3ra-464/24 — anularea actelor administrative, stabilirea indemnizatiei si repararea prejudiciului moral

3ra-464/24 — anularea actelor administrative, stabilirea indemnizatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Olga Tanase împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative, stabilirea indemnizației

și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-464/24

NR. PIGD 2-21106927-01-3ra-28052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: C. Guzun

Curtea de Apel Chișinău : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

anularea actelor administrative, stabilirea indemnizației și repararea

prejudiciului moral.

muncă cu SRL „Lion Gri”, având drepturi și obligații de salariat, care

conform art. 45, 46 din Codul muncii se raliază la categoria unui izvor

generator de drepturi și obligații (contract). În perioada 18.03.2021-

10.04.2021 s-a aflat în incapacitate de muncă pentru motive de sănătate, ceea

ce potrivit art. 75 din Codul muncii a condus la suspendarea contractului

individual de muncă, respectiv apare dreptul la primirea indemnizației pentru

incapacitate de muncă.

acestei plăti sociale, însă s-a adoptat decizia de refuz pentru faptul că în

perioada de calcul nu sunt achitate contribuții de asigurări sociale, deși

această obligație tine de angajator, nu de angajatul Olga Tanase, iar CNAS

dispune de suficiente mecanisme juridice pentru a impune la plată, inclusiv

prin intermediul organului fiscal sau pe cale judiciară. Prin urmare,

atitudinea subdiviziunii teritoriale este în afara controlului reclamantei,

neputând fi responsabilă de obligațiile angajatorului, în raport cu cele ale

autorităților statului.

administrativ, Tanase Olga a formulat la data de 02.06.2021 cerere prealabilă

în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care s-a solicitat anularea

deciziei de refuz în stabilirea indemnizației pentru incapacitate de muncă

nr.2021/94/1/37046 din 11.05.2021, stabilirea indemnizației pentru

incapacitate de muncă în perioada concediului medical 18.03.2021-

10.04.2021 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1.000 de lei pentru

impedimentele create în mod nelegitim în exercitarea drepturilor

fundamentale.

1

17.06.2021, s-a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată. Reclamanta

consideră ilegale actele administrative individual defavorabile identificate

prin decizia de refuz în stabilirea indemnizației pentru incapacitate de muncă

nr.2021/94/1/37046 din 11.05.2021 și răspunsul la cererea prealabilă a

pârâtei nr.T-1106/21 din 17.06.2021.

indemnizației pentru incapacitate de muncă nr. 2021/94/1/37046 din

11.05.2021, în privința lui Tanase Olga și a răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. T-1106/21 din 17.06.2021 privind respingerea cererii

prealabile; stabilirea indemnizației pentru incapacitate de muncă, în perioada

concediului medical 18.03.2021-10.04.2021, în privința lui Tanase Olga;

repararea prejudiciului moral în mărime de 1000 de lei, conform art. 24 alin.

2 din Codul administrativ, pentru impedimentele create în mod nelegitim în

exercitarea drepturilor fundamentale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis integral acțiunea înaintată de Olga Tanase. S-a anulat

decizia de refuz în stabilirea indemnizației pentru incapacitate de muncă nr.

2021/94/1/37046 din 11.05.2021 adoptată în privința Olgăi Tanase și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-1106/21 din

17.06.2021 privind respingerea cererii prealabile, ca fiind ilegale. S-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească indemnizația pentru

incapacitate de muncă, în perioada concediului medical 18.03.2021-

10.04.2021 în privința Olgăi Tanase. S-a încasat de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Olgăi Tanase suma de 1 000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral.

declarat apel nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a

fost menținută hotărârea din 03 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

argumentul invocat de apelant precum că, angajatorul a calculat venit și

contribuții de asigurări sociale, însă contribuțiile nu au fost achitate, or

instanța de fond întemeiat a stabilit că, potrivit art.28 al Legii privind

2

sistemul public de asigurări sociale, (1) neplata contribuției de asigurări

sociale la termenele stabilite atrage după sine majorări calculate pentru

fiecare zi de întârziere, pînă la data plății sumei datorate, inclusiv. (2)

Cuantumul majorărilor de întârziere prevăzute la alin. (1) se stabilește prin

legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. (3) Sumele

reprezentând majorările de întârziere, se fac venit la bugetul asigurărilor

sociale de stat. (4) Calcularea majorărilor de întârziere se efectuează de către

Casa Națională.

de asigurări sociale, în cazul neplății, în termenele stabilite la art. 26, a

contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, Serviciul Fiscal

de Stat procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform

legislației fiscale.

prevăzute de lege pentru angajatul întreprinderii, aceste omisiuni nu pot fi

imputate și puse în seama angajatului/intimatei, din care motiv Casa

Națională de Asigurări Sociale urmează să stabilească indemnizația pentru

incapacitate de muncă, în perioada concediului medical 18.03.2021-

10.04.2021 în privința intimatei Tanase Olga.

potrivit art. 19 alin. (1), (3) Cod civil, în condițiile legii, persoana lezată într-

un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea

integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se

consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și

psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății,

prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea

unei capacități a corpului uman (prejudiciu biologic).

plină jurisdicție, persoana vătămată într-un drept al său prevăzut de lege

printr-un act administrativ emis de o autoritate publică având posibilitatea să

solicite nu doar anularea actului și recunoașterea dreptului pretins, ci și

repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat, inclusiv, prejudiciul moral. Or,

dreptul reclamantei de a solicita încasarea de la pârât a despăgubirii sub

forma echivalentului bănesc pentru prejudiciul moral cauzat prin refuzul

ilegal în stabilirea indemnizației pentru incapacitate de muncă, instanța de

judecată, reglementând dreptul oricărei persoane de a solicita repararea prin

echivalent bănesc a prejudiciului nepatrimonial (moral), a reglementat, în

art. 2037 Cod civil, anumite criterii în funcție de care se stabilește mărimea

compensației pentru prejudiciul moral.

determinat mărimea prejudiciului moral cauzat intimatei, prin acțiunile

apelantei și anume refuzul în stabilirea indemnizației pentru incapacitate de

muncă și ignorarea prevederilor legale imperative. Mai mult, instanța de fond

corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere

3

completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea este legală

și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces.

argumentele apelantului cu referire la faptul că prima instanță a aplicat

incorect prevederile normelor de drept material și că concluziile primei

instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi.

totalitatea circumstanțelor, și a emis acte judecătorești neîntemeiate.

circumstanțele care au importantă pentru soluționarea justă a pricinii sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească, pornind de la pretențiile și

obiecțiile pârților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele

de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Potrivit art. 373 alin.

(l)-(3), (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

opinează că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost una

defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației

procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.

libertatea de a aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele

aprecierii probelor sunt expuse de către instanța de judecată în acte

procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate

aspectele potrivit legii, motivarea exprimându-se prin faptul că la admiterea

unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să indice motivele

unei asemenea soluții.

clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise.

judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al

4

apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a

interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural

pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 14 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.98). Cererea de recurs a fost depusă la data de 22 mai 2024. Astfel,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

5

Leșanu, a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care

au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

6

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

7

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8