3r-296/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Importanta respectării termenului de depunere a cererii de apel si efectele juridice ale nerespectării acestui termen. Motivele repunerii în termen.
3r-296/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Molla Suraj,
reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Molla Suraj împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-296/25
PIGD 2-25027353-01-3r-31102025)
Importanța respectării termenului de depunere a cererii de apel și
efectele juridice ale nerespectării acestui termen. Motivele repunerii în
termen.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Neguriță
Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Braghin. A. Cașcaval
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Molla Suraj,
reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 martie 2025 Molla Suraj a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire
la anularea actului administrativ individual defavorabil.
Prin hotărârea din 03 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de
Molla Suraj împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind
anularea deciziei nr. 144-C din 07 august 2024 de returnare de pe teritoriul
Republicii Moldova.
La 30 iunie 2025, Molla Suraj prin intermediul avocatului Alexandru
Cebanaș a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, solicitând repunerea
în termen al apelului, admiterea apelului, casarea integrală hotărârii cu
admiterea cerințelor reclamantului.
Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 10 septembrie 2025
a respins cererea înaintată de Molla Suraj cu privire la repunerea în termen a
cererii de apel, a declarat inadmisibil apelul declarat de Molla Suraj
împotriva hotărârii din 03 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.232 alin.(1) din Codul administrativ.
Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Molla Suraj,
reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, prin care a solicitat admiterea
prezentului apel, casarea integrală a încheierii instanței de apel cu
pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de apel înaintată de Molla Suraj
să fie repusă în termen cu dispunerea transmiterii cauzei la Curtea de apel
Centru la etapa examinării apelului.
În motivarea recursului Molla Suraj, reprezentat de avocatul
Alexandru Cebanaș, a indicat că instanța de apel eronat a apreciat toate
circumstanțele cauzei și informația prezentată de avocatul Alexandru
Cebanaș și de toate argumentele prezentate în susținerea poziției
reclamantului Molla Suraj.
Recurentul a menționat că a avut loc o eroare din partea instanței de
apel, care eronat a interpretat motivele repunerii în termen a apelului, or, s-a
susținut că Molla Suraj nu cunoaște limba română. La momentul pronunțării
hotărârii instanței de fond traducătorul Talukder Sidur nu a fost pe loc ca să-
i traducă această hotărâre lui Molla Suraj.
1
Instanța de apel eronat a interpretat că translatorul era pe loc și ar fi
tradus această hotărâre, mai mult ca atât traducătorul a eliberat confirmarea
din 25 iunie 2025, care confirmă poziția apărării și dreptul reclamantului de
a beneficia de serviciile unui translator garantat de stat.
Astfel, Molla Suraj nu a atacat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani în termen, din motive întemeiate și anume datorită faptului că nu a
avut acces la un translator de limbă bengali care să-i traducă această hotărâre,
nici avocatul, nici instanța de judecată nu are cunoștințele necesare pentru a-
i traduce reclamantului apelant în limba bengali o hotărâre de judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate
cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează
următoarele:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”
Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1).”
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
2
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242
din Codul administrativ, instanța de recurs reține că Molla Suraj, reprezentat
de avocatul Alexandru Cebanaș a respectat acest termen, or, încheierea Curții
de Apel Centru pronunțată în data de 10 septembrie 2025 a fost expediată
pentru notificare participanților la proces, prin intermediul poștei electronice
la 18 septembrie 2025. (f.d. 77)
Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, a depus
recursul la 03 octombrie 2025.
Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de
recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după
a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că potrivit
mandatului sesia MA nr. 2145512 din 28 februarie 2025 avocatul Alexandru
Cebanaș a fost împuternicit pentru a acorda asistență juridică lui Molla Suraj
în instanța de fond, Curtea de Apel Centru și Curtea Supremă de Justiție,
inclusiv fiind investit cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească.
În ședința judiciară din 03 aprilie 2025, când a fost pronunțat
dispozitivul hotărârii, atât reclamantul Molla Suraj, cât și reprezentantul său,
avocatul Alexandru Cebanaș au fost prezenți, recepționând contrasemnătură
dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie
(f.d.62)
La 30 iunie 2025, avocatul Alexandru Cebanaș a depus cerere de apel
în interesul lui Molla Suraj, solicitând repunerea în termen al apelului,
susținând că apelantul necunoscând limba de stat nu a cunoscut conținutul
dispozitivului hotărârii pentru al contesta.
Curtea de Apel Centru prin încheierea din 10 septembrie 2025 a
respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termenul de apel, a
declarat inadmisibil apelul depus de Molla Suraj, reprezentat de avocatul
3
Alexandru Cebanaș, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului
legal iar instanța a refuzat repunerea în termen.
Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, a criticat
soluția instanței de apel, susținând că Molla Suraj nu a atacat hotărârea
instanței de fond în termen din motive întemeiate și anume datorită faptului
că nu a avut acces la un translator de limbă bengali care să-i traducă această
hotărâre.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 10 septembrie 2025 a
Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă
în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art.
236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în
special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232,
alin. (1).
Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (1) din
Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de
zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic.
În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța
termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează
cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a
realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul
prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile
lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept
material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea
efectelor negative.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de
legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur
eveniment – data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu
art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei
calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 04 aprilie
2025 iar ultima zi fiind data de 05 mai 2025, ora 24:00.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Molla Suraj,
reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, nu s-a conformat prevederilor
art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, or, a depus apelul la 30 iunie 2025.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că Molla Suraj, reprezentat de
avocatul Alexandru Cebanaș, nu a depus apelul în termenul legal prevăzut la
art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, deși, de la momentul pronunțării
dispozitivului hotărârii a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face
uz de acest drept procedural și a prezenta apelul în interiorul termenului
legal.
4
Totodată, apelantul recunoscând că a omis termenul de depunere a
apelului, în temeiul art. 65 din Codul administrativ, a solicitat Curții de Apel
Centru repunerea în termen a apelului, invocând faptul că la data pronunțării
dispozitivului hotărârii apelantul Molla Suraj nu a fost asigurat cu un
traducător pentru ai traduce dispozitivul hotărârii.
Curtea de Apel Centru a respins solicitarea apelantului privind
repunerea în termen a apelului, or, argumentele invocate de către apelant în
acest sens nu sunt suficiente pentru admiterea cererii. Or, pentru a fi repus în
termenul de declarare a apelului, apelantul urma să prezinte probe
concludente, care ar demonstra imposibilitatea executării în termen a actului
de procedură, astfel încât urma să întreprindă toate acțiunile necesare în
vederea prezentării apelului în termen, obligație procedurală stabilită prin
Lege.
Instanța de recurs reține ca fiind corectă această concluzie a instanței
de apel din motiv că neasigurarea apelantului Molla Suraj cu traducător nu
constituie temei plauzibil de prelungire a termenului de depunere a apelului,
or, acesta a fost asistat de avocatul Alexandru Cebanaș, care cunoscând că
hotărârea ponunțată a fost în defavoarea clientului și dispunând de dreptul de
a contesta cu apel hotărârea instanței de fond, urma să depună diligență și să
depună apelul nemotivat în termen de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept,
afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze
acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș,
urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă
că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, or, termenul de
depunere a apelului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că
nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului
de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv
al apelantului și al reprezentantului acestuia, care trebuia să dea dovadă de
responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de
drepturile și obligațiile procedurale.
Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Molla
Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, inițiind acțiune în instanța
de judecat, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine
activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul în termen.
Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor
de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac
(apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală,
5
declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art.
236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007)
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție.
Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a
instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.
Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în
afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și
securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în
conjunctura ordinii de drept naționale.
În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia
că instanța de apel întemeiat a respins cererea cu privire la repunerea în
termen a apelului și a declarat inadmisibil apelul depus de către Molla Suraj,
reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2025.
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și
concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii
acestuia cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Molla Suraj, reprezentat de avocatul
Alexandru Cebanaș, împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2025 a
Curții de Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6