3ra-370/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- interpretarea normelor de drept materiale
3ra-370/23 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cristian Costin împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-370/23
NR. PIGD 2-21097204-01-3ra-30032023)
Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept materiale. Pensia de
urmaș nu se calculează în baza unei pensii speciale. Aplicarea art. art. 24-
26 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14
octombrie 1998.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iunie 2021, Cristian Costin s-a adresat în instanța de judecată cu
acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, la 23 martie 2021, a
decedat tatăl său, întreținătorul Nicolai Costin. Iar până la momentul
decesului, a beneficiat de pensie specială (de judecător) în mărime de 18160
lei.
Relatează reclamantul că, la data de 15 aprilie 2021, s-a adresat la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, cu cerere de
acordare a pensiei de urmaș, ce a fost înregistrată în cancelaria entității cu
nr. 47, fiind recepționată la aceeași dată. Însă, prin decizia Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău nr. 3444 din 06 mai 2021,
i s-a refuzat în acordarea pensiei de urmaș în cuantumul menționat în cererea
de acordare a pensiei de urmaș nr. 47 din 15 aprilie 2021. Motiv din care, la
20 mai 2021, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale, cererea
prealabilă de anulare a actului administrativ defavorabil și emiterea actului
administrativ individual favorabil privind acordarea pensiei de urmaș în
limitele legale, menționate în cererea nr. 47 din 15 aprilie 2021 adresată
Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, care a
fost înregistrată cu nr. C-998/21, iar prin urmare, prin decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale din 03 iunie 2021 nr. c-998/21, a fost
refuzată, menționându-se că nu există temei pentru calcularea pensiei de
urmaș din pensia pentru vechimea în muncă în funcție de judecător.
Comunică reclamantul că, decizia nominalizată a recepționat-o de la
08 iunie 2021. Iar întrucât, în privința sa sunt întrunite condițiile prevăzute
de art. art. 24-27, 32 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul
public de pensii, având în vedere practica judiciară existentă la examinarea
unor categorii similare de litigii, consideră că, refuzul în admiterea cererii
prealabile este unul neîntemeiat și discriminatoriu, iar actul administrativ
contestat este unul ilegal și pasibil a fi anulat. Or, în conformitate cu art. 9
lit. c), d) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii,
1
în sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii: c) pensie de
urmaș; d) pensie specială.
În sensul art. 10 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul
public de pensii, pensia specială reprezintă pensia publică stabilită și plătită
conform prevederilor altor legi (În speță - Legea cu privire la statutul
judecătorului nr. 544 din 20.07.1995).
Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 156 din 14.10.1998
privind sistemul public de pensii, se stabilește pensie de urmaș copiilor până
la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ
de zi (secundar, mediu de specialitate și superior), până la terminarea
acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani.
În conformitate cu prevederilor art. 26 alin. (11) din Legea nr. 156 din
14.10.1998 privind sistemul public de pensii, cuantumul pensiei de urmaș în
cazul copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în
instituții de învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior),
până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani, se calculează
în mărime de 75% pentru fiecare urmaș, dar nu mai puțin decât cuantumul
alocației sociale pentru pierderea întreținătorului. Iar în conformitate cu art.
27 alin. (1) al legii citate, categoriilor de urmași prevăzute la art. 25 lit. a),
inclusiv celor aflați la întreținerea deplină a statului, se plătește integral
pensia de urmaș.
În asemenea circumstanțe, solicită anularea deciziei nr. 3444 din 06
mai 2021 și nr. C-998/21 din 03 iunie 2021, precum și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil cu privire la stabilirea și achitarea
pensiei de urmaș în cuantum de 75% din pensia întreținătorului decedat,
începând cu 23 martie 2021 din sumă de 18160 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Cristian Costin
către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor
administrative individuale defavorabile și obligarea autorității publice de a
stabili și achita pensia de urmaș. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sect. Buiucani nr. 3444 din 06 mai 2021 și decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. C-998/21 din 03 iunie 2021. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul subdiviziunii
competente să emită act administrativ individual favorabil, potrivit căruia să
stabilească și să achite lui Cristian Costin, pensia de urmaș în cuantum de
75% din pensia întreținătorului decedat Nicolai Costin, începând cu 23
martie 2021 din suma de 18160 lei.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 ianuarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 28 decembrie 2021.
La 05 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
apel motivată solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 28 decembrie 2021 și emiterea unei decizii privind respingerea
acțiunea înaintată de Cristian Costin.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie
2021.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că concluziile primei
instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.
La fel Curtea de Apel Chișinău, a reținut prevederile art. 31, art. 32
alin. (1) (în redacție la momentul obținerii pensiei) din Legea cu privire la
statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, art. 24, art. 25 alin (1) lit. a),
art. 26 alin. (1) și (11), art. 27 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări
sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998.
Totodată, a stabilit că defunctul Nicolai Costin era beneficiar de pensie
specială în calitate de judecător. Iar organele de asigurări sociale au stabilit
și i-au achitat lui Nicolai Costin pensie în temeiul Legii cu privire la statutul
judecătorului. Cuantumul pensiei în perioada ianuarie-martie 2021,
constituind 18160 lei. Iar astfel, Cristian Costin are dreptul de a pretinde la
stabilirea și achitarea pensiei de urmaș în mărime de 75% din pensia tatălui
său Nicolai Costin, aflată în plată la momentul decesului, deoarece
prevederile Legi privind sistemul public de pensii urmează a fi coroborate cu
prevederile Legi cu privire la statutul judecătorului, care este o lege specială.
A notat că, instanța de fond just a reținut că, Cristian Costin întrunește
condițiile prevăzute de lege pentru stabilirea pensiei de urmaș și, anume că,
este fiul defunctului Nicolai Costin, își face studiile în cadrul unei instituții
de învățământ superior la secția cu frecvență de zi, nu a atins vârsta de 23
ani, iar la momentul decesului Nicolai Costin beneficia de pensie.
Iar prin urmare, întrucât, Cristian Costin întrunește condițiile de a
beneficia de pensie de urmaș după decesul tatălui său Nicolai Costin, având
vârsta de până la 23 ani, fiind student în cadrul unei instituții de învățământ
superior, la secția cu frecvență de zi, iar defunctul a beneficiat de pensie
pentru vechime în muncă, odată ce legea nu prevede expres altă bază de
calcul, rezultă că pensia de urmaș pentru Cristian Costin urmează a fi
stabilită conform prevederilor art.25 alin.(1) lit. a) în coroborare cu art.26
3
alin.(11) a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14
octombrie 1998, din pensia aflată în plată lui Nicolai Costin.
De asemenea, completul judiciar a reținut că, Casa Teritorială de
Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun. Chișinău, neîntemeiat i-a refuzat
stabilirea și achitarea pensiei de urmaș lui Cristian Costin, în cuantum de
75% din pensia întreținătorului decedat Nicolai Costin, începând cu 23
martie 2021 din suma de 18 160 lei. Or, atât la examinarea cererii depuse de
către Cristian Costin, la 15 aprilie 2021, cât și la examinarea cererii
prealabile depuse la 20 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a
determinat corect raportul juridic în cauză, și a interpretat eronat prevederile
legale, circumstanțe, care în esență, au și generat aplicarea incorectă a
prevederilor care reglementează raporturile juridice legate de stabilirea și
achitarea pensiei de urmaș, iar în așa fel, fiindu-i încălcat dreptul de
proprietate (pensie) al lui Cristian Costin.
Instanța de apel a subliniat că nu poate reține argumentele apelantei
Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece acesta interpretează eronat
normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este
rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea
juridică cuvenită a probelor.
La fel a concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate
aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de
fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează
raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și
echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt
ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat
și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor
Omului.
Totodată, Judecătorul Curții de apel Chișinău Veronica Negru a
formulat opinie separată asupra Decizie Curții de Apel Chișinău din 16
noiembrie 2022 adoptate urmare a judecării cererii de apel înaintată de Casa
Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani din 28 decembrie 2021, considerând că instanța de fond în
mod eronat a adoptat soluția de admitere integrală a acțiunii formulate de
Cristian Costin, arătând că la caz, urma a fi admis apelul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea instanței de fond cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
4
La 28 martie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței
de apel și pronunțarea unei noi decizii privind respingerea cererii înaintate.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat
că, instanța de apel la examinarea cauzei a emis o decizie pripită nefiind
studiate minuțios actele normative în vigoare, cât circumstanțele de fapt ale
cauzei, care reglementează obiectul litigiului, menționând că nu au fost luate
în considerație argumentele recurentei.
Notează că, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 156/1998
privind sistemul public de pensii, pensia de urmaș se acordă dacă persoana
decedată beneficia de pensie pentru limită de vârstă sau de pensie de
dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de
dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.
Potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr.156/1998
privind sistemul public de pensii, se stabilește pensie de urmaș copiilor până
la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ
de zi (secundar, mediu de specialitate și superior), până la terminarea
acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani.
În temeiul art. 26 alin. (11) al legii menționate, pensia de urmaș se
stabilește procentual din pensia pentru limită de vârstă sau din pensia de
dizabilitate severă a susținătorului, iar în cazul în care susținătorul nu era
beneficiar de pensie pentru limită de vârstă, sau era beneficiar de pensie de
dezabilitate accentuată sau medie - procentual din pensia potențială calculată
pentru dezabilitate severă. Cuantumul pensiei de urmaș se calculează în
mărime de 75% pentru fiecare urmaș, dar nu mai puțin decât cuantumul
alocației sociale pentru pierderea întreținătorului.
Dat fiind faptul că, întreținătorul, Nicolai Costin, la momentul
decesului era beneficiar de pensie pentru vechime în muncă ca judecător
stabilită în conformitate cu Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul
judecătorului, cuantumul pensiei de urmaș a reclamantului/intimat s-a
determinat procentual, în proporție de 75%, din pensia potențială calculată
pentru dizabilitate severă conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public
de pensii, care începând cu 01.04.2022 constituie - 7 173.12 lei.
Subliniază că, în partea motivată a actului judecătoresc instanța de apel
citează art. 24, 26 al Legii nr. 156/1998, dar ignoră cu desăvârșire condițiile
în care urmează să se stabilească pensia pentru pierderea întreținătorului, și
anume: defunctul urma să beneficieze de pensie pentru limita de vârstă sau
pensie de dizabilitate severă (gradul I).
La caz reține că, defunctul beneficia de pensiei pentru vechime în
muncă.
5
Totodată, cu relevanță la litigiul inițiat Casa Națională atrage atenția
asupra Hotărârii privind excepția de neconstituționalitate a art. 24 alin. (1)
din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii din 26.05.2022, prin
care Curtea Constituțională menționează condițiile și circumstanțele în care
urmează a fi acordată pensia pentru pierderea întreținătorului din pensiile
speciale.
Mai mult, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional art. 24
alin. (1) din legea pre notată, inclusiv copilului minor și/sau soțului
supraviețuitor al persoanei decedate-titular de pensie specială, care la data
decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă.
Astfel, prin admiterea acțiunii depuse de către intimatul Cristian
Costin, instanța de fond a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 24 alin.
(1) din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Or, în condițiile
speței și având în vedere dezideratele Curții Constituționale reținute în
Hotărârea nr. 11 din 26.05.2022, este în afara oricărui dubiu că refuzul
CNAS de a-i stabili intimatului pensia de urmaș din pensia specială a
întreținătorului decedat Costin Nicolae este legal și întemeiat.
În același context cu titlu de informare, CNAS a menționa că Curtea
Supremă de Justiție și-a expus poziția într-un caz analogic, menționând că
pensia de urmaș poate fi calculată în exclusivitate din pensia pentru limita de
vârstă sau pensia potențială de dezabilitate severă, or, în Legea nr. 156/1998
nu este prevăzută atribuirea pensiei de urmaș din pensia pentru vechime în
muncă ca judecător.
Astfel, litigiului dat nu pot fi aplicate prevederile art. 24 al legii
menționate, deoarece defunctul nu era beneficiar de pensie pentru limita de
vârstă sau de pensie de dezabilitate severă.
Reieșind din cele relevate, recurenta apreciază că fiind neîntemeiată
soluția instanței de fond, cât și a instanței de apel, iar actul judecătoresc -
hotărârea / decizia, emisă pe prezenta pricină este pasibilă casării integrale,
cu emiterea de către instanța de recurs a unei noi decizii de respingere
integrală a acțiunii.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 19 aprilie 2023 reprezentantul intimatului
Cristian Costin, avocatul Alexandru Rotari, a solicitat a declara drept
inadmisibil sau după caz nefondat recursul Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28
decembrie 2021 și decizia Curții de apel Chișinău din 16 noiembrie 2022.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. Art. XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție ):
6
”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului”.
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel” .
Art.248 alin.(1) lit. c) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023) reglementează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie”.
Art. 21 alin (1) Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în
conformitate cu legea și alte acte normative.”
Art. 22 alin (1) Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 189 alin (1) Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
7
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în
apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 219 alin. (1)-(3) din Codul administrativ prevede:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea
participanților la proces.”
Art. 9 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14
octombrie 1998:
„În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru
limită de vîrstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie
anticipată pentru carieră lungă.”
Art. 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156
din 14 octombrie 1998:
„Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru
limită de vîrstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei
pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.”
Art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156
din 14 octombrie 1998:
„Se stabilește pensie de urmaș copiilor pînă la vîrsta de 18 ani sau, dacă își continuă
studiile în instituții de învățămînt de zi (secundar, mediu de specialitate și superior), pînă
la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 23 de ani.”
8
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1
septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 16 noiembrie 2022.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a participanților la proces copia dispozitivului deciziei din 19
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 20 noiembrie 2022, iar
decizia motivată la 13 martie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta
electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 12 decembrie
2022, iar motivarea recursului la 28 martie 2023.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a
considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu
privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost
expuse cu suficientă claritate, pârților fiindu-le create condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
pârțile au avut posibilitatea de a depune referință.
Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor
din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a ajuns la
concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia și hotărârea primei
instanțe, cu emiterea unei doi decizii de respingere a acțiunii, din
considerentele ce urmează.
Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de
fapt.
Astfel, din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că potrivit
certificatului de naștere seria nr. NA-V 0043694 Cristian Costin este fiul lui
Nicolai Costin și al Elenei Costin.
La 23 martie 2021, a survenit decesul lui Nicolai Costin, fapt
confirmat prin copia autentificată a certificatului de deces seria nr. DC-IV
nr. 1905019, eliberat de Serviciul Stare Civilă mun. Chișinău.
Conform informației eliberate de către Casa Națională de Asigurări
Sociale nr. 1694 din 21 aprilie 2021, la momentul decesului, Nicolai Costin
era beneficiar de pensie pentru vechime în muncă în calitate de judecător, în
suma de 18160 lei.
9
Potrivit declarației de înmatriculare și scrisorii de referință din 19
februarie 2021, Cristian Costin își face studiile în cadrul instituției de
învățământ superior, secția cu frecvență la zi, din or. Groningen, Olanda.
La 15 aprilie 2021, Cristian Costin a înregistrat la adresa Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sec. Buiucani, mun. Chișinău, cererea nr. 47,
prin care a solicitat stabilirea și achitarea începând cu data de 23 martie 2021,
a pensiei de urmaș, în cuantum de 75 % din pensia întreținătorului decedat,
Nicolai Costin, care la momentul adresării cu prezenta cerere constituia suma
de 18160 lei.
Prin scrisoarea nr. 3444 din 06 mai 2021 Casa Teritoriale de Asigurări
Sociale sec. Buiucani, mun. Chișinău a comunicat lui Cristian Costin că nu
există temei de a satisface cerințele invocate în cererea nr. 47 din 15 aprilie
Dat fiind faptul că, Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544
din 20.07.1995, nu prevede stabilirea pensiilor de urmaș, iar la momentul
decesului, Nicolai Costin nu era beneficiar de pensie pentru limita de vârstă
sau de dizabilitate, stabilită în condițiile Legii nr. 156/1998 privind sistemul
public de pensii și, respectiv pensia de urmaș se calculează în mărime de
50% din pensia potențială de dizabilitate severă
La 20 mai 2021 Costin Cristian a depus la Casa Națională de asigurări
Sociale cerere prealabilă solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sect. Buiucani nr. 3444 din 06 mai 2021 prin care a fost
refuzat acordarea pensiei de urmaș. Stabilirea și achitarea lunară a pensiei de
urmaș ce i se cuvine în cuantum de 75% din pensia întreținătorului decedat
Nicolai Costin, care la momentul adresării constituia 18160 lei, începând cu
23 martie 2021.
Prin scrisoare nr. C-998/21 din 03 iunie 2021 Casa Națională de
asigurări Sociale a fost respinsă cerere prealabilă.
La 29 iunie 2021 Cristian Costin a înaintat acțiune în judecată
solicitând anularea deciziei nr. 3444 din 06 mai 2021 și nr. C-998/21 din 03
iunie 2021, precum și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil cu privire la stabilirea și achitarea pensiei de urmaș în cuantum de
75% din pensia întreținătorului decedat, începând cu 23 martie 2021 din
sumă de 18160 lei.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis cererea de
chemare în judecată depusă de Cristian Costin către Casa Națională de
Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative individuale
defavorabile și obligarea autorității publice de a stabili și achita pensia de
urmaș. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.
Buiucani nr. 3444 din 06 mai 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. C-998/21 din 03 iunie 2021. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale prin intermediul subdiviziunii competente să emită act
administrativ individual favorabil, potrivit căruia să stabilească și să achite
10
lui Cristian Costin, pensia de urmaș în cuantum de 75% din pensia
întreținătorului decedat Nicolai Costin, începând cu 23 martie 2021 din suma
de 18160 lei.
Judecând apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău și al hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău sediul Râșcani, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată, că instanțele ierarhic inferioare, judecând cauza, au interpretat și
aplicat în mod eronat legea, circumstanță ce a dus la aprecierea eronată a
raporturilor juridica-publice litigioase și emiterea unor soluții greșite și
neîntemeiate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor
probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.
Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la
legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.
Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată
să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor
probe fată de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța
constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține
corespund realității.
În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a
învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se
referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod
adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această
obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie
determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,
ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag.
82).
La caz, instanța de recurs reține că, obiect al examinării prezentei
cauze în instanța de contencios administrativ îl constituie verificarea
legalității actului administrativ individual defavorabil al Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind respingerea cererii reclamantului Cristian Costin
de a-i fi stabilită și achitată pensia de urmaș în mărime de 75 % din pensia
întreținătorului decedat, care beneficia de pensie specială pentru vechime în
muncă.
11
Sub acest aspect este notabil că, articolul 9 din Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 prevede că în sistemul public,
se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vârstă;
b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș; d) pensie specială; e) pensie
anticipată pentru limită de vârstă.
Conform art.24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii
nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se acordă dacă persoana
decedată beneficia de pensie pentru limită de vârstă sau de pensie de
dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de
dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din prezenta lege.
Remarcabil este că, redacția actuală a alin. (1) al art.24 din Legea
privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 a fost
modificată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte
legislative nr. 290 din 16 decembrie 2016.
Din conținutul notei-informative la proiectul de Lege nr.290 din 16
decembrie 2016, în special a modificărilor operate la Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 rezultă că, scopul prezentului
proiect de lege constă în sporirea gradului de protecție socială a pensionarilor
pentru a le asigura un trai decent, modificările introduse având la bază
garantarea principiului echității sociale, contributivității, egalității și non-
discriminării.
Astfel, unul din obiectivele urmărite prin introducerea acestor
modificări a fost reducerea inechităților din sistemul de asigurări sociale,
crearea unui sistem echitabil, sustenabil, transparent și sporirea beneficiilor
în vederea asigurării unui trai decent.
Colegiul denotă din prevederile Legii privind sistemul public de pensii
nr.156 din 14 octombrie 1998 că, asigurările sociale de stat intervin în
anumite circumstanțe, atât în cazul în care o persoană atinge vârsta de
pensionare, precum și cazul în care este necesară acordarea unui cuantum
suficient copiilor și/sau soțului/soției pentru a acoperi cheltuielile materiale
pentru existenta în urma decesului susținătorului. Această obligație asumată
de asigurările sociale de stat este prevăzută în Secțiunea 4 din Legea privind
sistemul public de pensii, fiind reglementată la art.24-27 din Legea privind
sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998.
În corespundere cu art.25 alin.(1) lit. a) din Legea privind sistemul
public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, pensia de urmaș se stabilește
copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de
învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior), până la
terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani.
Astfel, art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea privind sistemul public de
pensii nr.156 din 14 octombrie 1998 stabilește prima condiție materială în
care copilul poate beneficia de pensia de urmaș din pensia părintelui decedat.
12
A doua condiție materială este impusă de art. 24 alin. (1) din Legea
privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, și anume că
pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru
limită de vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condițiile pentru
obținerea unei pensii de dizabilitate prevăzute la capitolul II secțiunea 3 din
prezenta lege.
Pentru a explica sensul acestei dispoziții, este necesar de a o compara
cu prevederile art. 24 alin. (1) până la modificările operate prin Legea
290/2016, care prevedeau că pensia de urmaș se acordă dacă persoana
decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii
în conformitate cu prezenta lege.
Pornind de la raționamentul explicit al legiuitorului dedus din
prevederile art. 24-27 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din
14 octombrie 1998, modificată în anul 2016, pensia de urmaș urmează a fi
acordată doar în două situații exhaustiv definite de legiuitor, și anume dacă
persoana decedată beneficia de pensie pentru limita de vârstă, adică a
împlinit vârsta prevăzută la art. 41 alin. (1), sau beneficiază de o pensie de
dizabilitate.
Prin prezenta dispoziție, legiuitorul a exclus pensiile speciale precum
sunt cele acordate judecătorilor, procurorilor, militarilor și altor categorii de
persoane la atingerea unei vârste inferioare decât cea prevăzută la art. 41
alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie
1998, din câmpul art.24 alin.(1) din Lege. Altfel spus, pensia de urmaș nu
poate fi calculată din pensia specială ce constituie pensia pentru vechime în
muncă.
Remarcabil este că, la 26 mai 2022, Curtea Constituțională a
Republicii Moldova a examinat excepția de neconstituționalitate a articolului
24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14
octombrie 1998 (condițiile de acordare a pensiei de urmaș).
Astfel, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din 26 mai 2022
(dosarul nr.158g/2021) s-a constatat că, prin excluderea de la beneficiul plății
pensiei de urmaș al persoanelor indicate la articolul 25 alin.(1) din Legea nr.
156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, succesoare ale
persoanei decedate - titular de pensie specială, care la data decesului a
întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se încălcă
articolele 16 și 47 din Constituție. Curtea a recunoscut constituțional
articolul 24 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din
14 octombrie 1998, în măsura în care pensia de urmaș se acordă și
persoanelor indicate la articolul 25 alin. (1) din această Lege, inclusiv
copilului minor și/sau soțului supraviețuitor al persoanei decedate - titular de
pensie specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea
pensiei pentru limită de vârstă.
13
Totodată, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea
cadrului normativ, vor avea dreptul la pensia de urmaș persoanele indicate la
articolul 25 alin. (1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, inclusiv copilul
minor și/sau soțul supraviețuitor al persoanei decedate - titular de pensie
specială, care la data decesului a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei
pentru limită de vârstă. În acest caz pensia de urmaș se va calcula din
mărimea pensiei pentru limită de vârstă.
Curtea a precizat că, această soluție este una provizorie și va acționa
până când vor fi operate modificările de rigoare în legislație, în conformitate
cu considerentele acestei Hotărâri.
Astfel, Colegiul consideră că, prin admiterea acțiunii depuse de
Cristina Costin instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat eronat
prevederile art. 24 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.
156 din 14 octombrie 1998. Or, în condițiile speței și având în vedere
dezideratele Curții Constituționale reținute în hotărârea nr.11 din 26 mai
2022, este în afara oricărui dubiu că, refuzul Casei Naționale de Asigurări
Sociale de a-i stabili reclamantului pensia de urmaș în cuantum de 75 % din
pensia specială a întreținătorului decedat Nicolai Costin este legal și
întemeiat.
Instanța de recurs notează că, în sensul hotărârii Curții Constituționale
nr. 11 din 26 mai 2022, reclamantul ar putea pretinde la pensia de urmaș a
întreținătorului titular de pensie specială, în cazul în care la data decesului
acesta a întrunit condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă,
dar nicidecum nu din pensia specială de care a beneficiat întreținătorul
decedat. În acest caz, reclamantul poate pretinde la pensia de urmaș calculată
din mărimea pensiei pentru limită de vârstă. Totodată, schimbarea pensiei
presupune formalități juridice care trebuie îndeplinite. În această ordine de
idei, instanța de recurs nu poate reține argumentele invocate de Cristian
Costin.
Pe cale de consecință, având în vedere interpretarea și aplicarea
eronată a prevederilor legii materiale atât de către prima instanță, cât și de
către instanța de apel, instanța de recurs conchide că actele judecătorești de
dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în
judecată depusă de Cristian Costin urmează a fi respinsă, ca fiind
neîntemeiată.
Cu titlu subsecvent, în privința jurisprudenței în materie la care a făcut
referire reprezentantul intimatului în referințele depuse pe marginea
recursului cât și în cererea de chemare în judecată și care s-a stabilit la
aplicarea prevederilor vechi ale legislației, Colegiul menționează că
jurisprudența nu este imuabilă, ci din contra, progresivă în esență. În cazul
oricărui reviriment jurisprudențial, condiția formală, prealabilă este
existența, precum și necesitatea unei alternative de interpretare și aplicare a
unor dispoziții legale. La caz, revirimentul practicii judiciare în materie au
14
la bază modificările operate la art. 24 alin. (1) din Legea privind sistemul
public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 prin Legea nr. 290 din 16
decembrie 2016 și Hotărârea Curții Constituționale nr. 11 din 26 mai 2022
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 24 alin. (1) din Legea
privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 (condițiile
de acordare a pensiei de urmaș). Or, aceste modificări au schimbat
condițiile/cerințele față de persoanele care poate beneficia de pensia de
urmaș calculată în baza pensiei persoanei decedat.
În conformitate cu art. 6 § 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la
judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei
sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va
hotărâ, fie asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
Instanța nu se expune asupra fiecărui argument invocat de participanții
la proces, ținând cont de Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului
Europei, din care rezultă că, motivarea hotărârii nu trebuie înțeleasă ca
necesitând un răspuns la fiecare argument invocat.
Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene, pentru a răspunde
cerințelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidențieze că,
judecătorul a examinat chestiunile esențiale prezentate și nu trebuie
interpretată ca impunând un răspuns detaliat la fiecare argument (Van de
Hurk vs Țările de Jos, 19 aprilie 1994 , pct.61, seria A, nr.288).
Din considerentele menționate, completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie nouă, de respingere
a acțiunii în contencios administrativ depusă de Cristian Costin.
Finalmente, Colegiul lărgit al instanței de recurs învederează că,
soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este
compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art.
248 alin.(1) lit. c) Cod administrativ, potrivit căruia examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia
instanței de apel și emite o nouă decizie.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și
hotărârea din 28 decembrie 2021 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și emite o decizie nouă prin care:
15
Cererea de chemare în judecată depusă de Cristian Costin împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, se respinge.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
16