3r-128/24 — suspendarea si anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-128/24

2-24029425-01-3r-02052024

Prima instanță - (Curtea de Apel Bălți) A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de avocatul Lungu Cristina în numele și

interesele lui Covali Vasile,

în cauza intentată la acțiunea înaintată de Covali Vasile împotriva Consiliului

raional Edineț, terț Paduca Ion, cu privire la suspendarea și anulare actelor

administrative și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 29 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 06 martie 2024, Covali Vasile, reprezentat de avocatul Lungu Cristina, a

depus la Judecătoria Edineț, sediul central cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului raional Edineț, terț Paduca Ion, prin care a solicitat suspendarea

executării și anularea ca ilegală a deciziei Consiliului raional Edineț nr. 2/19 din 09

februarie 2024 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 11 martie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul central, s-a

declinat competența de la examinarea acțiunii și s-a expediat cauza la Curtea de

Apel Chișinău, pentru examinare după competență.

Prin încheierea din 29 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Covali Vasile împotriva Consiliului raional

Edineț, terț Paduca Ion, cu privire la suspendarea și anulare actelor administrative

și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 02 aprilie 2024, avocatul Lungu Cristina, în numele și interesele lui Covali

Vasile, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 29 martie 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului, avocatul Lungu Cristina a invocat că încheierea este

neîntemeiată și urmează a fi casată, cu remiterea cauzei curții de apel pentru

examinare în fond, întrucât instanța a aplicat greșit temeiul de inadmisibilitate

prevăzut la art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

1

Reprezentantul recurentului a susținut că reclamantul Vasile Covali, și-a

demonstrat interesul legitim și personal prin indicarea în cererea de chemare în

judecată a vătămării drepturilor sale conform art. 17 din Codul administrativ, ca

urmare a deciziei Consiliului raional Edineț nr. 2/19 din 09 februarie 2024, care

prevede preavizarea sa despre posibila încetare a raporturilor de serviciu în

contextul reorganizării.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curții de apel.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Referitor la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs constată că

încheierea 29 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost notificată reprezentantului

recurentului, avocatului Lungu Cristina, în mod electronic (f.d.57 verso), la 01

aprilie 2023, iar cererea de recurs împotriva încheierii menționate a fost depusă la

03 aprilie 2024, în termen.

Conform art. 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără

înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea

încheierii contestate, din considerentele ce succed.

Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezentă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În temeiul art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este

actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

2

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Iar, conform art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Conform art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în

contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a

soluționat în termen legal o cerere.

Prevederile art. 207 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, stipulează că,

instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca

atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Reieșind din sensul normelor juridice enunțate supra, instanța de recurs

precizează că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios

administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative.

Reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să

urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea

unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea

administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa

în termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ

trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Pentru înaintarea

acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său,

căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul

administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul

administrativ.

Prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice drept subiectiv

reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial

reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al

persoanelor care participă la viața juridică.

3

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează

doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție

a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ.

În contextul relatat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că prin prezenta acțiune, reclamantul Covali Vasile, reprezentat de

avocatul Lungu Cristina, a solicitat suspendarea executării și anularea ca ilegală a

deciziei Consiliului raional Edineț nr. 2/19 din 09 februarie 2024, cu privire la

varianta nouă a Organigramei si Statelor de personal ale Aparatului președintelui și

subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional.

Prin încheierea din 29 martie 2024, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ, Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă acțiunea

înaintată.

Decizia de a declara acțiunea ca fiind inadmisibilă a fost fundamentată pe

constatarea primei instanțe a lipsei unui interes personal și direct din partea

reclamantului Covali Vasile în examinarea cauzei, care este un element esențial al

dreptului la acțiune în orice procedură judiciară.

În acest context, Curtea de Apel Bălți a reținut că argumentele expuse de

reclamant la înaintarea acțiunii, nu sunt susceptibile de a demonstra un interes

personal al acestuia. Iar, în absența unei justificări clare a modului în care decizia

Consiliului raional Edineț îl afectează pe reclamant, instanța nu poate considera că

acesta are un interes legitim în contestarea sau revendicarea actului administrativ.

De asemenea, Curtea a subliniat că reclamantul ar avea posibilitatea să

solicite un control al legalității actelor administrative către Cancelaria de Stat.

Modalitate dată oferă reclamantului o cale alternativă pentru a verifica dacă decizia

Consiliului raional Edineț respectă prevederile legale și constituționale, fără a fi

necesară implicarea instanței de contencios administrativ.

Această concluzie subliniază importanța justificării unui interes personal și

direct înainte de a declanșa procedurile judiciare și evidențiază că există alternative

pentru soluționarea disputelor legate de actele administrative, cum ar fi controlul

legalității, care poate fi inițiat de către instituții specializate în domeniul

administrației publice.

Instanța de recurs apreciază soluția adoptată de către prima instanță ca fiind

întemeiată.

Or, deși reclamantul Covali Vasile a susținut că decizia Consiliului raional

Edineț nr. 2/19 din 09 februarie 2024, care prevede preavizarea sa despre posibila

încetare a raporturilor de serviciu, îi încalcă drepturile. Totuși, instanța de recurs a

constatat că reclamantul nu a furnizat dovezi concrete și detalii clare care să arate

modul specific în care această decizie îi cauzează o vătămare directă și actuală.

Reclamantul nu a demonstrat modul specific în care decizia Consiliului

raional Edineț îl afectează personal. Este esențial ca reclamantul să justifice cum

această decizie îi încalcă un drept subiectiv concret.

În cazul de față, reclamantul a indicat doar o posibilă încetare a raporturilor de

serviciu, fără a demonstra efectiv cum această preavizare îi cauzează o vătămare

directă și actuală a unui drept specific.

Pentru a îndeplini criteriile de admisibilitate conform art. 17 din Codul

administrativ, reclamantul ar trebui să prezinte documente care să arate clar cum

decizia contestată îi încalcă un drept personal, cum ar fi un drept la muncă stabilit

4

printr-un contract de muncă specific; o explicație clară a legăturii directe între

decizia administrativă și prejudiciul suferit, demonstrând că actul administrativ

afectează nemijlocit drepturile reclamantului; probele care să arate impactul

imediat și actual al deciziei asupra situației personale a reclamantului, nu doar

posibile efecte viitoare sau ipotetice.

În lipsa acestor elemente, instanța de recurs consideră că Covali Vasile nu a

îndeplinit condițiile necesare pentru a demonstra un interes legitim și personal,

ceea ce a condus la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată constată că prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e)

din Codul administrativ, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii

contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Lungu Cristina în numele și

interesele lui Covali Vasile.

Se menține încheierea din 29 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza

intentată la acțiunea înaintată de Covali Vasile împotriva Consiliului raional

Edineț, terț Paduca Ion, cu privire la suspendarea și anulare actelor administrative

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5