3r-84/25 — anularea actului administrativ

La 15 iulie 2022, Tanase Olga a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și a deciziei adoptate în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 25 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Tanase Olga împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil – decizia CTAS Botanica nr.94/2022/46056 din 18.04.2022 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă – decizia CNAS nr.T-1152/22 din 15.05.2022, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei.

La 25 iunie 2024, Tanase Olga reprezentată de avocatul Tudor Leșanu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea ei, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 16 decembrie 2024, Tanase Olga a depus cererea de apel motivată.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Tanase Olga împotriva hotărârii din 25 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut la art. 232 alin. (2) Codul administrativ.

La 12 februarie 2025, Tanase Olga a declarat recurs împotriva încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea ei, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, pentru examinarea apelului. 1

Recurenta a susținut că motivarea apelului a fost depusă cu întârziere din cauze obiective, iar instanța de apel nu a analizat dacă a existat o justificare rezonabilă pentru această întârziere și nici nu a oferit posibilitatea examinării unei cereri de repunere în termen.

A arătat că hotărârea motivată a fost expediată la adresa sa poștală, dar în realitate nu a fost recepționată în mod efectiv, întrucât, în perioada respectivă, ea se afla într-o situație familială dificilă, îngrijindu-și mama grav bolnavă, care a decedat ulterior. În consecință, recurenta nu a avut acces efectiv la corespondența transmisă prin poștă, inclusiv la hotărârea motivată a instanței de fond. Susține că aceste circumstanțe constituie un impediment obiectiv care justifică întârzierea în depunerea motivării apelului.

Recurenta a invocat și faptul că notificarea hotărârii motivate nu a fost realizată prin mijloace electronice, deși aceasta era forma de comunicare utilizată în cadrul procesului, inclusiv prin împuternicitul său – avocatul Tudor Leșanu. Menționează că instanța avea obligația de a utiliza mijloacele de comunicare cele mai eficiente și adecvate, iar neutilizarea corespunzătoare a acestora a contribuit la imposibilitatea de a formula motivarea apelului în termen.

De asemenea, recurenta a invocat compunerea nelegală a completului de judecată care a pronunțat încheierea din 27 ianuarie 2025. Astfel, a arătat că doi dintre judecători, Victoria Sîrbu și Angela Braga, au făcut parte din completul care a soluționat anterior fondul aceleiași cauze, prin decizia pronunțată la 27 martie 2024 în dosarul nr. 3a-1103/23, ceea ce contravine dispozițiilor art. 42 alin. (2) Cod de procedură civilă, care interzic participarea unui judecător la rejudecarea unei cauze în care a pronunțat anterior o hotărâre.

Conform art. 232 din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen 2 mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 109 din Codul administrativ: „Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Referitor la fondul recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 25 iunie 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Tănase Olga împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La aceeași dată, 25 iunie 2024, recurenta, prin intermediul avocatului Tudor Leșanu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii menționate.

La 5 noiembrie 2024, potrivit avizului poștal de recepție (f.d.96), hotărârea motivată a fost notificată recurentei, la adresa de corespondență indicată în cererea de apel. Această modalitate de notificare respectă prevederile art. 96 și art. 109 din Codul administrativ, întrucât recurenta nu a indicat expres o altă adresă preferată pentru comunicări.

La 16 decembrie 2024, recurenta a depus motivarea apelului, depășind termenul legal de 30 de zile calculat de la notificarea hotărârii motivate.

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul pentru depunerea motivării apelului începe de la notificarea hotărârii motivate. Instanța de apel a constatat în mod corect că termenul fusese depășit, iar apelanta nu a formulat o cerere de repunere în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că împrejurările invocate de recurentă cu privire la imposibilitatea obiectivă de a primi corespondența nu au fost însoțite de probe care să ateste lipsa efectivă a notificării. În lipsa unor dovezi concrete, notificarea realizată prin Poșta Moldovei este prezumată a fi valabilă, conform art. 96 Cod administrativ.

De asemenea, instanța de recurs constată că la caz nu s-a formulat o cerere de repunere în termen, iar instanța de apel nu era obligată să examineze din oficiu această posibilitate, în absența unor circumstanțe excepționale dovedite.

Cu privire la pretinsa compunere nelegală a completului care a pronunțat încheierea din 27 ianuarie 2025, instanța de recurs observă că recurenta nu a invocat această excepție pe cale separată și nu a formulat o cerere de recuzare în condițiile prevăzute de lege.

Mai mult, Completul reține că dosarul în care s-a pronunțat încheierea contestată nu este identic cu dosarul anterior în care aceiași judecători au participat la soluționarea fondului, fiind vorba despre o nouă cerere și un nou obiect. În acest context, simpla invocare tardivă, în recurs, a participării 4 anterioare a unor judecători în altă cauză, chiar între aceleași părți, nu poate conduce automat la nulitatea încheierii, în lipsa unor indicii clare privind lipsa de imparțialitate obiectivă sau existența unei cauze de incompatibilitate.

În concluzie, Completul de judecată consideră că motivele invocate de recurentă nu justifică casarea încheierii instanței de apel, care a acționat legal în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Astfel, recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar încheierea contestată menținută.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Tanase Olga și menține încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5