora 11:09, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat copia hotărârii motivate la aceeași adresă de e-mail a avocatei, în vederea notificării efective, rapide și conforme cu cerințele de legalitate.

În consecință, termenul legal de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a început să curgă la data de 10 septembrie 2024 și a expirat la data de 9 octombrie 2024 inclusiv.

Cu toate acestea, apelanta nu a depus până la data examinării recursului nicio motivare a apelului, și nici nu a formulat o cerere de repunere în termen sau de justificare a eventualei imposibilități obiective.

Prin urmare, în mod legal și temeinic, prin încheierea din 23 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibil apelul formulat de Kaneza Alice Lucia, în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Completul de recurs reține că hotărârea motivată a fost transmisă în mod valid prin e-mail, la adresa oficială a părții apărării, conform art. 96 și art. 33 din Codul administrativ. Aceste dispoziții instituie posibilitatea și chiar preferința comunicării prin mijloace electronice, mai ales în raport cu profesioniștii dreptului, cum sunt avocații, pentru eficiență și economie de timp și resurse.

Simpla afirmație a apărării potrivit căreia nu a identificat mesajul electronic transmis sau nu a recepționat comunicarea nu este de natură să răstoarne efectele juridice ale notificării. În dreptul administrativ și procesual, se consideră notificare efectuată valabil atunci când actul este expediat corect și către adresa recunoscută oficial în dosar – ceea ce s-a realizat în prezenta cauză. În lipsa unui răspuns de eroare din partea serverului de e-mail, notificarea se consideră produsă.

Recurenta susține că nu a fost citată legal în procedura de fond și că instanța ar fi respins nejustificat cererea de amânare a ședinței. Deși aceste aspecte ar putea fi relevante pentru o eventuală analiză pe fond, ele sunt total irelevante în contextul recursului examinat, care vizează exclusiv legalitatea încheierii de inadmisibilitate a apelului, ca urmare a nedepunerii motivării în termenul legal. Încheierea contestată nu analizează fondul litigiului, ci respectarea strictă a normelor procedurale privind exercitarea căii de atac, motiv pentru care invocarea acestor aspecte este nefondată. 4

În ceea ce privește argumentul invocat în recurs, potrivit căruia recurenta și apărătoarea sa nu ar fi recepționat hotărârea motivată nici prin e-mail, nici la sediul biroului de avocatură, ceea ce ar fi împiedicat formularea și depunerea motivării apelului, completul de judecată constată că această susținere este neîntemeiată. Din extrasul de corespondență electronică (screenshot) anexat la dosar reiese doar lipsa unui mesaj identificabil, însă nu se poate exclude posibilitatea ca mesajul transmis de instanță să fi ajuns în mapa „Spam” al contului de e-mail. În aceste condiții, revenea în sarcina avocatului obligația de a-și verifica în mod constant și diligent corespondența electronică, inclusiv mapa „Spam”, pentru a asigura recepționarea hotărârii motivate și formularea în termen legal a motivării apelului.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, precum și ale art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) din Codul civil, instanța reține că proba anexată – respectiv copia extrasului din căsuța poștală electronică a avocatului Ludmila Bîrcă, care ar atesta lipsa primirii hotărârii motivate la data de 9 septembrie 2024 – nu poate fi considerată relevantă, întrucât lista mesajelor afișate poate fi modificată cu ușurință prin ștergere sau omisiune intenționată.

În ceea ce privește invocarea art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, completul de judecată amintește că dreptul la un proces echitabil nu este un drept absolut și nu exclude aplicarea strictă a normelor de procedură, inclusiv în ceea ce privește termenele legale de exercitare a căilor de atac. În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a statuat că nerespectarea unor termene procedurale clare poate duce la respingerea cererii ca inadmisibile, fără ca acest lucru să contravină Convenției, dacă partea a avut posibilitatea reală și efectivă de a-și exercita dreptul.

În cauză, instanța de apel a reținut în mod justificat că apelanta a beneficiat de notificare cu hotărârea motivată și nu a depus motivarea apelului în termenul legal, astfel încât declararea apelului ca inadmisibil a fost o consecință legală, conform art. 232 și art. 236 Cod administrativ.

Potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului trebuie depusă în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate. În lipsa unei cereri de restabilire a termenului, însoțită de dovezi concludente privind un impediment real și obiectiv, instanța nu poate ignora exigențele prevăzute de lege. Restituirea cauzei în apel ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și ar încuraja neglijența procesuală.

În concluzie, toate argumentele invocate în cererea de recurs fie vizează chestiuni de fond fără relevanță procedurală în prezentul context, fie sunt neprobate ori formulate generic. Curtea de Apel Chișinău a aplicat corect și proporțional prevederile art. 232 alin. (2) și art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Încheierea atacată nu aduce atingere dreptului la un 5 proces echitabil, ci consfințește aplicarea corectă a normelor de procedură ce condiționează exercitarea valabilă a căilor de atac.

Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în interesele Kaneza Alice Lucia, este neîntemeiat. În consecință, recursul este respins, iar încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău este menținută.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Ludmila Bîrcă în interesele Kaneza Alice Lucia și menține încheierea 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6