3ra-288/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- aplicarea eronata a normelor de drept materiale
3ra-288/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Svetlana Kuznețov împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind anularea actului administrative individuale
defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-288/24
NR. PIGD 2-22109376-01-3ra-26032024)
Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept materiale. Pensia de
urmaș nu se calculează în baza unei pensii speciale. Aplicarea art. art. 24-
26 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14
octombrie 1998.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,
Instanța de apel : V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 iulie 2022, Svetlana Kuznețov a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, la 28 iunie 2022 Casa
Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr. 1270/22, prin care a respins
cererea Svetlanei Kuznețov de stabilire a pensiei de urmaș în mărime de 50
% din pensia aflată în plata defunctului.
Reclamanta a susținut că, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale
este ilegală și neîntemeiată, menționând că la data de 28 ianuarie 2022, a
decedat soțul său, Victor Kuznețov. După decesul soțului, care era unicul
întreținător al familiei, a depus la 09 martie 2022, la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Buiucani cerere cu privire la stabilirea pensiei de urmaș.
Ca urmare, prin decizia privind acordarea pensiei de urmaș din 19
aprilie 2022, pensia a fost stabilită în mărime de 4477,85 de lei, indexată din
01 aprilie 2022, cu suma de 795,95 lei. Astfel, suma totală spre plată a fost
stabilită în mărime de 5273,77 de lei, începând cu 09 martie 2022, data
depunerii cererii. Prin decizia respectivă, reclamanta a fost informată că,
pensia de urmaș a fost calculată procentual din pensia potențială pentru
gradul I de invaliditate.
Reclamanta Svetlana Kuznețov a menționat că nefiind de acord cu
decizia respectivă, la 07 iunie 2022, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu cerere prealabilă.
Prin cererea prealabilă a solicitat anularea deciziei privind acordarea
pensiei de urmaș din 19 aprilie 2022, ca fiind ilegală, cu emiterea unei noi
decizii cu privire la stabilirea pensiei pentru urmaș în mărime de 50 % din
pensia aflată în plată la ziua decesului lui Victor Kuznețov, conform Legii
privind pensiile de asigurări sociale de stat, cu recalcularea și plata diferenței
la pensia neplătită cu încasarea acesteia, începând cu 28 ianuarie 2022.
Prin răspunsul cu nr. 1270/22 din 28 iunie 2022, Casa Națională de
Asigurări Sociale a comunicat că, nu regăsește temei legal de a stabili pensia
de urmaș în mărime de 50 % din pensia aflată în plată defunctului. Or, la
1
momentul decesului soțului său, acesta avea dreptul la pensie pentru limită
de vârstă, întrunind vârsta de pensionare de 72 ani și stagiul de cotizare mai
mare de 30 de ani, iar pensia o primea pentru vechimea în muncă, conform
art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, ceea ce
corespunde dreptului de opțiune la pensie garantat de art. 11 alin. (1) din
Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.
Prin urmare, după decesul soțului, aflându-se la întreținerea acestuia,
ținând cont de prevederile art. 11 alin. (1) din Legea privind pensiile de
asigurări sociale de stat, a optat pentru obținerea pensiei de urmaș prevăzută
la art. 24 din aceeași Legea, potrivit căreia pensia de urmaș se acordă dacă
persoana decedată era pensionară ori îndeplinea condițiile pentru obținerea
unei pensii de dizabilitate prevăzută la capitolul I secțiunea 3 din aceeași
lege.
Astfel, consideră neîntemeiată calcularea și achitarea pensiei de urmaș
reieșind din pensia de invaliditate de gradul I, or, pensia de urmaș urmează
a fi stabilită în mărime de 50 % din pensia aflată la plată care se cuvenea și i
se plătea soțului. Or, defunctul la data decesului era pensionat și beneficia de
pensia pentru vechime în muncă, calculată în achitată în conformitate cu
prevederile art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului și
care, la data decesului, constituia 19 378,87 lei, ceea ce corespunde dreptului
de opțiune la pensie garantat de art. 11 alin. (1) din Legea privind pensiile de
asigurări sociale de stat.
Reclamanta a insistat că începând cu 28 ianuarie 2022, a obținut
dreptul la pensia de urmaș în mărime de 50 % din pensia aflată la plată în
mărime de 19 378,87 de lei, luând ca bază de calcul suma pensiei reale
primite de Victor Kuznețov.
A solicitat Svetlana Kuznețov anularea deciziei nr. 1270/22 din 28
iunie 2022 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a stabili și achita pensia pentru urmaș în
mărime de 50 % din pensia aflată la plată în ziua decesului lui Victor
Kuznețov și plata diferenței la pensia neplătită cu încasarea acesteia începând
cu 28 ianuarie 2022.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ depusă de către avocatul
Valentina Hriplivîi în interesele Svetlanei Kuznețov împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ,
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, a fost respinsă
ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
2
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 07 decembrie 2022, prin
intermediul poștei electronice, Svetlana Kuznețov a declarat apel nemotivat,
iar la 17 martie 2023, cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 07
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea
înaintată de Kuznețov Svetlana.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
casată integral hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea
înaintată de către Svetlana Kuznețov împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, privind obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1270/22 din 28.06.2022
,,Privind respingerea cererii în stabilirea pensiei de urmaș”. S-a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească Svetlanei Kuznețov pensia de
urmaș în mărime de 50% din pensia aflată în plată la ziua decesului lui Victor
Kuznețov cu recalcularea și plata diferenței la pensia neplătită, începând cu
data de 28 ianuarie 2022.
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, apreciază ca
neîntemeiată soluția instanței de fond de respingere a acțiunii depuse de
Svetlana Kuznețov, așa cum, la adoptarea soluției sale, prima instanță în mod
eronat a apreciat că pensia de urmaș se stabilește doar în cazul în care
persoana decedată beneficia de pensia pentru limită de vârstă sau de pensie
de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de
dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din Legea nr. 156/1998. Or,
la momentul decesului Kuznețov Victor avea vârsta de 72 ani, iar limita de
vârstă este de 65 de ani conform art.11 alin.(1) al Legii cu privire la statutul
judecătorului, care indică că, judecătorii se numesc în funcție, din rândul
candidaților selectați în urma concursului, de către Președintele Republicii
Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii
sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani,
deci neschimbarea categorii de pensie nu poate îngrădi dreptul apelantei la
beneficierea pensiei de urmaș.
Instanța de apel a notat că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Buiucani în mod eronat a stabilit pensia de urmaș pentru Svetlana Kuznețov
procentual din pensia potențială calculată pentru dizabilitate severă. Or, la
caz s-a constatat că la momentul decesului, Victor Kuznețov beneficia de
pensie stabilită în condițiile Legii nr. 544/1995, iar această pensie se
încadrează în sistemul public de pensii.
Totodată, instanța de apel a respins argumentul intimatei/pârâte,
precum că, Legea cu privire la statutul judecătorului nu prevede stabilirea
3
pensiei de urmaș, deoarece Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul
judecătorului, este o lege specială ce stabilește norme particulare, inclusiv
garanțiile sociale pentru judecători, iar în lipsa unor reglementări privind
garanțiile sociale inserate în respectiva lege, acestea sunt acoperite de Legea
privind sistemul public de pensii, menționând că Kuznețov Svetlana
îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de pensia de urmaș, iar,
prevederile art. 26 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de
stat nr.156 din 14 octombrie 1998, urmează a fi coroborate și aplicate
împreună cu prevederile art. 32 alin.1) din Legea cu privire la statutul
judecătorului care este o lege specială față de Legea cu privind pensiile de
asigurări sociale de stat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei
din 13 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a
acțiunii.
La 12 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus recurs motivat împotriva deciziei din 13
decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a indicat că soluția instanței de apel este
eronată și neîntemeiată.
Astfel, consideră că instanța de apel spre deosebire de instanța de fond,
nu a verificat totalitate circumstanțelor cauzei, nu a analizat multilateral
actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, și
în consecință a emis un act judecătoresc neîntemeiat.
A susținut că, potrivit dosarului de pensionare întocmit pe numele
soțului defunct al intimatei, Kuznețov Victor, acesta până la data decesului
a beneficiat de pensie pentru vechime în muncă ca judecător stabilită în
conformitate cu prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul
judecătorului.
Astfel, în opinia recurentei, pretenția Svetlanei Kuznețov ar fi fost
întemeiată, și pasibilă de a fi admisă doar în cazul în care soțul decedat al
intimatei ar fi fost beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau pensie de
dizabilitate stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 156/1998.
4
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 06 iunie 2024, avocatul Hriplivaia Valentina
acționând în interesele intimatei Svetlana Kuznețov a susținut că decizia
instanței de apel este corectă și întemeiată. Astfel, a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Art. 244 alin.(1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ prevede:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art.248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie.”
Art. 21 alin (1) Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în
conformitate cu legea și alte acte normative.”
Art. 22 alin (1) Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 189 alin (1) Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
5
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în
apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 219 alin. (1)-(3) din Codul administrativ prevede:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat
art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea
participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 9 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14
octombrie 1998:
„În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru
limită de vîrstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie
anticipată pentru carieră lungă.”
Art. 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156
din 14 octombrie 1998:
„Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru
limită de vîrstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei
pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.”
Art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156
din 14 octombrie 1998:
„Se stabilește pensie de urmaș soțului supraviețuitor dacă, la momentul decesului
întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vîrsta de pensionare
prevăzută la art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în grad sever sau accentuat de dizabilitate,
a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit;”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
Codul Administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 13 decembrie 2023.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a participanților la proces copia dispozitivului deciziei din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău la data de 03 ianuarie 2024, iar
decizia motivată la 07 martie 2024, fapte confirmate prin extrasele din poșta
electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a
considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu
privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost
expuse cu suficientă claritate, pârților fiindu-le create condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
pârțile au avut posibilitatea de a depune referință.
Verificând decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs,
pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,
Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi
admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii
instanței de fond, din următoarele considerente.
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor
invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că soluția instanței de apel este greșită, și emisă cu aplicarea eronată
a normelor de drept material.
Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de
fapt.
Astfel, la caz se constată că Svetlana Kuznețov este soția defunctului
Victor Kuznețov, cu care s-a aflat în căsătorie începând cu 25 iulie 2022 și
până la decesul acestuia, survenit la 28 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă
prin certificatul de căsătorie seria nr. CS-IV 0109315 și certificatul de deces
seria nr. DC-IV 1957310.
Este cert și faptul că la data decesului - 28 ianuarie 2022, Victor
Kuznețov era beneficiar de pensie specială pentru vechimea în muncă,
stabilită, pentru activitatea în calitate de judecător, în temeiul Legii nr.
7
544/1998, fapt confirmat prin informația eliberată de către Casa Națională
de Asigurări Sociale nr. C-1495/22 din 12 august 2022.
La 09 martie 2022 Casa Națională de asigurări Sociale, Casa
Teritorială Chișinău, Buiucani, a recepționat cererea reclamantei privind
stabilirea pensiei de urmaș.
Prin decizia privind acordarea pensiei de urmaș din 19 aprilie 2022 a
fost stabilită pensia în cuantum de 5273,77 lei, începând cu 09 martie 2022.
La 07 iunie 2022 Svetlana Kuznețov a depus la Casa Națională de
asigurări Sociale cerere prealabilă solicitând stabilirea pensiei de urmaș 50%
din pensia aflată la plată la ziua decesului lui Victor Kuznețov în mărime de
19378,87 lei începând cu 09 ianuarie 2022. Recalcularea și plata diferenței
la pensia neplătită cu încasarea cesteia începând cu 09 ianuarie 2022.
Prin răspunsul nr. 1270/22 din 28 iunie 2022 Casa Națională de
Asigurări Sociale a comunicat Svetlanei Kuznețov, precum că nu regăsește
temei legal de a satisface pretențiile înaintate și anume stabilirea pensiei de
urmaș în mărime de 50% din pensia aflată în plata defunctului.
La 28 iulie 2022 Svetlana Kuznețov a înaintat acțiune în judecată
solicitând anularea deciziei nr. 1270/22 din 28 iunie 2022 a Casei Naționale
de Asigurări Sociale și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a
stabili și achita pensia pentru urmaș în mărime de 50 % din pensia aflată la
plată în ziua decesului lui Victor Kuznețov și plata diferenței la pensia
neplătită cu încasarea acesteia începând cu 28 ianuarie 2022.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins ca
neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de către avocatul
Valentina Hriplivîi în interesele Svetlanei Kuznețov împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ,
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Judecând apelul depus de avocatul Valentina Hriplivîi în interesele
Svetlanei Kuznețov, instanța de apel prin decizia din 13 decembrie 2024 a
casată integral hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea
înaintată de către Svetlana Kuznețov împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, privind obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1270/22 din 28.06.2022
,,Privind respingerea cererii în stabilirea pensiei de urmaș”. S-a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească Svetlanei Kuznețov pensia de
urmaș în mărime de 50% din pensia aflată în plată la ziua defunctului Victor
Kuznețov cu recalcularea și plata diferenței la pensia neplătită, începând cu
data de 28 ianuarie 2022
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată, că instanța ierarhic inferioară, judecând cauza, a interpretat și
8
aplicat în mod eronat legea, circumstanță ce a dus la aprecierea eronată a
raporturilor juridica-publice litigioase și emiterea unor soluții greșite și
neîntemeiate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor
probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.
Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la
legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.
Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată
să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor
probe fată de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța
constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține
corespund realității.
În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a
învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se
referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod
adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această
obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie
determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,
ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag.
82).
La caz, instanța de recurs reține că, obiect al examinării prezentei
cauze în instanța de contencios administrativ îl constituie verificarea
legalității actului administrativ individual defavorabil al Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind respingerea cererii reclamantei Svetlana Kuznețov
de a-i fi stabilită și achitată pensia de urmaș în mărime de 50 % din pensia
soțului decedat, care beneficia de pensie specială pentru vechime în muncă.
Sub acest aspect este notabil că, articolul 9 din Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 prevede că în sistemul public,
se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vârstă;
b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie
anticipată pentru limită de vârstă.
Conform art.24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii
nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se acordă dacă persoana
decedată beneficia de pensie pentru limită de vârstă sau de pensie de
dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de
dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.
9
Remarcabil este că, redacția actuală a alin. (1) al art.24 din Legea
privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 a fost
modificată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte
legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016.
Din conținutul notei-informative la proiectul de Lege nr.290 din 16
decembrie 2016, în special a modificărilor operate la Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 rezultă că, scopul prezentului
proiect de lege constă în sporirea gradului de protecție socială a pensionarilor
pentru a le asigura un trai decent, modificările introduse având la bază
garantarea principiului echității sociale, contributivității, egalității și non-
discriminării.
Astfel, unul din obiectivele urmărite prin introducerea acestor
modificări a fost reducerea inechităților din sistemul de asigurări sociale,
crearea unui sistem echitabil, sustenabil, transparent și sporirea beneficiilor
în vederea asigurării unui trai decent.
Colegiul denotă din prevederile Legii privind sistemul public de pensii
nr.156 din 14 octombrie 1998 că, asigurările sociale de stat intervin în
anumite circumstanțe, atât în cazul în care o persoană atinge vârsta de
pensionare, precum și cazul în care este necesară acordarea unui cuantum
suficient copiilor și/sau soțului/soției pentru a acoperi cheltuielile materiale
pentru existenta în urma decesului susținătorului. Această obligație asumată
de asigurările sociale de stat este prevăzută în Secțiunea 4 din Legea privind
sistemul public de pensii, fiind reglementată la art.24-27 din Legea privind
sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998.
În corespundere cu art.25 alin.(1) lit. b) din Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se stabilește
soțului supraviețuitor dacă, la momentul decesului întreținătorului sau pe
parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vîrsta de pensionare prevăzută la
art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în grad sever sau accentuat de dizabilitate,
a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.
Astfel, art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea privind sistemul public de
pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 stabilește prima condiție materială în
care soțul supravețuitor poate beneficia de pensia de urmaș din pensia soțului
decedat.
A doua condiție materială este impusă de art. 24 alin. (1) din Legea
privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, și anume că
pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru
limită de vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru
obținerea unei pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din
prezenta lege.
Pentru a explica sensul acestei dispoziții, este necesar de a o compara
cu prevederile art. 24 alin. (1) până la modificările operate prin Legea
10
290/2016, care prevedeau că pensia de urmaș se acordă dacă persoana
decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii
în conformitate cu prezenta lege.
Pornind de la raționamentul explicit al legiuitorului dedus din
prevederile art. 24-27 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din
14 octombrie 1998, modificată în anul 2016, pensia de urmaș urmează a fi
acordată doar în două situații exhaustiv definite de legiuitor, și anume dacă
persoana decedată beneficia de pensie pentru limita de vârstă, adică a
împlinit vârsta prevăzută la art. 41 alin. (1), sau beneficiază de o pensie de
dizabilitate.
Prin prezenta dispoziție, legiuitorul a exclus pensiile speciale precum
sunt cele acordate judecătorilor, procurorilor, militarilor și altor categorii de
persoane la atingerea unei vârste inferioare decât cea prevăzută la art. 41
alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie
1998, din câmpul art.24 alin.(1) din Lege. Altfel spus, pensia de urmaș nu
poate fi calculată din pensia specială ce constituie pensia pentru vechime în
muncă.
Remarcabil este că, la 26 mai 2022, Curtea Constituțională a
Republicii Moldova a examinat excepția de neconstituționalitate a articolului
24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14
octombrie 1998 (condițiile de acordare a pensiei de urmaș).
Astfel, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din 26 mai 2022
(dosarul nr.158g/2021) s-a constatat că, prin excluderea de la beneficiul plății
pensiei de urmaș al persoanelor indicate la articolul 25 alin.(1) din Legea nr.
156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, succesoare ale
persoanei decedate - titular de pensie specială, care la data decesului a
întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se încălcă
articolele 16 și 47 din Constituție. Curtea a recunoscut constituțional
articolul 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din
14 octombrie 1998, în măsura în care pensia de urmaș se acordă și
persoanelor indicate la articolul 25 alin. (1) din această Lege, inclusiv
copilului minor și/sau soțului supraviețuitor al persoanei decedate - titular de
pensie specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea
pensiei pentru limită de vârstă.
Totodată, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea
cadrului normativ, vor avea dreptul la pensia de urmaș persoanele indicate la
articolul 25 alin. (1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, inclusiv copilul
minor și/sau soțul supraviețuitor al persoanei decedate - titular de pensie
specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei
pentru limită de vârstă. În acest caz pensia de urmaș se va calcula din
mărimea pensiei pentru limită de vârstă.
11
Curtea a precizat că, această soluție este una provizorie și va acționa
până când vor fi operate modificările de rigoare în legislație, în conformitate
cu considerentele acestei Hotărâri.
Astfel, Colegiul consideră că, prin admiterea acțiunii depuse de
Svetlana Kuznețov, instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile
art.24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14
octombrie 1998. Or, în condițiile speței și având în vedere dezideratele Curții
Constituționale reținute în hotărârea nr.11 din 26 mai 2022, este în afara
oricărui dubiu că, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili
reclamantei pensia de urmaș în cuantum de 50 % din pensia specială a soțului
decedat Victor Kuznețov este legal și întemeiat.
Colegiul instanței de recurs notează că, în sensul hotărârii Curții
Constituționale nr.11 din 26 mai 2022, reclamanta ar putea pretinde la pensia
de urmaș a soțului titular de pensie specială, în cazul în care la data decesului
acesta a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă,
dar nicidecum nu din pensia specială de care a beneficiat soțul decedat. În
acest caz, reclamanta poate pretinde la pensia de urmaș calculată din
mărimea pensiei pentru limită de vârstă. Totodată, schimbarea pensiei
presupune formalități juridice care trebuie îndeplinite.
Conjunctura acestor circumstanțe profilează legalitatea actului
administrativ defavorabil emis în privința intimatei Svetlana Kuzneațov
privind refuzul de a-i stabili pensia de urmaș din pensia specială a soțului
decedat, iar drept consecință denotă netemeinicia acțiunii depuse de Svetlana
Kuzneațov și necesitatea respingerii acesteia.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia acțiunii reclamantei Svetlana Kuznețov cu privire la anularea
deciziei nr. 1270/22 din 28 iunie 2022 a Casei Naționale de Asigurări
Sociale și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a stabili și achita
pensia pentru urmaș în mărime de 50 % din pensia aflată la plată în ziua
decesului lui Victor Kuznețov și plata diferenței la pensia neplătită cu
încasarea acesteia începând cu 28 ianuarie 2022, prin urmare netemeinicia
deciziei instanței de apel.
Față de cele anterior expuse, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a emite o decizie nouă prin
care se menține hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la
cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Kuznețov împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
12
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și emite
o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 07 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana
Kuznețov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea
actului administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
13