3r-296/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

La 03 martie 2025 Molla Suraj a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Prin hotărârea din 03 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Molla Suraj împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea deciziei nr. 144-C din 07 august 2024 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova.

La 30 iunie 2025, Molla Suraj prin intermediul avocatului Alexandru Cebanaș a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, solicitând repunerea în termen al apelului, admiterea apelului, casarea integrală hotărârii cu admiterea cerințelor reclamantului.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 10 septembrie 2025 a respins cererea înaintată de Molla Suraj cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, a declarat inadmisibil apelul declarat de Molla Suraj împotriva hotărârii din 03 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) din Codul administrativ.

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, prin care a solicitat admiterea prezentului apel, casarea integrală a încheierii instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de apel înaintată de Molla Suraj să fie repusă în termen cu dispunerea transmiterii cauzei la Curtea de apel Centru la etapa examinării apelului.

În motivarea recursului Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, a indicat că instanța de apel eronat a apreciat toate circumstanțele cauzei și informația prezentată de avocatul Alexandru Cebanaș și de toate argumentele prezentate în susținerea poziției reclamantului Molla Suraj.

Recurentul a menționat că a avut loc o eroare din partea instanței de apel, care eronat a interpretat motivele repunerii în termen a apelului, or, s-a susținut că Molla Suraj nu cunoaște limba română. La momentul pronunțării hotărârii instanței de fond traducătorul Talukder Sidur nu a fost pe loc ca să- i traducă această hotărâre lui Molla Suraj. 1

Instanța de apel eronat a interpretat că translatorul era pe loc și ar fi tradus această hotărâre, mai mult ca atât traducătorul a eliberat confirmarea din 25 iunie 2025, care confirmă poziția apărării și dreptul reclamantului de a beneficia de serviciile unui translator garantat de stat.

Astfel, Molla Suraj nu a atacat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani în termen, din motive întemeiate și anume datorită faptului că nu a avut acces la un translator de limbă bengali care să-i traducă această hotărâre, nici avocatul, nici instanța de judecată nu are cunoștințele necesare pentru a- i traduce reclamantului apelant în limba bengali o hotărâre de judecată.

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”

Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.” 2

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că potrivit mandatului sesia MA nr. 2145512 din 28 februarie 2025 avocatul Alexandru Cebanaș a fost împuternicit pentru a acorda asistență juridică lui Molla Suraj în instanța de fond, Curtea de Apel Centru și Curtea Supremă de Justiție, inclusiv fiind investit cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească.

În ședința judiciară din 03 aprilie 2025, când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, atât reclamantul Molla Suraj, cât și reprezentantul său, avocatul Alexandru Cebanaș au fost prezenți, recepționând contrasemnătură dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2025. (f.d.62)

La 30 iunie 2025, avocatul Alexandru Cebanaș a depus cerere de apel în interesul lui Molla Suraj, solicitând repunerea în termen al apelului, susținând că apelantul necunoscând limba de stat nu a cunoscut conținutul dispozitivului hotărârii pentru al contesta.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din 10 septembrie 2025 a respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termenul de apel, a declarat inadmisibil apelul depus de Molla Suraj, reprezentat de avocatul 3 Alexandru Cebanaș, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal iar instanța a refuzat repunerea în termen.

Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, a criticat soluția instanței de apel, susținând că Molla Suraj nu a atacat hotărârea instanței de fond în termen din motive întemeiate și anume datorită faptului că nu a avut acces la un translator de limbă bengali care să-i traducă această hotărâre.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 04 aprilie 2025 iar ultima zi fiind data de 05 mai 2025, ora 24:00.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, or, a depus apelul la 30 iunie 2025.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, nu a depus apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, deși, de la momentul pronunțării dispozitivului hotărârii a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul în interiorul termenului legal. 4

Totodată, apelantul recunoscând că a omis termenul de depunere a apelului, în temeiul art. 65 din Codul administrativ, a solicitat Curții de Apel Centru repunerea în termen a apelului, invocând faptul că la data pronunțării dispozitivului hotărârii apelantul Molla Suraj nu a fost asigurat cu un traducător pentru ai traduce dispozitivul hotărârii.

Curtea de Apel Centru a respins solicitarea apelantului privind repunerea în termen a apelului, or, argumentele invocate de către apelant în acest sens nu sunt suficiente pentru admiterea cererii. Or, pentru a fi repus în termenul de declarare a apelului, apelantul urma să prezinte probe concludente, care ar demonstra imposibilitatea executării în termen a actului de procedură, astfel încât urma să întreprindă toate acțiunile necesare în vederea prezentării apelului în termen, obligație procedurală stabilită prin Lege.

Instanța de recurs reține ca fiind corectă această concluzie a instanței de apel din motiv că neasigurarea apelantului Molla Suraj cu traducător nu constituie temei plauzibil de prelungire a termenului de depunere a apelului, or, acesta a fost asistat de avocatul Alexandru Cebanaș, care cunoscând că hotărârea ponunțată a fost în defavoarea clientului și dispunând de dreptul de a contesta cu apel hotărârea instanței de fond, urma să depună diligență și să depună apelul nemotivat în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, or, termenul de depunere a apelului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului și al reprezentantului acestuia, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, inițiind acțiune în instanța de judecat, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, 5 declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și a declarat inadmisibil apelul depus de către Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2025.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Molla Suraj, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaș, împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6