3ra-357/24 — anularea actulului administrativ individual

3ra-357/24 — anularea actulului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul raional

Edineț și Eparhia de Edineț și Briceni,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliul raional Edineț, terț Ion Samson, Petru Pleșcan și Eparhia de Edineț

și Briceni cu privire la anularea actului administrativ individual.

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-357/24

NR. PIGD 2-22045795-01-3ra-22042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Instanța de fond: N. Bobu

Instanța de apel: S. Procopciuc, E. Gurmeza, D. Corolevschi

7 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Consiliul raional Edineț și Eparhia de Edineț și Briceni

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul raional Edineț, terț

Ion Samson și Petru Pleșcan cu privire la declararea nulă a deciziei nr. 1/25

din 8 februarie 2022 „cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru

construcția Catedralei Sf. Vasile cel Mare”.

adoptată de către consiliul raional Edineț, decizia nr. 1/25 din 8 februarie

2022 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru construcția

Catedralei Sf. Vasile cel Mare”.

fost constatate abateri de la prevederile art. art. 101 alin (2) din Legea nr.

436/2006 privind administrația publică locală, art. art. 5, 6 și 7 din Legea nr.

239/2008 privind transparența în procesul în procesul decizional, art. 15 alin.

(l) și (2) din Legea nr. 125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire

și religie.

125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire și religie, care prevede

că, cultele religioase sânt autonome, separate de stat și statul nu intervine în

activitatea religioasă a cultelor, a fost introdusă la solicitarea consilierului

Consiliului Raional Edineț, dl Vitalie Cuței ca întrebare suplimentară „Cu

privire la alocarea mijloacelor financiare pentru construcția Catedralei Sf.

Vasile cel Mare” la ședința Consiliului raional Edineț la data de 8 februarie

2022, fiind votată cu votul a 22 de consilieri.

notificarea nr.l301/OT6/12 Consiliului raional Edineț, dar la data de 22

februarie 2022 a fost expediat răspunsul la notificare de către secretarul

consiliului raional dl Ion Samson contrar art. 46 din Legea nr. 436/2006

1

privind administrația publică locală și pct. 21 din HG 672/2017 pentru

aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale.

Melnic a expediat suplimentar în adresa Oficiului un răspuns la notificarea

nr. 1301/OT6/12 prin care a invocat faptul, că notificarea respectivă va fi

examinată la ședința imediat următoare a Consiliului raional Edineț.

convocarea ședinței ordinare a Consiliului raional Edineț”, emisă de

președintele raionului Edineț, dl Nicolai Melnic urma a fi inclusă în ordinea

de zi și notificarea nr. 1301/OT6/12 înaintată de către Oficiu.

Mogorean a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 01

președintelui raionului Edineț dlui Nicolai Melnic în baza art. 3261 alin. (5)

din Codul Contravențional pe faptul neincluderii pe ordinea de zi la ședința

consiliului raional de către persoana responsabilă a notificării în cauză.

ale Consiliului raional Edineț, constituit în urma executării bugetului pentru

anul precedent în sumă de 1000000,00 lei întru susținere și sprijin pentru

Eparhia de Edineț și Briceni Catedrala or. Edineț, str. Șoseaua Bucovinei

contravine art. 68 din Legea 436/2006 privind administrația publică locală,

astfel întrebarea dată nu a fost consultată public, ceea ce contravine cadrului

legal menționat în decizia nr. 1/25 din 8 februarie 2022.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de

Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat către Consiliul raional Edineț

cu privire la anularea actului administrativ individual. S-a anulat Decizia

Consiliului raional Edineț nr.1/25 din 8 februarie 2022 ”cu privire la alocarea

mijloacelor financiare pentru construcția Catedralei Sf. Vasile cel Mare”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivată împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, iar la 15 decembrie 2022 a depus cerere de apel motivată,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 8

septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie respinsă acțiunea ca neîntemeiată, tardiv depusă.

2

s-a atras în proces în calitate de terț, Eparhia de Edineț și Briceni.

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, solicitând repunerea în termenul de declarare a

apelului, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 8 septembrie

2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu trimiterea cauzei la rejudecare

în prima instanță.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de repunere în termen a apelului depus de Eparhia de Edineț și

Briceni prin intermediul Episcopului de Edineț șu Briceni Nicodim (Ioan

Vulpe) și s-a repus în termen apelul formulat de Eparhia de Edineț și Briceni

prin intermediul Episcopului de Edineț și Briceni Nicodim(Ioan Vulpe)

împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 8 septembrie

2022.

cererile de apel declarate de Consiliul raional Edineț și Eparhia de Edineț și

Briceni, împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 8

septembrie 2022, emisă în procedura contenciosului administrativ la cererea

de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei

de Stat către Consiliul raional Edineț cu privire la anularea actului

administrativ individual.

Consiliului raional Edineț invocată a fost adoptată în temeiul art. 23, 53, 60,

67 din Codul Administrativ al Republicii Moldova; art. 3, 4, 6(h), 18, 20, 21,

2(g), 27-30, 32, 33, 37 p.3, 38-47, 50 din Legea cu privire la actele

normative; art. 3 alin. 2 lit. g), 6, 7-12 din Legea privind transparența în

procesul decizional, art. 81 din Legea privind administrația publică locală,

art. 61 din Legea privind finanțele publice locale; art. 61 din Legea privind

finanțele publice și responsabilitățile bugetar fiscal, avizului comisiei

economie, buget, administrarea bunurilor, juridică, numiri și imunități.

actul administrativ contestat în partea aplicării normelor materiale ce

stabilește și reglementează modul de organizare și funcționare a autorităților

administrației publice în unitățile administrativ-teritoriale a fost adoptat de

către Consiliul raional Edineț reieșind din competențele acordate prin lege,

în limitele împuternicirilor și scopului pentru care a fost investit în acest sens.

3

deciziei contestate, consiliul nu a ținut cont de prevederile art. 43 alin. (1) lit.

v) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, potrivit cărora consiliul raional

realizează în teritoriul administrat următoarele competente de bază: dispune

consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în

problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu și

social (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii,

sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor

publice), precum și în alte probleme care preocupă populația sau o parte din

populația unității administrativ-teritoriale.

Consiliul raional Edineț a adoptat decizia nr. 1/25 din 8 februarie 2022 „cu

privire la alocarea mijloacelor financiare pentru costrucția Catedralei sf.

Vasile cel Mare” în lipsa consultărilor publice cu cel puțin 15 zile lucrătoare

înainte de ziua aprobării actului.

administrația publică locală, indicând că, prima instanță justificat a apreciat

ca fiind întemeiat argumentul reclamantului Oficiului Teritorial Edineț al

Cancelariei de Stat, precum că decizia Consiliului raional Edineț nr. 1/25 din

08 februarie 2022 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru

construcția Catedralei sf. Vasile cel Mare” urmează a fi anulată, reieșind din

faptul că întrebarea data nu a fost consultată public.

raional Edineț la adoptarea deciziei litigioase urma să țină cont de

prevederile art. 43 alin. (1) lit. v) și art. 101 alin.(2) din Legea nr. 436/2006

care instituie condiții pentru introducerea chestiunii pe ordinea de zi și

adoptarea deciziei pe marginea chestiunilor introduce în ordinea de zi a

ședințelor consiliilor raionale.

omisiunea Consiliului raional Edineț de a supune dezbaterilor publice

chestiunea referitoare la alocarea mijloacelor financiare pentru construcția

catedralei sf. Vasile cel Mare, aceasta reprezentând o abatere directă de la

prevederile art. 101 alin. (2) a Legii cu privire la administrația publică locală

și a art. 7 din Legea privind transparența decizională.

la materialele prezentei cauze a dosarului administrativ și a avizului comisiei

economie buget, administrarea bunurilor, juridică, numiri și imunități, în

temeiul căruia și-a întemeiat consiliul adoptarea deciziei litigioase sau a

4

vreunei note informative cât și procesul-verbal cu privire la efectuarea

consultărilor publice.

acțiunea formulată de Oficiul teritorial Edineț al Cancelariei de Stat către

Consiliul raional Edineț cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional

Edineț nr.1/25 din 08 februarie 2022 „cu privire la alocarea mijloacelor

financiare pentru construcția Catedralei Sf. Vasile cel Mare”.

Edineț și Eparhia de Edineț și Briceni privind tardivitatea acțiunii depuse cât

și îngrădirea dreptului de acces la justiție, că poziția Eparhiea de Edineț și

Briceni ca parte în proces n-a fost auzită, că concluziile instanței expuse în

hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei; privind interpretarea

eronată de către instanță a normelor de drept material, nu și-au găsit

confirmare și urmează a fi respinse.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, iar

la 1 aprilie 2024 a depus cerere de recurs motivată solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe din 8 septembrie 2022

și decizia Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2024, cu emiterea unei noi

decizii prin care să se respingă acțiunea ca neîntemeiată și tardivă.

împotriva decizie din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 25 ianuarie 2024 a

Curții de Apel Bălți și hotărârea din 8 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cerere de apel, suplimentar a indicat că, nu au fost respectate prevederile

art. 65 și 67 CPC iar problema drepturilor subiective ale Episcopiei au fost

soluționate în lipsa Episcopiei și fără știrea acestuia.

începere din anul 2011 Eparhia de Edineț și Briceni desfășoară construcția

unei catedrale în or. Edineț. Eparhia mai are la întreținerea sa o școală de tip

internat (elevii sunt întreținuți, cazați și instruiți gratis din contul resurselor

Episcopiei). Resursele limitate ale Episcopiei sunt utilizate în vederea

susținerii acestor două mari proiecte social culturale.

5

autoritatea publică locală, a decis alocarea sumei de 1 mln lei, pentru

construcția Catedralei din or. Edineț pe str. Bucovinei.

Briceni. În condițiile în care, transferul respectiv nu a fost condiționat de

careva condiții sau sarcini, mijloacele financiare respective au fost utilizate

la construcția obiectivului menționat la pct. 1 din prezenta cerere. Astfel,

Episcopia, a avut cel puțin o încredere/așteptare legitimă, în sensul autonom

al Convenției, de a putea reține și utiliza fondurile deja primite, fără careva

condiții și fără ca dreptul respectiv să fie puse în discuție în mod retroactiv.

Briceni, nu a cunoscut că legalitatea deciziei nr. 1/25 din 8 februarie 2022

este pusă în discuție de cineva.

Briceni a aflat că decizia nr. 1 /25 din 8 februarie 2022 a fost contestată și că

prin hotărârea instanței de fond aceasta a fost anulată.

construcție, la data de 20 martie 2023, Eparhia a aflat că la 1 aprilie 2022

Oficiul teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a contestat în instanța de

contencios administrativ, decizia Consiliului raional Edineț nr. 1/25 din 8

februarie 2022 „cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru

construcția Catedralei Sf. Vasile cel Mare”.

era favorabilă Episcopiei de Edineț și Briceni și viza direct un bun obținut

de aceasta, nici una din părțile la proces nu a informat Eparhia și nu a atras-

o în proces. În aceleași condiții, instanța de fond, contrar prevederilor

exprese ale art. 205 alin. (2) lit. a) CA, nu a atras Eparhia în proces și nu i-a

garantat posibilitatea de a-și realiza în mod efectiv drepturile specificate la

art. 205 alin. (5) CA.

2022, în lipsa Episcopiei, Judecătoria Edineț, Sediul Central a admis acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Edineț al

Cancelariei de Stat către Consiliul raional Edineț cu privire la anularea

actului administrativ individual. Pentru a emite acest act de dispoziție,

instanța de judecată a invocat un motiv formal și anume că APL, Consiliul

raional Edineț, ar fi adoptat decizia nr. 1/25 din 8 februarie 2022 „cu privire

la alocarea mijloacelor financiare pentru construcția Catedralei sf. Vasile cel

Mare” în lipsa consultărilor și dezbaterilor publice cu cel puțin 15 zile

6

lucrătoare înainte de ziua aprobării actului. Instanța de fond a apreciat că nu

ar fi fost demonstrat că la caz, principiul transparenței, ar fi fost respectat

prin plasarea proiectului de decizie pe panoul informativ a Consiliului

raional.

18 aprilie 2023 Eparhia de Edineț si Briceni a depus o cerere de apel

împotriva hotărârii judecătoriei Edineț, sediul Central din 8 septembrie 2022,

prin care a solicitat admiterea cererii de apel și casarea integrală a hotărârii

emise la 8 septembrie 2022 de Judecătoria Edineț, sediul Central cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță, în legătură cu

soluționarea prin respectiva hotărâre, a drepturilor Episcopiei de Edineț și

Briceni, fără antrenarea acesteia în proces.

ca nefondate cererile de apel declarate de Consiliul raional Edineț și Eparhia

de Edineț și Briceni, împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central

din 8 septembrie 2022, emisă în procedura contenciosului administrativ la

cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Edineț al

Cancelariei de Stat către Consiliul raional Edineț cu privire la anularea

actului administrativ individual.

motivarea soluției instanței de apel reprezintă de fapt o simplă preluare în

oglindă, a argumentelor invocate de instanța de fond în urma examinării

cauzei în lipsa Episcopiei. Aferent obiecțiilor și temeiurilor pe care Eparhia

de Edineț și Briceni le-a invocat în cererea de apel, instanța de apel nu s-a

expus nici într-un mod, formulând doar o concluzie generală că acestea nu

și-au găsit justificare.

asupra drepturilor subiective ale Episcopiei, indică că, urmare a intrării în

vigoare a deciziei Consiliului Raional Edineț nr. 1/25 din 8 februarie 2022,

a obținut un bun în sensul dat acestei noțiuni de către jurisprudența CtEDO

pe marginea art. 1 prot. 1 la CEDO și era în drept să se aștepte că acest drept

îi va fi respectat inclusiv de autoritățile statului.

sau ar fi contribuit în careva mod la apariția în speță a motivului de anulare

invocat de către Cancelaria de Stat și reținut de instanțe, aferent lipsei

dezbaterilor publice pe marginea chestiunii soluționate prin decizia nr. 1/25

din 8 februarie 2022. La fel, la caz nu există nici un indiciu că în perioada în

care au fost utilizate mijloacele financiare transferate în temeiul deciziei

7

1/25, Episcopia ar fi contribuit în careva mod, la menținerea sa în neștire

despre contestarea actului administrativ enunțat.

pentru justificarea anulării actului administrativ contestat este unul formal și

apreciază că erorile respective, sau corectarea lor nu poate fi pusă în seama

Episcopiei. Ori, în jurisprudența CtEDO este stabilit cu valoare de principiu

că greșelile care pot fi atribuite exclusiv autorităților statului nu ar trebui, sa

fie remediate în detrimentul persoanei.

deciziei 1/25 au fost utilizate cu bună credință, la construcția Catedralei.

și actul de transfer nu conțineau nicio mențiune a faptului că, aceste mijloace

ar putea fi utilizate doar după trecerea unei anumite perioade de timp, sau

după realizarea a cărorva proceduri.

administrativ care devenise definitiv conform prevederilor CA și care fusese

și executat.

aferent devenirii definitive a deciziei 1/25 menționează că art. 163 pct. b) din

CA stabilește expres că procedura de examinare a cererii prealabile nu se

efectuează dacă, decizia cu privire la cererea prealabilă înrăutățește situația

unei persoane față de situația din decizia inițială.

tratat excepția de tardivitate invocată de Consiliu, doar reconfirmă faptul că

normele referitoare la cererea prealabilă, în această speță au fost pur și

simplu utilizate pentru a justifica exercitarea tardivă a dreptului la acțiune de

către o autoritate statală.

problema tardivității acțiunii formulate de OTCS este arbitrară.

problema dreptului Episcopiei la respectarea bunurilor sale reprezintă o

practică arbitrară. Ori, nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu au

verificat dacă ingerința în dreptul de proprietate obținut de Episcopie ca

urmare a executării deciziei Consiliului nr. 1/25 din 8 februarie 2022,

respectă un just echilibru între exigențele de interes general și cerințele de

protecție a dreptului Episcopiei la respectarea bunurilor sale, precum și dacă

măsura dispusă prin actele de dispoziție contestate este necesară într-o

8

societate democratică și dacă aceasta nu impune o sarcină disproporționată

și excesivă în seama Episcopiei.

instanței de fond, inclusiv omisiunea de a analiza și de a da un răspuns fără

echivoc, dacă soluția primei instanțe afectează sau nu dreptul la proprietate

al Episcopiei, demonstrează că intervenția Episcopiei, la etapa examinării

apelului nu a fost un remediu efectiv, în măsură să înlăture caracterul arbitrar

al hotărârii primei instanțe și erorile emise de aceasta. În astfel de condiții,

deoarece argumentele regăsite în decizia Curții de Apel constituie doar o

preluare a argumentelor invocate de instanța de fond, conchide că decizia

emisă la 25 ianuarie 2024 de Curtea de Apel Bălți de fapt perpetuează erorile

admise de instanța de fond și implicit urmează să fie apreciată și ea ca un act

judiciar de dispoziție care soluționează drepturile unei persoane care nu a

fost atrasă în proces.

se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție. Astfel, constată că

practica dezvoltată de CSJ, la tratarea aceleiași probleme de drept, dezvoltă

două soluții diferite. Prima soluție este axată pe ideea că astfel de erori pot fi

soluționate doar în instanța de fond, iar a doua soluție este că astfel de erori

pot fi soluționate în instanța de apel.

POZIȚIA INTIMATULUI

Cancelariei de Stat a solicitat respingerea recursului depus de Consiliul

raional Edineț ca fiind unul nefundat și neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

9

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 27 martie 2024 recurenților a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 230 V-I).

că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

10

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de Consiliul raional Edineț și Eparhia de Edineț și Briceni,

conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare

în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un

text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

11

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Edineț și Eparhia

de Edineț și Briceni.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

12