3r-151/24 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-151/24 (2-24029440-01-3r-18062024) Prima instanță: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu D E C I Z I E 03 iulie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând recursul declarat de Chiriac Rodica, în cauza de contencios administrativ înaintată de Chiriac Rodica împotriva Consiliului raional Edineț, persoane terțe Paduca Ion și Covali Vasile cu privire la anularea deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 a Consiliului r. Edineț, împotriva încheierii din 20 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea, c o n s t a t ă: La 06 martie 2024, Chiriac Rodica a înaintat cerere de chemare în judecată către Consiliul raional Edineț, terț Paduca Ion, Covali Vasile privind suspendarea executării deciziei Consiliului raional Edineț nr. 2/19 din 09 februarie 2024 și anularea ca ilegală a deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 cu privire la varianta nouă a organigramei și statelor de personal ale aparatului președintelui și subdiviziunilor din subordinea consiliului raional.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 februarie 2024 a fost emisă decizia Consiliului raional Edinet nr. 2/19 cu privire la varianta nouă a Organigramei și Statelor de personal ale Aparatului președintelui și subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional, prin care: - s-a aprobat varianta nouă a Organigramei Aparatului președintelui și subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional; - s-a aprobat varianta nouă a Structurii și efectivul Aparatului președintelui raionului și subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional; - s-a aprobat varianta nouă a Structurii și statelor de personal ale Aparatului președintelui raionului Edinet și subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional; - s-a pus în sarcina președintelui raionului si șefilor de subdiviziuni, elaborarea și aprobarea schemelor de încadrare a aparatului președintelui raionului și subdiviziunilor consiliului raional, conform Statelor de personal nou aprobate; - s-a pus în sarcina președintelui raionului, la momentul aprobării de către Cancelaria de Stat a tuturor Statelor de personal, preavizarea d-lui Ion Paduca, șef Direcție construcții, economie si atragerea investițiilor și d-lui Vasile Covali, șef 1 Direcție agricultură, relații funciare și cadastru, despre posibila încetare a raporturilor de serviciu în legătură cu reorganizarea, conform legislației în vigoare;

- s-a pus în sarcina președintelui raionului, la momentul aprobării de către Cancelaria de Stat a Statelor de personal, preavizarea/transferarea angajaților aparatului președintelui raionului, Direcției educație, Direcției agricultură, relații funciare și cadastru și Direcției construcții, economice și atragerea investițiilor, conform Statelor de personal nou aprobate; - președintele raionului, șefii Direcției educație, Direcției agricultură, relații funciare și cadastru vor acorda funcționarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice, cu reducerea programului de muncă, cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit; - s-a împuternicit președintele raionului: să numească interimatul funcțiilor de conducere la momentul intrării în vigoare a deciziei si avizarea de către Cancelaria de stat a organigramei și statelor de personal; să anunțe concursuri la funcțiile vacante a șefilor de subdiviziuni; să selecteze în bază de contract companii de audit pentru efectuarea controlului la subdiviziunile supus reformei; să anunțe vacanța funcției de șef Direcție economie și atragerea investițiilor și s-a pus în sarcina președintelui raionului și comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante a Aparatului președintelui, organizarea și petrecerea concursului,

cu prezentarea președintelui raionului a Notei informative cu privire la numirea în funcție de șef Direcție economie și atragerea investițiilor a învingătorului concursului; - s-a abrogat decizia nr. 8/5 din 26 august 2020 cu privire la modificarea deciziei Consiliului raional nr. 5/2 din 08 mai 2020 cu privire la Organigrama și Statelor de personal ale aparatului președintelui raionului, direcțiilor, secțiilor, altor subdiviziuni din subordinea consiliului raional Edineț. Reclamanta a invocat că prin decizia contestată îi sunt afectate drepturile, o consideră ilegală și emisă contrar dispozițiilor legale. Prin încheierea din 20 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, acțiunea înaintată de Chiriac Rodica împotriva Consiliului raional Edineț, persoane terțe Paduca Ion și Covali Vasile cu privire la anularea deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 a Consiliului r. Edineț, a fost declarată inadmisibilă.

La 03 iunie 2024, Chiriac Rodica a declarat recurs împotriva încheierii din 20 mai 2024 a Curții de Apel Bălți (f.d. 60-62). În motivarea recursului, recurenta a indicat faptul că este eronată concluzia primei instanțe cu privire la faptul că ea nu poate revendica încălcarea unui drept, or actul administrativ contestat a stat la baza dispoziției de eliberare a acesteia din funcția deținută. Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Chiriac Rodica este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea 2 contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 20 mai 2024, aceasta fiind notificată recurentei prin poșta electronică la 21 mai 2024 (f.d.

57). Astfel, recursul declarat de Chiriac Rodica la 03 iunie 2024, este în termen (f.d. 60-62). La 18 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursului (f.d. 76-78), însă aceștia nu au făcut uz de dreptul lor de a se expune printr-o referință. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea și temeinicia încheierii din 20 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care acțiunea înaintată de Chiriac Rodica împotriva Consiliului raional Edineț, persoane terțe Paduca Ion și Covali Vasile cu privire la anularea deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 a Consiliului r. Edineț, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Art. 3 din Codul administrativ, prevede că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Art. 20 din Codul administrativ, prevede că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Art. 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în 3 contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere. Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ. Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin prezenta acțiune s-a solicitat anularea deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 cu privire la varianta nouă a organigramei și statelor de personal ale aparatului președintelui și subdiviziunilor din subordinea consiliului raional. Totuși, argumentele expuse de recurentă la înaintarea acțiunii, nu sunt susceptibile de a demonstra un interes personal al acesteia, nu distinge existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim al recurentei prin emiterea deciziei Consiliului raional Edineț nr. 2/19 din 09 februarie 2024 cu privire la varianta nouă a organigramei și a statelor de personal ale aparatului președintelui și subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional, recurenta nefiind indicată în conținutul actului administrativ contestat.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, Completul judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, 4 implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale pre citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile. Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Chiriac Rodica, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată soluția Curții de Apel Bălți de declarare a acțiunii ca inadmisibilă.

În atare circumstanțe, declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Chiriac Rodica.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Chiriac Rodica. Se menține încheierea din 20 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ înaintată de Chiriac Rodica împotriva Consiliului raional Edineț, persoane terțe Paduca Ion și Covali Vasile cu privire la anularea deciziei nr. 2/19 din 09 februarie 2024 a Consiliului r. Edineț. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5