3ra-782/23 — anularea deciziei si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-782/23 — anularea deciziei si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-782/23

2-22123858-01-3ra-01082023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Mariana Ursachi

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul raional Edineț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea înaintată de Nistor Ion împotriva

Consiliului raional Edineț privind anularea deciziei și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 22 august 2022 Nistor Ion a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului raional Edineț privind anularea deciziei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 05 august 2022,

Consiliul raional Edineț, a adoptat Decizia nr. 4/1 „cu privire la eliberarea din funcția

de vicepreședinte al raionului” prin care a fost eliberat din funcția de vicepreședinte

al raionului Edineț, înainte de termen, la propunerea a cel puțin 1/3 din consilieri

raionali. Prin aceeași decizie s-a declarat vacantă funcția de demnitate publică de

vicepreședinte al raionului Edineț. Totodată, s-a intervenit către președintele

raionului, după consultarea fracțiunilor constituite în Consiliul raional să propună

candidatura pentru alegerea în funcția de vicepreședinte a raionului, punându-se în

sarcina contabilului-șef din cadrul aparatului președintelui raionului Edineț,

efectuarea calculului și plata integrală dlui Nistor Ion a drepturilor salariale, în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, iar Nistor Ion să transmită prin act

de predare-primire automobilul de serviciu, cât și alte materiale aflate la dispoziția sa

în procesul îndeplinirii funcției.

Susține că, a luat cunoștință cu decizia contestată de pe pagina web

actelocale.gov.md.

Menționează reclamantul că la data de 03 februarie 2020, Consiliul raional

Edineț, a adoptat decizia nr. 2/11 cu privire la alegerea vicepreședintelui raionului prin

care s-a ales Nistor Ion în funcția de vicepreședinte al raionului Edineț, cu salariul de

1

funcție în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Astfel, începând cu data

de 03 februarie 2020, data alegerii în funcția de vicepreședinte a raionului Edineț,

Nistor Ion, și-a exercitat mandatul cu responsabilitate.

La data de 21 iulie 2022, președintele raionului Edineț, Nicolai Melnic a emis

dispoziția nr. 64 cu privire la convocarea ședinței ordinare a Consiliului raional

Edineț, pentru data de 05 august 2022, ora 10:00. Potrivit dispoziției enunțate, în

ordinea de zi au fost incluse 10 întrebări, iar întrebarea cu privire la eliberarea din

funcție a vicepreședintelui raionului Edineț nu se regăsește.

Ulterior la data de 05 august 2022, președintele raionului Edineț, Nicolai Melnic

a emis dispozița nr. 68 cu privire la modificarea ordinii de zi a ședinței Consiliului

raional din 05 august 2022, potrivit căreia se completează ordinea de zi a ședinței

consiliului raional Edineț, convocată prin Dispoziția nr. 64 din 21 iulie 2022 după

cum urmează: „Cu privire la eliberarea din funcție a vicepreședintelui raionului”.

Reclamantul relevă că decizia nr. 4/1 din 05 august 2022 a Consiliului raional

Edineț și dispoziția nr. 68 din 05 august 2022 sunt acte administrative individuale în

sensul art. 10 alin. (1) Cod administrativ, deoarece această decizie și dispoziție sunt

emise de o autoritate publică și produc efecte juridice de drept public.

Consideră reclamantul că Consiliul raional Edineț a adoptat decizia nr. 4/1 din

05 august 2022 „cu privire la eliberarea din funcție de vicepreședinte a raionului” cu

încălcarea competenței materiale și procedurale. Această concluzie se desprinde din

faptul că Consiliul raional Edineț în calitate de autoritate care l-a ales în funcția de

vicepreședinte al raionului Edineț urma să-i aducă la cunoștință faptul că în ordinea

de zi a ședinței ordinare a consiliului raional urmează a fi pusă în discuție chestiunea

cu privire la eliberarea lui Nistor Ion din funcția de vicepreședinte a raionului,

oferindu-i ultimului dreptul de a da explicații.

Susține reclamantul că, conform art. 43 alin. (1) din Constituție, orice persoană

are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare

de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.

Totodată, la nivel internațional dreptul la muncă este recunoscut și protejat de

art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de art. 6 alin. 1 din Pactul

internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, însă acesta nu

este un drept absolut și nelimitat.

În lipsa motivării actului administrativ contestat, se generează ideea desfășurării

unei activități administrative arbitrare de către pârât, or, motivarea eliberării din

funcție urma a fi motivată și prin prisma art. 22 al Legii nr. 199 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Susține reclamantul că, nu i-a fost adus la cunoștință faptul că în privința lui

urmează a fi adoptat un act individual, or, acesta se afla în concediu medical.

Subsidiar, consideră că a fost încălcată procedura de modificare a ordinii de zi a

ședinței Consiliului raional Edineț.

În susținerea acestei opinii se menționează că, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Convocarea

consiliului raional se face, prin dispoziție a președintelui raionului, cu cel puțin 10

zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare. În

temeiul dispoziției, fiecărui consilier i se expediază o înștiințare în care se indică

ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării ședinței. Înștiințarea este semnată de

2

secretarul consiliului raional. Astfel adoptarea deciziei a fost cu grave abateri

procesuale.

Reclamantul Nistor Ion a solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului

raional Edineț nr. 4/1 din 05 august 2022 „cu privire la eliberarea din funcția de

vicepreședinte a raionului” și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-7).

La 16 februarie 2023 reclamantul Nistor Ion a depus cerere de completare a

acțiunii, prin care a solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului raional Edineț

nr. 4/1 din 05 august 2022 „cu privire la eliberarea din funcția de vicepreședinte a

raionului”; a dispune restabilirea lui Nistor Ion în funcția de vicepreședinte al

raionului Edineț; a obliga Consiliul raional Edineț să calculeze și să-i achite lui Nistor

Ion salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu 05 august 2022 și până la

data restabilirii din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile

obligatorii la buget (f.d. 70-72).

Prin hotărârea din 02 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central acțiunea

a fost admisă, a fost anulat actul administrativ defavorabil, și anume, decizia

Consiliului raional Edineț nr. 4/1 din 05 august 2022 „cu privire la eliberarea din

funcția de vicepreședinte a raionului”. S-a restabilit Nistor Ion în funcția de

vicepreședinte a raionului, deținută până la încetarea raporturilor de serviciu. S-a

obligat Consiliul raional Edineț să achite în beneficiul lui Nistor Ion, salariul pentru

perioada absenței forțate de la muncă începând cu data încetării mandatului de

vicepreședinte al raionului Edineț – 05 august 2022 (f.d. 77, 88-104).

Pentru a decide astfel prima instanță a considerat că, decizia Consiliului raional

Edineț nr. 4/1 din 05 august 2022 ,,Cu privire la eliberarea din funcția de

vicepreședinte al raionului” a fost emisă cu încălcarea legii, ceea ce a condiționat

admiterea pretenției cu privire la anularea deciziei disputate, or, chestiunea privind

eliberarea din funcție a vicepreședintelui a fost inclusă în ordinea de zi în aceeași zi,

fără a fi informat Nistor Ion despre chestiunea care va fi examinată, reclamantul nu a

participat la ședința Consiliului, nu a dat explicații pe marginea problemei abordate,

iar consilierii care au solicitat eliberarea din funcție a reclamantului nu au prezentat

și nu au fost puse în discuție careva înscrisuri, probe, investigații, rapoarte de

activitate, audieri, note informative, opinii ale participanților contrare conținutului

final al actului administrativ, or, doar a fost enunțat conținutul Inițiativei s-a și pus la

vot proiectul de decizie, ceea ce denotă o lipsă de descriere succintă a procedurii

administrative care a stat la baza emiterii actului administrativ defavorabil.

La fel, deși în ședința consiliului s-a menționat despre faptul că, un consilier a

solicitat să fie date careva explicații în privința eliberării vicepreședintelui, nu a oferit

nimeni explicații, deci, la materialele cauzei, precum și la dosarul administrativ

lipsesc anumite înscrisuri în acest sens.

Totodată instanța nu a atestat anumite abateri de la exercitarea funcției de

vicepreședinte al raionului Edineț sau neexecutarea sau executarea necorespunzătoare

a sarcinilor ce-i reveneau conform fișei-postului și/sau existența unei Note

informative ce ar evalua per ansamblu activitatea lui Nistor Ion în funcția de

vicepreședinte și motivele de fapt care ar duce la necesitatea eliberării acestuia din

funcție. De altfel, la materialele cauzei lipsește și inițierea unei proceduri față de

Nistor Ion, prin prisma Legii nr. 199/16 iulie 2010, iar art. 23 al Legii nr. 199/16 iulie

2010, care este o lege specială stipulează că, temeiul și cauzele revocării sau eliberării

3

din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ

corespunzător.

Instanța de judecată a conchis că conținutul actului administrativ nu satisface

principiul motivării actului administrativ, or din decizia contestată nu se desprinde

voința certă a autorului actului administrativ și argumentele plauzibile și probate care

o fundamentează.

Instanța a reținut prevederile art. 89, 90 alin. (1), (2) și (3), 165 alin. (1), (3), 329

alin. (1), 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, iar în consecință, având în vedere că

s-a stabilit netemeinicia actului administrativ de eliberare din funcție a lui Nistor Ion,

cu anularea acestuia, Nistor Ion a fost restabilit în funcție, cu încasarea de la Consiliul

raional Edineț în beneficiul lui Nistor Ion a salariului pentru perioada absenței forțate

de la muncă începând cu data încetării mandatului de vicepreședinte al raionului

Edineț – 05 august 2022, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în

bugetul public și bugetul asigurărilor sociale.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, la data de 20 martie 2023,

Consiliul raional Edineț a declarat apel, iar la 28 aprilie 2023 a depus apelul motivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea soluției instanței de fond cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată (f.d. 85, 111-116).

Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a casat parțial hotărârea

din 02 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central în latura cerinței privind

restabilirea lui Nistor Ion în funcția de vicepreședinte a raionului deținută de până la

încetarea raporturilor de serviciu și în această parte a fost emisă o decizie nouă prin

care acțiunea lui Nistor Ion către Consiliul raional Edineț privind restabilirea lui

Nistor Ion în funcția de vicepreședinte a raionului deținută de până la încetarea

raporturilor de serviciu s-a declarat inadmisibilă (f.d. 141, 142-150).

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma argumentelor invocate în

cererea de apel și materialelor din dosar, a considerat pasibilă de admitere cererea de

apel înaintată de Consiliul raional Edineț, însă din alte motive decât cele invocate, ca

rezultat fiind casată parțial hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect a conchis asupra faptului că

decizia Consiliului raional Edineț nr. 4/1 din 05 august 2022 „cu privire la eliberarea

din funcția de vicepreședinte al raionului”, a fost emisă cu încălcarea legii atât

procedurală cât și materială, fapt ce a condiționat asupra anulării acesteia și urma a fi

anulată. Totodată, luând în considerație că Nistor Ion a fost privat ilegal de la

exercitarea funcției sale de vice-președinte, prin ce i s-a cauzat prejudiciu material,

estimat în salariul neachitat, prima instanță corect a dispus obligarea Consiliul raional

Edineț să achite în beneficiul lui Nistor Ion salariul pentru perioada absenței forțate

de la muncă începând cu data încetării mandatului de vicepreședinte al raionului

Edineț – 05 august 2022, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în

bugetul public și bugetul asigurărilor sociale.

Instanța de apel a reținut că prin acțiunea de concretizare a pretențiilor formulată

de Nistor Ion la 16 februarie 2023 acesta a înaintat și cerința privind dispunerea

restabilirii sale în funcția de vicepreședinte al raionului Edineț. În sensul dat, la 19

iunie 2023, instanța a notificat reclamantul-intimat referitor la faptul că, cerința

privind restabilirea în funcția de vicepreședinte al raionului Edineț, nu se încadrează

în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ. Respectiv i-a fost acordat

termen intimatului-reclamant pentru înlăturarea neajunsurilor și anume să-și

4

concretizeze pretențiile, în sensul normei menționate. Totodată, i-a fost explicat că în

cazul în care nu se vor înlătura neajunsurile indicate, cerința dată va fi declarată

inadmisibilă. În consecință la 23 iunie 2023 Nistor Ion prin intermediul avocatului

Țurcanu Vasile a depus cerere privind concretizarea pretențiilor, în care a indicat că

careva solicitări cu privire la restabilirea lui Nistor Ion în funcția de vicepreședinte al

raionului Edineț, ultimul nu a solicitat, iar în ședința de judecată în instanța de apel

reprezentantul intimatului a afirmat că nu susține cerința de restabilire în funcția de

vice-președinte al raionului Edineț a lui Nistor Ion.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, termenul acordat

pentru lichidarea neajunsurilor a expirat, iar Nistor Ion și reprezentantul acestuia

Țurcanu Vasile, nu au îndeplinit cerințele enumerate în notificarea din 19 iunie 2023,

instanța de apel, a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Nistor Ion către Consiliul raional

Edineț privind restabilirea lui Nistor Ion în funcția de vicepreședinte a raionului

deținută de până la încetarea raporturilor de serviciu.

La data de 13 iulie 2023 și ulterior la 28 iulie 2023 Consiliul raional Edineț a

depus recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei contestate și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei decizii noi prin care se va respinge cererea de chemare în judecată

depusă de Nistor Ion (f.d. 154, 162-163).

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei, similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cuprinse în cererea de

apel.

Suplimentar recurentul a menționat că Curtea de Apel Bălți precum și prima

instanță s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege de înfăptuire a

actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența

litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, a

soluționat greșit cauza, arbitrar a apreciat probele, iar erorile comise au dus la încălcări

procedurale.

Recurentul consideră că cererea depusă de Nistor Ion urma a fi respinsă deoarece

decizia Consiliului raional Edineț nr. 4/1 din 05 august 2022, cu privire la eliberarea

din funcția de vicepreședinte a fost aprobată în temeiul art. 41 alin. (1), art. 43 alin.

(2), art. 50 alin. (2) din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, art. 5

alin. (5) lit. d) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, art. 17 alin. (1),

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică, la propunerea a 17 consilieri raionali (mai mult de o treime din

consilierii aleși). Funcția de vicepreședinte al raionului nu poate fi catalogat ca un

simplu salariat, nu este funcționar public și nu se bucură de stabilitate în funcție, în

baza Legii nr. 158/2008, cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

această funcție cade sub incidența Legii nr. 436/2006 privind administrația publică

locală, Legii nr.768/200, privind statutul alesului local și al Legii nr. 199/2010, cu

privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică.

Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede

expres în art. 22 alin. (2) încetarea mandatului – în cazul demnitarului ales, încetarea

înainte de termen a mandatului are loc în condițiile prevăzute de legislația specială ce

reglementează activitatea demnitarului respectiv. Prin urmare în cazul dat urmează a

fi aplicate prevederile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală care

5

este o lege specială și care nu indică despre necesitatea prezenței cărorva temeiuri

pentru eliberarea (sau alegere a vicepreședintelui) din funcție a vicepreședintelui

raionului sau despre obligativitatea indicării temeiurilor de eliberare (sau alegere în

funcție) din funcție în actul corespunzător în raport cu Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică care este o lege generală care

reglementează regimul general al funcției publice.

Vicepreședintele deține mandat de exercitare, mandatul dlui Ion Nistor a încetat

înainte de termen, în corespundere cu art. 5 alin. 5 lit. d) al Legii statutului alesului

local potrivit căruia mandatul vicepreședintelui încetează înainte de termen în caz de

eliberare din funcție de către Consiliul, în conformitate cu Legislația în vigoare.

Specifică că Consiliul raional Edineț în temeiul legii a aprobat prin decizia

Consiliului raional Edineț propunerea eliberării dlui Ion Nistor, iar proiectul de

decizie pe marginea acestei chestiuni a fost examinată de comisia consultativă pentru

economie, buget, administrarea bunurilor, juridică, numirii și imunității a Consiliului

raionului Edineț care au dat aviz pozitiv, privind eliberarea din funcție a dlui Ion

Nistor. La 05 august 2022 a avut loc ședința Consiliului raionului Edineț, la care a

fost examinat proiectul de decizie și aprobată decizia.

Menționează recurentul că Nistor Ion urma să se prezinte la serviciu pe data de

05 august 2022, conform datelor din certificatul de concediu medical, zi pentru care

i-a fost achitat salariul la eliberarea din funcție. Totodată, se consideră dublă achitarea

pentru data de 05 august 2022, în calitate de ultimă zi la serviciu și achitarea în baza

hotărârii din 02 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Indică recurentul că Nistor Ion a solicitat și obligarea Consiliului raional Edineț

să achite salariul pentru absența forțată de la muncă începînd cu 05 august 2022 până

la data restabilirii, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile

obligatorii la buget, însă instanța a trecut în mod superficial la această cerință, fără să

se expună asupra calculelor cu privire la impozitele și plățile obligatorii la buget,

precum și expunerea perioadei.

Consideră că prima instanță a admis spre examinare cerințe străine

contenciosului administrativ, cum ar fi restabilirea în funcție și încasarea salariului

astfel în baza lor a adoptat hotărâre în temeiul art. 224 din Codul administrativ, or

reieșind din art. 206 alin. (1), 224 din Codul administrativ este evident că genul dat

de cerințe nu se regăsesc în felurile cerințelor de contencios administrativ, respectiv

în baza acestora nu poate fi adoptată o hotărâre de contencios administrativ.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Consiliul

raional Edineț a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

6

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului),

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Bălți la data de 27

iunie 2023, fiind comunicat recurentului, prin intermediul poștei electronice la data

de 28 iunie 2023 (f.d. 151).

La data de 13 iulie 2023, Consiliul raional Edineț a depus recursul nemotivat

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți (f.d. 153, 154).

Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data

de 28 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialelor cauzei (f.d. 161).

La data de 28 iulie 2023, Consiliul raional Edineț a depus recursul motivat

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți (f.d. 161, 162-163).

Astfel, recursul depus de Consiliul raional Edineț împotriva deciziei din 27 iunie

2023 a Curții de Apel Bălți a fost depus cu respectarea termenului legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul raional Edineț, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

7

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Consiliul raional Edineț, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de apel, cât și în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de

către prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

8

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul

raional Edineț.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul raional Edineț se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Mariana Ursachi

Diana Stănilă

9