3ra-626/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-626/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Olga Gîrdea împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-626/23

NR. PIGD 2-22025101-01-3ra-09062023)

Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept materiale. Pensia de

urmaș nu se calculează în baza unei pensii speciale. Aplicarea art. art. 24-

26 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Dutca

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect. Râșcani, nr.

2021/92/1/85522, din 02 decembrie 2021, anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, nr. G-100/22 din 31 ianuarie 2022 și

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

prin care să-i stabilească începând cu data de 29 noiembrie 2021, pensia de

urmaș în mărime de 50% din pensia pentru vechimea în muncă a soțului

Chiril Gîrdea, decedat la 11 noiembrie 2021 și încasarea cheltuielilor de

judecată.

a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani cu cerere

pentru realizarea dreptului la pensie de urmaș, în legătură cu decesul soțului

Chiril Gîrdea (11 noiembrie 2021), care a fost beneficiar de pensie în calitate

de personal al navelor aeriene, stabilită în condițiile art. 56 al Legii 156/1998.

Râșcani, nr. 2021/92/1/85522, din 02 decembrie 2021, i-a fost stabilită

pensie de urmaș în proporție de 50% din pensia potențială pentru grad sever

de dizabilitate, în mărime de 4185,50 lei.

Chișinău sect. Râșcani, la 18 ianuarie 2021 a înregistrat o cerere prealabilă

prin care a solicitat anularea acesteia și stabilirea pensiei de urmaș în mărime

de 50% din pensia pentru vechimea în muncă a defunctului Chiril Gîrdea.

31 ianuarie 2021, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată,

invocându-se prevederile art. 24 alin. (1) și 26 alin. (1) din Legea 156/1998.

aflat în căsătorie cu Chiril Gîrdea din 12 martie 1983 până la 11 noiembrie

2021, când soțul a decedat.

vechime în muncă, fapt confirmat prin actele anexate. Pensia pentru vechime

în muncă a fost stabilită pentru Chiril Gîrdea pentru activitate în aviația civilă

1

(personalul navelor aeriene), activitate care se confirmă la data stabilirii

pensiei pentru vechimea în muncă, dar și de către pârât prin cererea

prealabilă.

pentru limită de vârstă, cuantumul căreia la 01 octombrie 2021 constituia

1138 lei.

Gîrdea este văduvă.

Legii 156, implică condiția deținerii de defunct a pensiei pentru limită de

vârstă și/sau dizabilitate (și/sau întrunirea condițiilor pentru aceasta), iar

solicitantul pensiei de urmaș - soțul supraviețuitor, conform modului la caz,

să fie de asemenea pensionar și/sau să fi întrunit aceste condiții în termenii

stabiliți, să fi fost în căsătorie cu defunctul cel puțin 15 ani și să nu se fi

recăsătorit.

până la deces - 2021, adică condiția referitor la termenul căsătoriei este

îndeplinită, nu s-a recăsătorit, fapt confirmat prin certificatul privind starea

civilă - văduvă, precum și este întrunită condiția de deținere a pensiei de către

Olga Gîrdea, respectiv decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Râșcani nu suportă testul legalități, or aceasta este contrară normelor legale

enunțate cât și prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 165 pentru aprobarea

Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea

de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

Râșcani, prin decizia emisă, cât și Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

răspunsul la cererea prealabilă, greșit au concluzionat și efectuat calculul

pensiei de urmaș conform prevederilor art. 26 din Legea privind pensiile de

asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, adică procentual din

potențiala pensie calculată pentru gradul de invaliditate pe care ar fi avut-o

soțul decedat al reclamantei, deoarece aceasta contravine cadrului normativ

enunțat atâta timp cât pensia de aviator (personalul navelor aeriene) se

stabilește la întrunirea condiției de vechime în muncă, ceea ce, în esență, îi

conferă inclusiv statutul de pensie specială pentru limită de vârstă.

pensie specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista о justificare obiectivă

și rezonabilă pentru о asemenea îngrădire, constituie о privare de proprietate

în sensul art. 1 din protocolul 1 CEDO, dar și о discriminare în sensul art. 14

al Convenției (cauza Buchen împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 26

noiembrie 2002).

2

public de pensii și conform în cumulul celor menționate făcând referire și la

practica judiciară pe cazuri similare, reclamanta a înaintat prezenta acțiune.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Olga Gîrdea. S-a anulat decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sec. Rîșcani, nr.

2021/92/1/85522, din 02 decembrie 2021 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. G-100/22, din 31 ianuarie 2022, de soluționare a cererii

prealabile. S-a obligă Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial

competent, să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Olga Gîrdea,

prin care să-i stabilească și să-i achite Olgăi Gîrdea, începând cu data de 29

noiembrie 2021, pensia de urmaș în mărime de 50% din cuantumul pensiei

la momentul decesului soțului Chiril Gîrdea.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani din 07 noiembrie 2022.

de apel motivată solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani din 07 noiembrie 2022 și emiterea unei decizii privind respingerea

cererii înaintate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale S-a menține

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 07 noiembrie 2022, în

cauza civilă, în ordinea contenciosului administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Olga Gîrdea către Casa Națională de Asigurări Sociale

cu privire la anularea deciziei, anularea răspunsului și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil.

calcularea pensiei de urmaș, trebuie să fie întrunite trei condiții, și anume: -

vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea

unei pensii de dizabilitate; - 2. soțul supraviețuitor, la momentul decesului

întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de

pensionare prevăzută la art. 41 alin. (1) sau a fost încadrat în grad sever sau

accentuat de dizabilitate; - 3. soțul supraviețuitor a avut cel puțin 15 ani de

căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.

3

care beneficia Chiril Gîrdea, se stabilește la întrunirea cumulativă a ambelor

condiții: atât a vechimii în muncă, cât și a vârstei, ceea ce, în esență, îi

conferă inclusiv statutul de pensie specială pentru limită de vârstă, conform

art. 56 al Legii 156 din 14 octombrie 1998.

căreia, autoritatea emitentă, greșit a calculat pensia de urmaș conform

prevederilor art. 26 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.

156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul apariției litigiului), adică

procentual din potențiala pensie calculată pentru gradul de invaliditate pe

care ar fi avut-o soțul decedat al reclamantei, or, acesta contravine cadrului

legal.

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale, precum că Legea 156 din 14

octombrie 1998 nu prevede stabilirea pensiei de urmaș dintr-o pensie pentru

vechime în muncă ca membru al personalului navigant, deoarece prevederile

legale citate în prezenta lege, sunt aplicabile speței, în condițiile în care Chiril

Gîrdea beneficia de pensie în calitate de personal al navelor aeriene cu

întrunirea cumulativă a ambelor condiții: atât a vechimii în muncă, cât și a

vârstei.

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin adoptarea deciziei de respingere a

cererii Olgăi Gîrdea privind stabilirea pensiei de urmaș din pensia de

personal al navelor aeriene a lui Chiril Gîrdea, nu este motivat.

art. 31 și art. 118 alin. (1) - (3) din Codul administrativ.

Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat probe în conformitate cu

prevederile art. 220 alin. (1) și 93 alin. (1) – (2) din Codul administrativ, prin

care ar proba rezonabilitatea măsurii oficiale cu scopul legitim urmărit.

disproporțională în dreptul de proprietate a reclamantei prin prisma art. 1

Protocolul 1 din Convenție.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

de recurs motivată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și pronunțarea unei noi decizii.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a

analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

întreținătorului Legea prevede expres cazurile în care aceasta poate fi

stabilită și anume atunci când decedatul a fost încadrat într-un grad de

dizabilitate sever sau a fost beneficiar de pensie pentru limita de vârstă.

noiembrie 2021, reclamanta a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă

conform Legii nr.156/1998, cuantumul căreia constituia 1138 lei lunar.

sociale sect. Râșcani a fost depusă cerere de stabilire a pensiei de urmaș, în

urma căreia CTAS sect. Râșcani a emis decizia nr. 2021/92/85522 din 02

decembrie 2021 cu privire la acordarea pensiei de urmaș în proporție de 50%

din pensia potențială pentru grad sever de dizabilitate, determinată pe baza

venitului mediu lunar asigurat de 16215 lei, a stagiului de cotizare de 38,5

ani și constituie - 4185,50 lei lunar legitim (8370,99 lei x 50%).

urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru limită de

vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea

unei pensii de dizabilitate prevăzute de prezenta lege.

de urmaș se stabilește soțului supraviețuitor dacă, la momentul decesului

întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de

pensionare prevăzută la art. 4l alin. (1) sau a fost încadrat în grad sever sau

accentuat de dizabilitate, a avut cel puțin l5 ani de căsătorie cu persoana

decedată și nu s-a recăsătorit.

Moldova a examinat excepția de neconstituționalitate a art. 24 alin.(1) din

Legea privind sistemul public de pensii (condițiile de acordare a pensiei de

urmaș).

a constatat că, prin excluderea de la beneficiul plăti pensiei de urmaș al

persoanelor indicate la articolul 25 alin.(l) din Legea nr.l56/1998, succesoare

ale persoanei decedate - titular de pensie specială, care la data decesului a

întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se încalcă

articolele 16 și 47 din Constituție. Curtea a recunoscut constituțional art.24

alin.(l) din Legea privind sistemul public de pensii, în măsura în care pensia

de urmaș se acordă și persoanelor indicate la articolul 25 alin.(l) din această

5

Lege, inclusiv copilului minor și/sau soțului supraviețuitor al persoanei

decedate - titular de pensie specială, care la data decesului a întrunit

condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

cadrului normativ, vor avea dreptul la pensia de urmaș persoanele indicate la

art. 25 alin.(1) din Legea nr.156/1998, inclusiv copilul minor și/sau soțul

supraviețuitor al persoanei decedate - titular de pensie specială, care la data

decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă

în acest caz, pensia de urmaș se va calcula din mărimea pensiei pentru limite

de vârstă.

instanțele inferioare au interpretat și aplicat eronat prevederile art.24 alin.(l)

din Legea nr. l56/1998. Or, în condițiile speței și având în vedere

dezideratele Curții Constituționale reținute în hotărârea nr. 11 din 26 mai

2022, este în afara oricărui dubiu că, refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a-i stabili reclamantei pensia de urmaș în cuantum de 50 % din

pensia speciala a soțului decedat Chiril Gîrdea este legal și întemeiat.

corespund prevederilor legale în vigoare care le reglementează legalitatea,

iar pretențiile acțiunii își pierd suportul de fapt și de drept, acestea urmând a

fi respinse.

relevate mai sus, emițând acte judecătorești neîntemeiate.

fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile

legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.

clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise.

complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și

aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente

speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

POZIȚIA INTIMATULUI

Olga Gîrdea avocatul Dorin Trestianu a solicitat decalarea recursului

inadmisibil sau respingerea recursului și menținerea deciziei atacate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

6

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție ):

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului”.

privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în

vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de

Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu

alineatul (51 ) cu următorul cuprins:

”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componentă,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

septembrie 2023):

”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

2023) prevede:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel” .

septembrie 2023) reglementează că:

”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie”.

2023):

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.”

2023):

7

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

2023):

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material”.

administrativ:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea

participanților la proces.”

octombrie 1998:

„În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru

limită de vîrstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie

anticipată pentru carieră lungă.”

din 14 octombrie 1998:

„Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru

limită de vîrstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei

pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.”

8

156 din 14 octombrie 1998:

„Se stabilește pensie de urmaș soțului supraviețuitor dacă, la momentul decesului

întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vîrsta de pensionare

prevăzută la art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în grad sever sau accentuat de dizabilitate,

a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.”

octombrie 1998:

„Se acordă pensie, cu condiția încetării activității în funcția respectivă, unor

categorii de angajați din aviația civilă indiferent de subordonarea departamentală a

întreprinderilor în care sînt încadrați: a) membrilor personalului navigant, precum și

însoțitorilor de bord, la împlinirea vîrstei de 45 de ani, dacă au realizat în condiții speciale

un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani bărbații și 20 de ani femeile; b) lucrătorilor

care efectuează dirijarea traficului aerian și dispun de adeverință de dispecer la împlinirea

vîrstei de 55 de ani bărbații și 50 de ani femeile, dacă au realizat un stagiu de cotizare în

funcțiile respective de cel puțin 12 ani și 6 luni bărbații și 10 ani femeile și un stagiu

general de cotizare de cel puțin 25 de ani bărbații și 20 de ani femeile; c) personalului de

ingineri și tehnicieni la împlinirea vîrstei de 55 de ani bărbații și 50 de ani femeile dacă

au realizat un stagiu de cotizare în funcțiile respective de cel puțin 20 de ani bărbații și 15

ani femeile și un stagiu general de cotizare de cel puțin 25 de ani bărbații și 20 de ani

femeile.

Modul de calculare a stagiului de cotizare pentru categoriile de asigurați indicate la

alin.(1) și Lista funcțiilor conform cărora se oferă dreptul la pensie în condițiile

prezentului articol se determină de Guvern.

Cuantumul pensiei angajaților din aviația civilă constituie 35% din venitul mediu

lunar asigurat realizat în ultimii 5 ani de activitate în funcțiile menționate la alin.(1).

Asigurații beneficiază, pentru fiecare an complet de stagiu de cotizare în plus în

funcțiile prevăzute la alin.(1), de un spor la pensia integrală de 2% din venitul mediu lunar

asigurat, dar mărimea totală a pensiei nu poate depăși 75% din venitul mediu lunar

asigurat.

Venitul asigurat realizat în perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin

înmulțirea coeficientului individual, care nu poate depăși 5,0, determinat pentru perioada

respectivă în modul prevăzut în anexa nr.4, la salariul mediu lunar pe țară pentru anul

precedent anului de stabilire a pensiei.

Venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 se ia în considerare în valoarea sa

reală.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 10 mai 2023.

de e-mail a participanților la proces copia deciziei motivate din 10 mai 2023

a Curții de Apel Chișinău la data de 19 mai 2023, fapte confirmate prin

extrasele din poșta electronică, anexate la dosar.

9

recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat dispozițiilor

art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 14 iunie

2024.

considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost

expuse cu suficientă claritate, pârților fiindu-le create condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

pârțile au avut posibilitatea de a depune referință.

din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia și hotărârea primei

instanțe, cu emiterea unei doi decizii de respingere a acțiunii, din

considerentele ce urmează.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de

fapt.

Gîrdea, cu care s-a aflat în căsătorie începând cu 12 martie 1983 și până la

decesul acestuia, survenit la 11 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin

certificatul de căsătorie nr. 478616 și certificatul de deces seria nr. DC-IV

1945885.

vechimea în muncă, stabilită, pentru activitatea în aviația civilă, personalul

navelor aeriene fapt confirmat prin fapt ce se confirmă prin Legitimația

beneficiarului de prestații sociale seria CN nr. 920101019.

Teritorială de Asigurări sociale Râșcani privind acordarea pensiei de urmaș.

stabilită pensia în cuantum de 4185,5 lei, începând cu 29 noiembrie 2021.

asigurări Sociale cerere prealabilă solicitând anularea deciziei Casei

Teritorială de Asigurări sociale Râșcani și stabilirea pensiei de urmaș pentru

Olga Gîrdea în mărime de 50% din pensia pentru vechimea în muncă a

defunctului Chiril Gîndea decedat la 11 noiembrie 2021.

Asigurări Sociale în conformitate cu art. 167 alin. (2) din Codul administrativ

se respinge cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.

10

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău sect. Râșcani, nr.

2021/92/1/85522, din 02 decembrie 2021, anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, nr. G-100/22 din 31 ianuarie 2022 și

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

prin care să-i stabilească începând cu data de 29 noiembrie 2021, pensia de

urmaș în mărime de 50% din pensia pentru vechimea în muncă a soțului

Chiril Gîrdea, decedat la 11 noiembrie 2021 și încasarea cheltuielilor de

judecată.

înaintată de Olga Gîrdea. A anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Chișinău sec. Râșcani, nr. 2021/92/1/85522, din 02 decembrie 2021

și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, nr. G-100/22, din 31 ianuarie

2022, de soluționare a cererii prealabile. A obligă Casa Națională de

Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să emită o decizie nouă, în

temeiul cererii depusă de Olga Gîrdea, prin care să-i stabilească și să-i achite

Olgăi Gîrdea, începând cu data de 29 noiembrie 2021, pensia de urmaș în

mărime de 50% din cuantumul pensiei la momentul decesului soțului Chiril

Gîrdea

instanța de apel prin decizia din 10 mai 2023, a respins apelul declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale și a menține hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din 07 noiembrie 2022.

Apel Chișinău și al hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată,

că instanțele ierarhic inferioare, judecând cauza, au interpretat și aplicat în

mod eronat legea, circumstanță ce a dus la aprecierea eronată a raporturilor

juridica-publice litigioase și emiterea unor soluții greșite și neîntemeiate.

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la

legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.

să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor

11

probe fată de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța

constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține

corespund realității.

învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se

referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod

adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această

obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,

ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag.

82).

cauze în instanța de contencios administrativ îl constituie verificarea

legalității actului administrativ individual defavorabil al Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind respingerea cererii reclamantei Olga Gîrdea de a-i

fi stabilită și achitată pensia de urmaș în mărime de 50 % din pensia soțului

decedat, care beneficia de pensie specială pentru vechime în muncă.

public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 prevede că în sistemul public,

se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vârstă;

b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie

anticipată pentru limită de vârstă.

nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se acordă dacă persoana

decedată beneficia de pensie pentru limită de vârstă sau de pensie de

dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de

dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.

privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 a fost

modificată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016.

decembrie 2016, în special a modificărilor operate la Legea privind sistemul

public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 rezultă că, scopul prezentului

proiect de lege constă în sporirea gradului de protecție socială a pensionarilor

pentru a le asigura un trai decent, modificările introduse având la bază

garantarea principiului echității sociale, contributivității, egalității și non-

discriminării.

modificări a fost reducerea inechităților din sistemul de asigurări sociale,

crearea unui sistem echitabil, sustenabil, transparent și sporirea beneficiilor

în vederea asigurării unui trai decent.

12

pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 că, asigurările sociale de stat intervin în

anumite circumstanțe, atât în cazul în care o persoană atinge vârsta de

pensionare, precum și cazul în care este necesară acordarea unui cuantum

suficient copiilor și/sau soțului/soției pentru a acoperi cheltuielile materiale

pentru existenta în urma decesului susținătorului. Această obligație asumată

de asigurările sociale de stat este prevăzută în Secțiunea 4 din Legea privind

sistemul public de pensii, fiind reglementată la art.24-27 din Legea privind

sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998.

public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se stabilește

soțului supraviețuitor dacă, la momentul decesului întreținătorului sau pe

parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare prevăzută la

art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în grad sever sau accentuat de dizabilitate,

a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.

pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 stabilește prima condiție materială în

care soțului supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș din pensia

părintelui decedat.

privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, și anume că

pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru

limită de vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru

obținerea unei pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din

prezenta lege.

cu prevederile art. 24 alin. (1) până la modificările operate prin Legea

290/2016, care prevedeau că pensia de urmaș se acordă dacă persoana

decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii

în conformitate cu prezenta lege.

prevederile art. 24-27 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din

14 octombrie 1998, modificată în anul 2016, pensia de urmaș urmează a fi

acordată doar în două situații exhaustiv definite de legiuitor, și anume dacă

persoana decedată beneficia de pensie pentru limita de vârstă, adică a

împlinit vârsta prevăzută la art. 41 alin. (1), sau beneficiază de o pensie de

dizabilitate.

sunt cele acordate judecătorilor, procurorilor, militarilor și altor categorii de

persoane cum sunt membrii personalului navigant, la atingerea unei vârste

inferioare decât cea prevăzută la art. 41 alin.(1) din Legea privind sistemul

public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, din câmpul art.24 alin.(1) din

13

Lege. Altfel spus, pensia de urmaș nu poate fi calculată din pensia specială

ce constituie pensia pentru vechime în muncă.

Republicii Moldova a examinat excepția de neconstituționalitate a articolului

24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998 (condițiile de acordare a pensiei de urmaș).

(dosarul nr.158g/2021) s-a constatat că, prin excluderea de la beneficiul plății

pensiei de urmaș al persoanelor indicate la articolul 25 alin.(1) din Legea nr.

156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, succesoare ale

persoanei decedate - titular de pensie specială, care la data decesului a

întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se încălcă

articolele 16 și 47 din Constituție. Curtea a recunoscut constituțional

articolul 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din

14 octombrie 1998, în măsura în care pensia de urmaș se acordă și

persoanelor indicate la articolul 25 alin. (1) din această Lege, inclusiv

copilului minor și/sau soțului supraviețuitor al persoanei decedate - titular de

pensie specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea

pensiei pentru limită de vârstă.

cadrului normativ, vor avea dreptul la pensia de urmaș persoanele indicate la

articolul 25 alin. (1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, inclusiv copilul

minor și/sau soțul supraviețuitor al persoanei decedate - titular de pensie

specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei

pentru limită de vârstă. În acest caz pensia de urmaș se va calcula din

mărimea pensiei pentru limită de vârstă.

până când vor fi operate modificările de rigoare în legislație, în conformitate

cu considerentele acestei Hotărâri.

Gîrdea instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat eronat

prevederile art. 24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.

156 din 14 octombrie 1998. Or, în condițiile speței și având în vedere

dezideratele Curții Constituționale reținute în hotărârea nr.11 din 26 mai

2022, este în afara oricărui dubiu că, refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a-i stabili reclamantei pensia de urmaș în cuantum de 50 % din

pensia specială a soțului decedat Chiril Gîrdea este legal și întemeiat.

Constituționale nr.11 din 26 mai 2022, reclamanta ar putea pretinde la pensia

de urmaș a soțului titular de pensie specială, în cazul în care la data decesului

acesta a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă,

dar nicidecum nu din pensia specială de care a beneficiat soțul decedat. În

14

acest caz, reclamanta poate pretinde la pensia de urmaș calculată din

mărimea pensiei pentru limită de vârstă. Totodată, schimbarea pensiei

presupune formalități juridice care trebuie îndeplinite.

administrativ defavorabil emis în privința intimatei Olga Gîrdea privind

refuzul de a-i stabili pensia de urmaș din pensia specială a soțului decedat,

iar drept consecință denotă netemeinicia acțiunii depuse de Olga Gîrdea și

necesitatea respingerii acesteia.

eronată a prevederilor legii materiale atât de către prima instanță, cât și de

către instanța de apel, instanța de recurs conchide că actele judecătorești de

dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de Olga Gîrdea urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.

reprezentantul intimatului în cererea de chemare în judecată, Colegiul

menționează că jurisprudența nu este imuabilă, ci din contra, progresivă în

esență. În cazul oricărui reviriment jurisprudențial, condiția formală,

prealabilă este existența, precum și necesitatea unei alternative de

interpretare și aplicare a unor dispoziții legale. La caz, revirimentul practicii

judiciare în materie au la bază modificările operate la art. 24 alin. (1) din

Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 prin

Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 și Hotărârea Curții Constituționale nr.

11 din 26 mai 2022 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 24

alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie

1998 (condițiile de acordare a pensiei de urmaș). Or, aceste modificări au

schimbat condițiile/cerințele față de persoanele care poate beneficia de

pensia de urmaș calculată în baza pensiei persoanei decedat.

expune asupra fiecărui argument invocat de participanții la proces, ținând

cont de Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, din care

rezultă că, motivarea hotărârii nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns

la fiecare argument invocat.

cerințelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidențieze că,

judecătorul a examinat chestiunile esențiale prezentate și nu trebuie

interpretată ca impunând un răspuns detaliat la fiecare argument (Van de

Hurk vs Țările de Jos, 19 aprilie 1994 , pct.61, seria A, nr.288).

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie nouă, de

respingere a acțiunii în contencios administrativ depusă de Olga Gîrdea.

15

asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu

prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin.(1) lit. c)

Cod administrativ, potrivit căruia examinând recursul, Curtea Supremă de

Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Casează decizia din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, și hotărârea

din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emite o

decizie nouă prin care:

Cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gîrdea împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative

individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

16