3ra-385/24 — contestarea actului administrativ

3ra-385/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Octavian Șargu împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-385/24

NR. PIGD 2-21092974-01-3ra-30042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat: anularea deciziei nr. 153 din 29 martie 2021, privind refuzul în

stabilirea indemnizației paternale; obligarea CNAS să emită actul

administrativ individual favorabil, privind stabilirea și achitarea indemnizației

paternale.

Serviciului Vamali, iar la data de 17 martie 2021, prin ordinul nr. 205-p/o, i-

a fost acordat concediul paternal începând cu data de 17 martie 2021 până la

data de 30 martie 2021, în temeiul art. 1241 alin. (3) din Codul muncii.

paternal la CTAS sect. Ciocana. Ulterior, la data de 02 aprilie 2021 a făcut

cunosțință cu actul administrativ defavorabil - decizia nr. 153 din 29 martie

2021, privind refuzul în stabilirea concediului paternal, pe care îl consideră

unul ilegal și care urmează a fi anulat.

expirării termenului de 56 de zile de la data nașterii copilului, 20 ianuarie

înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei nr. 153 din 29

martie 2021 și emiterea actului administrativ individual favorabil, privind

stabilirea și achitarea indemnizației paternale.

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

concediul paternal se acordă în baza unei cereri în formă scrisă, în primele 56

de zile de la nașterea copilului. La cerere se anexează o copie a certificatului

de naștere al copilului.

1

2021, iar el a înaintat cererea de acordare a concediului paternal în interiorul

termenului prevăzut la art. 1241 alin. (3) din Codul muncii.

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului

sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Astfel,

apreciază că ziua nașterii copilului ca un eveniment și termenul urma a fi

calculat din următoarea zi. Alin. (2) al aceluiași articol prevede clară, dacă

începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi

se include în termen.

caz nu se calculează ziua nașterii copilului ci dreptul asiguratul, Șargu

Octavian la prestație socială, indemnizație de paternitate, drept asigurat prin

lege.

conformitate cu reglementările Codului de procedură civilă, la ora 00:00 a

zilei ce urmează după ziua începutului curgerii acestuia. Or, acest fapt denotă

că momentul de care este condiționată curgerea termenului nu coincide cu

debutul lui și deci nu este reținut ca viabil, și nici nu este consemnat cursul

lui.

Codul de procedură civilă, potrivit cărora termenul procedural calculat în ani,

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice

stabilite.

calcularea termenului de 56 zile urmează a fi efectuat din următoarea zi, din

data de 21 ianuarie 2021.

calcul și plată a indemnizației paternale, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1245/2016, dreptul la indemnizație paternală se acordă tatălui asigurat în

sistemul public de asigurări sociale, angajat în baza contractului individual de

muncă sau aflat în raport de serviciu în baza actului administrativ liber-

profesionistului ce practică activitate în domeniul justiției, pentru îngrijirea

copilului nou-născut, cu domiciliul sau reședința în Republica Moldova.

condițiile de stabilire a indemnizației paternale : a) tatălui copilului nou-

născut i s-a acordat, la cerere, concediu paternal la toate unitățile în care

desfășoară activități în primele 56 de zile de la data nașterii copilului; b) tatăl

2

copilului nou-născut a solicitat stabilirea indemnizației paternale în termen de

12 de luni de la data nașterii copilului; c) tatăl copilului nou-născut a realizat

un venit asigurat în ultimele 3 luni premergătoare lunii nașterii copilului.

ordin concediu paternal, expres prevăzut la art. 1241 alin. (5) din Codul

muncii, „angajatorul este obligat să încurajeze salariații în vederea

beneficierii de concediu paternal, și la alin. 6 „cazurile în care angajatorul

creează situații cu efect de dezavantajare a angajaților care iau concediu

paternal sunt considerate cazuri de discriminare din partea angajatorilor și se

sancționează conform legii”.

corectitudinea actelor eliberate de unitatea/unități la care tatăl își desfășoară

activitatea/activități, pentru reflectarea corectă și în termen a datelor în

Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale

privind cuantumul venitului asigurat calculat și declarat, cuantumul

contribuțiilor de asigurări sociale calculate și plătite, stagiul de cotizare,

angajarea în câmpul muncii, perioada acordării concediului paternal o poartă

persoanele cu funcții de răspundere ale angajatorului.

paternal, asiguratului, corect și legal din data de 17 martie 2021.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Octavian

Șargu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil. S-a anulat Decizia CTAS Ciocana, mun. Chișinău,

nr.153 din 29 martie 2021, precum și decizia CNAS adoptată în procedura

prealabilă exprimată prin scrisoarea nr. Ș-906/21 din 10 mai 2021. S-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual

favorabil solicitat de către Octavian Șargu prin cererea din 18 martie 2021 nr.

2021/95/1/16954.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

aplicat corect legea și a elucidat în mod obiectiv circumstanțele cauzei.

cazul concediului paternal trebuie aplicat art. 385 din Codul civil. Acest

articol prevede că, dacă termenul începe de la un eveniment specific, cum ar

fi nașterea unui copil, ziua în care are loc acest eveniment nu se include în

termenul respectiv. Așadar, cele 56 de zile trebuie să fie calculate începând

din ziua următoare nașterii copilului, fără a include ziua nașterii în acest

calcul.

susține includerea zilei nașterii în termen, instanța a concluzionat că acesta se

referă la alte situații, precum calcularea vârstei, și nu se aplică în cazul

termenelor procedurale din această cauză. Astfel, interpretarea CNAS de

includere a zilei nașterii în termen nu este aplicabilă în acest context.

indemnizației paternale, Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 stabilește la art.

6 lit. (a) că indemnizația paternală se acordă în primele 56 de zile de la data

nașterii copilului. Interpretarea acestei dispoziții trebuie realizată în acord cu

Codul civil, ceea ce înseamnă că perioada de 56 de zile începe din ziua

următoare nașterii. Astfel, includerea zilei nașterii în cele 56 de zile

contravine acestei interpretări și limitează în mod nejustificat dreptul tatălui.

iar refuzul CNAS, bazat pe interpretarea eronată a termenului, este

nejustificat, motiv din care instanța de fond întemeiat a anulat Decizia CTAS

Ciocana, mun. Chișinău, nr.153 din 29 martie 2021, precum și decizia CNAS

adoptată în procedura prealabilă exprimată prin scrisoarea nr. Ș-906/21 din

10 mai 2021 și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul

administrativ individual favorabil solicitat de către Octavian Șargu prin

cererea din 18 martie 2021 nr. 2021/95/1/16954.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și cu

emiterea unei decizii noi.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

mod greșit legislația privind termenul de 56 de zile pentru acordarea

concediului paternal, argumentând că acest termen ar trebui să includă și ziua

nașterii copilului.

(2) din Codul civil, atunci când termenul începe de la un moment fix în timp,

prima zi trebuie inclusă în calcul.

termenul de 56 de zile, iar decizia de refuz a indemnizației lui Octavian Șargu

a fost corectă și conformă cu prevederile legale.

anterioare nu au respectat regulamentele specifice, cum ar fi Regulamentul

privind acordarea indemnizației paternale aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1245/2016, care la art. 6 lit. (a) prevede că indemnizația trebuie acordată

în primele 56 de zile de la naștere.

acestui termen, iar includerea zilei nașterii este justificată de interpretarea

strictă a regulamentului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

5

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată CNAS, prin intermediul

poștei electronice la 15 martie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la data

de 12 aprilie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

6

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de CNAS, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

7

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8