2ra-404/24 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încsarea salariului si a altor plăti salariale pentru lipsa fortata de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-404/24 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încsarea salariului si a altor plăti salariale pentru lipsa fortata de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Victor Țurcan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Țurcan împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea

salariului și a altor plăți salariale pentru lipsa forțată de la muncă și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-404/24

nr. PIGD 2-20093197-01-2ra-01042024)

Recurs inadmisibil în temeiul art. 433 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Bagrin

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, M. Anton

16 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Victor

Țurcan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Scutelnic, a depus cerere de chemare în judecată, concretizată prin cererile din 22

februarie 2021, împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

(în continuare ANRE) cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea

în funcție, încasarea salariului și a altor plăți salariale pentru lipsa forțată de la

muncă și compensarea cheltuielilor de asistență juridică (vol. I, f.d. 3-7, 36, 115-

118).

februarie 2004, a activat în cadrul Inspectoratului Energetic de Stat în calitate de

inginer-inspector. Ulterior, în baza Hotărârii Guvernului nr. 906 din 24

septembrie 2018, Inspectoratul Energetic de Stat s-a reorganizat prin fuziune

(absorbție) cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, salariații

Inspectoratului fiind angajați prin transfer de către ANRE.

Victor Țurcan a fost angajat în funcția de inspector principal în cadrul

Departamentului Supraveghere Energetică, Serviciul supraveghere energetică

teritorială Edineț, subdiviziunea Dondușeni.

ANRE a aprobat structura organizatorică și statele de personal a ANRE. Conform

anexei nr. 2, în cadrul Serviciului Teritorial Edineț, au fost aprobate patru unități

de funcții din șase existente până la adoptarea hotărârii, astfel fiind reduse două

unități de funcții de inspector.

reclamantului Victor Țurcan i-a fost adus la cunoștință ordinul de preavizare

privind concedierea, în legătură cu reducerea unității de funcție pe care o deține.

1

ordinul nr. 146-p din 04 mai 2020 cu privire la concediere în temeiul art. 86

alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în care a făcut mențiunea că nu este de acord cu

acesta, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 183 din Codul muncii.

fost respectate criteriile de selectare a angajaților care urmează a fi concediați,

astfel fiind grav încălcat dreptul său preferențial de a fi menținut la lucru în funcția

dată.

de muncă nr. 313, la 12 decembrie 2018 a fost angajat în funcția de inspector,

Oficiul teritorial Nord cu sediu în mun. Bălți. Conform art. 10 al contractului

individual de muncă, locul de muncă al angajatului Victor Țurcan este ANRE,

locul de muncă de facto fiind orașul Dondușeni, str. Feroviarilor, 4.

act adițional, prin care, în temeiul art. 88 alin. (1) lit. c), art. 74 alin. (1) din Codul

muncii, a modificat funcția salariatului Victor Țurcan din inspector, Oficiul

teritorial Nord în funcția de inspector principal al Serviciului Supraveghere

energetică Dondușeni, Departamentul supraveghere energetică.

avut loc, continuându-și desfășurarea activității în cadrul ANRE la același loc de

muncă (orașul Dondușeni), exercitând aceleași atribuții. Astfel, actul adițional la

contractul individual de muncă este unul simulat, fiind lovit de nulitate absolută,

care nu a produs efecte juridice, deoarece atât funcția, cât și locul de muncă au

rămas aceleași.

imposibilitate să selecteze angajații, pe motivul reducerii întregii subdiviziuni, or,

o selecție a salariaților din subdiviziuni similare, care se subordonau de facto

Serviciului supraveghere energetică Edineț și ulterior au fost lichidate (Serviciul

supraveghere Dondușeni, Briceni, Ocnița), urma a fi efectuată, iar reclamantul

Victor Țurcan, în cadrul acestei selecții, urma să beneficieze de dreptul

preferențial de a fi menținut la muncă.

selectare. Or, este inexplicabil de ce, în urma reducerii tuturor subdiviziunilor din

Departamentul supraveghere energetică, anumitor salariați din subdiviziuni

similare lichidate le-au fost propuse funcții vacante în cadrul Serviciului teritorial

Edineț. Astfel, Victor Țurcan a fost discriminat, nefiindu-i propus alt loc de

2

muncă. Mai mult ca atât, ANRE l-a privat pe Victor Țurcan de dreptul de a fi

informat care au fost criteriile de selectare a angajaților care urmează să fi

concediați, dacă a fost sau nu respectat cu strictețe dreptul său preferențial de a fi

lăsat la muncă.

toți salariații care activează în domeniul supravegherii în energetică în cadrul

ANRE au o vechime egală, or, anterior el a activat în cadrul Inspectoratului

Energetic de Stat, iar vechimea sa în muncă la acest Inspectorat nu a fost întreruptă

odată cu absorbția de către ANRE. Respectiv, vechimea sa în muncă urmează a fi

calculată din ziua angajării la Inspectoratul Energetic de stat. Cu atât mai mult că,

în informația cuprinsă în răspunsul ANRE cu privire la lista depersonalizată a

salariaților din cadrul Serviciului supraveghere Edineț și Dondușeni, angajatorul

a recunoscut că, la 31 ianuarie 2020, reclamantul Victor Țurcan avea cea mai mare

vechime în muncă – 40 ani 05 luni 26 de zile, dintre care 16 ani și 2 luni în cadrul

unității respective.

procedurii de mediere în instanța de judecată, la 12 octombrie 2020, prin

scrisoarea ANRE nr. 10/3057, angajatorul i-a propus funcția devenită vacantă de

inspector al Serviciului teritorial Bălți. Fiind interesat de a activa în continuare în

cadrul ANRE, la 15 octombrie 2020, în cadrul unității respective, Victor Țurcan

a depus cererea de angajare în funcția devenită vacantă, menționând că va putea

începe activitatea la începutul lunii noiembrie. La 02 noiembrie 2020, în vederea

semnării contractului individual de muncă, reclamantul s-a prezentat la oficiul

central ANRE, însă de către serviciul juridic i-a fost impusă condiția de a renunța

la acțiunea înaintată în judecată, iar drept urmare Agenția va semna contractul

individual de muncă cu acesta.

expediat o scrisoare prin care a acordat termen de 5 zile lucrătoare în vederea

acceptării ori refuzului semnării Acordului de conciliere, care prevedea aceiași

condiție – renunțarea la prezenta acțiune.

acceptă să fie angajat, cu condiția modificării salariului și achitarea altor plăți

suplimentare, însă ANRE nu a oferit nici un răspuns în acest sens.

muncă nr. 313 din 12 decembrie 2018, încheiat la 01 iunie 2019 între reclamantul

Victor Țurcan și angajatorul ANRE, salariul de funcție constituia 9 236 de lei.

3

iulie 2019, lunar, personalul Agenției beneficiază de un spor salariat garantat în

mărime de 50% un salariul de funcție.

angajatorul va acorda salariaților, premii unice, în mărime de 100% din salariu de

funcție, cu prilejul următoarelor zile de sărbătoare: 1 ianuarie – Anul Nou; 7

ianuarie – Nașterea lui Hristos; Paștele conform calendarului bisericesc; 1 mai -

Ziua Internațională a solidarității oamenilor muncii; 11 august – Ziua fondării

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; 27 august – Ziua

Independenței; 14 octombrie – Hramul or. Chișinău; 22 decembrie – Ziua

energeticianului.

judecată concretizată, anularea ordinului de concediere nr. 146p din 04 mai 2020,

restabilirea la locul de muncă în cadrul ANRE, într-o funcție similară celei

deținute, compensarea până la restabilirea în funcție a reclamantului Victor

Țurcan pentru absența forțată de la muncă: a salariului de funcție pe perioada 04

august 2020 – 04 februarie 2021 în sumă de 55 416 lei; salariului suplimentar pe

perioada 04 august 2020 – 04 februarie 2021 în sumă de 27 708 lei; premiile unice

pe perioada 04 mai 2020 – 04 februarie 2021 (6 premii) – în sumă de 55 416 lei,

în total suma de 138 540 de lei; încasarea în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul

muncii a 0,3% per zi din suma salariului de funcție neachitat, pentru perioada 04

august 2020 – 04 februarie 2021 în sumă de 4 248,56 de lei, compensarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 500 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Constantin

Scutelnic în interesele lui Victor Țurcan. S-a anulat ordinul nr. 146-p din 04 mai

2020 emis de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică „Cu privire

la concediere”. S-a restabilit Victor Țurcan la locul de muncă în cadrul unității

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, într-o funcție similară

celei deținute. S-a încasat din contul Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică în beneficiul reclamantului Victor Țurcan salariul de funcție în mărime

de 55 416 lei și salariul suplimentar în mărime de 27 708 lei pentru perioada

absenței forțată de la muncă, începând cu data de 04 august 2020 până la 04

februarie 2021, premiile unice în mărime de 55 416 lei, pentru perioada începând

cu data de 04 mai 2020 până la 04 februarie 2021 și suma de 6 500 de lei cu titlu

4

de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins (vol. I, f.d. 174, 191-

202).

împotriva hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar

la 04 iunie 2021 a depus cererea de apel motivată, completată prin cererea din 26

octombrie 2022 (vol. I, f.d. 182-184, 177-179, 187-190, vol. II, f.d. 9-16, 162-

172).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de ANRE și s-a menținut hotărârea din 16 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 58, 59-70).

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 77-87).

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul declarat de ANRE, s-a casat integral decizia din 08 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 135-150).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

apelul declarat de ANRE, s-a casat hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a respins

acțiunea depusă de către Victor Țurcan, ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a dispus

întoarcerea executării deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin încasarea de la Victor Țurcan în beneficiul ANRE a sumelor achitate cu titlu

de prejudiciu, plăți salariale și cheltuieli de judecată (vol. II, f.d. 205, 206-217).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

recurate și menținerea hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

5

recursului, în cazul în care instanța de recurs va considera că termenul a fost omis

(vol. III, f.d. 2-20).

ARGUMENTELE RECURSULUI

drept ale speței, similare celor cuprinse în cerere de chemare în judecată,

suplimentar invocând aplicarea eronată a dreptului material, în concret a art. 183

din Codul muncii.

din Codul muncii, omițând să constate dreptul său preferențial de a fi menținut la

locul de muncă, or, el îndeplinea cumulativ mai multe criterii prevăzute de lege:

era văduv și unic întreținător (lit. b), avea o vechime substanțială în muncă (lit. c),

a beneficiat de multiple stimulări și nu avea sancțiuni disciplinare (lit. k), iar la

data concedierii îi rămâneau mai puțin de 5 ani până la pensie (lit. l). Instanța de

apel a ignorat aceste circumstanțe și a apreciat în mod superficial și arbitrar

existența acestui drept.

eronat probele administrate, concluzionând că el nu ar fi avut vechime în cadrul

unității, deși acesta a activat anterior la Inspectoratul Energetic de Stat, structură

care a fuzionat cu ANRE. Vechimea în muncă nu poate fi limitată artificial doar

la perioada de după transferul formal în cadrul ANRE, ci trebuie să includă

întreaga perioadă de activitate în funcția respectivă.

persoane păstrate în funcții în urma reorganizării îndeplineau mai multe sau mai

puține criterii de preferință prevăzute la art. 183 alin. (2) și (3) din Codul muncii.

Astfel, nu s-a demonstrat că alți salariați erau într-o poziție mai favorabilă decât

el, ceea ce reprezintă o omisiune esențială pentru soluționarea litigiului.

inspectori au fost păstrați sau chiar au beneficiat de promovări în cadrul aceleiași

structuri reorganizate, iar dânsului nu i s-a oferit nicio alternativă de angajare, deși

i s-a recunoscut ulterior eligibilitatea pentru o funcție similară (propunerea

ulterioară pentru funcția de inspector).

deoarece instanța de apel a transferat în mod greșit sarcina probațiunii asupra

salariatului, deși art. 89 din Codul muncii și jurisprudenței Curții Constituționale

6

pun în sarcina angajatorului obligația de a proba legalitatea concedierii și

îndeplinirea condițiilor pentru desfacerea contractului de muncă.

emise de angajator, în special ordinul de reducere a statelor de personal, nu sunt

motivate juridic și economic, iar nota informativă prezentată ca probă nu respectă

cerințele legale de formă și conținut, fiind lipsită de număr de înregistrare și dată

certă.

consultare a salariaților, prevăzută la art. 421 din Codul muncii, în special

termenul de 30 de zile anterior declanșării procedurii de reducere a

numărului/statelor de personal, precum și nu s-a demonstrat că ANRE ar fi

notificat Agenția pentru ocuparea forței de muncă.

apel este afectată de arbitrariu, nu răspunde critic la argumentele esențiale din apel

și se bazează pe o interpretare neunitară și restrictivă a normelor legale incidente.

Aceasta contravine art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, fiind o

hotărâre arbitrară și fundamentată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Totodată, la caz, nu a fost respectată aplicarea principiului precedentului judiciar.

motivată după pronunțarea acesteia la 05 aprilie 2023. Astfel, la caz, începutul

curgerii termenului de recurs urmează a fi calculat de la momentul când a luat

cunoștință de materialele dosarului, inclusiv și a deciziei motivate a instanței de

apel, și anume la 31 ianuarie 2024.

de la data comunicării deciziei, care a expirat la 01 aprilie 2024.

Constantin Scutelnic doar până la etapa apelului, iar contractul de asistență

juridică se încheiase la acel moment. Drept urmare, nu avea reprezentare juridică

la momentul comunicării deciziei.

de declarare a recursului, în cazul în care instanța de recurs va considera că

termenul a fost omis, motivând că omisiunea nu i se datorează și că dreptul său la

un recurs efectiv nu poate fi restrâns din cauza unei greșeli a instanței de apel care

nu i-a comunicat decizia de apel motivată.

7

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS

recursului declarat de Victor Țurcan, ca fiind inadmisibil, neîntemeiat și nefondat,

cu menținerea deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău

recurentul Victor Țurcan a termenului de declarare a recursului, invocând că, la

examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, Victor Țurcan a fost

reprezentat de avocat, care a și asistat la pronunțarea dispozitivului deciziei

instanței de apel din 05 aprilie 2023. Respectiv, avocatul care l-a reprezentat pe

Victor Țurcan, după examinarea apelului și pronunțarea dispozitivului deciziei,

urma să-1 informeze despre rezultatul ședinței de judecată.

instanțelor de judecată, decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie

2023 a fost plasată pe site-ul instanței la data de 07 iunie 2023. Iar, recurentul

Victor Țurcan nu a indicat motivele care l-au pus în imposibilitatea de a contesta

decizia instanței de apel în perioada de la 07 iunie 2023 (momentul plasării

deciziei pe portalul instanțelor de judecată) și până la 31 ianuarie 2024 (aproape

8 luni) și din cauza cărora nu s-a interesat despre situația acțiunii sale în această

perioadă de timp.

către recurentul Victor Țurcan este neîntemeiată, iar ANRE nu poate fi impusă să

suporte consecințele omiterii nemotivate de către recurentul Victor Țurcan a

termenului de contestare a deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este

depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

8

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage

după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu

prevede altfel.”

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul

persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire,

prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

„(5) ... Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile

și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu

de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa

electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră

recepționate de către părți și alți participanți la proces.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate

de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

9

momentul adoptării deciziei instanței de apel – 05 aprilie 2023, prevedea că:

„(4) Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la

pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței

judecătorești.”

„(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.”

„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale.”

„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

procedură civilă termenul de declarare a recursului de 2 luni, de la data

comunicării deciziei integrale dacă legea nu prevede altfel, este un termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Chișinău, sediul Centru, a pronunțat hotărâre prin care a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de avocatul Constantin Scutelnic în interesele lui

Victor Țurcan (vol. I, f.d. 174, 191-202).

împotriva hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar

la 04 iunie 2021 a depus cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 182-184, 177-179,

187-190, vol. II, f.d. 9-16).

a respins apelul declarat de ANRE și a menținut hotărârea din 16 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 58, 59-70).

s-a admis recursul declarat de ANRE, s-a casat integral decizia din 08 februarie

10

2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 135-150).

ANRE a depus cerere de apel suplimentară (vol. II, f.d. 162-172).

de Apel Chișinău a adoptat decizie prin care admis apelul declarat de ANRE, a

casat hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de către Victor

Țurcan, ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a dispus întoarcerea executării deciziei

din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin încasarea de la Victor Țurcan

în beneficiul ANRE a sumelor achitate cu titlu de prejudiciu, plăți salariale și

cheltuieli de judecată (vol. II, f.d. 205, 206-217).

primei instanțe, cât și în fața instanței de apel, drepturile și interesele

reclamantului-recurent, Victor Țurcan, au fost reprezentate și apărate de către

avocatul Constantin Scutelnic, în baza contractului de asistență juridică nr. 01/TV

din 16 iulie 2020 și a acordului adițional nr. 01/TV/AD din 29 noiembrie 2022,

dar și a împuternicirilor eliberate prin mandatul de avocat seria și numărul MA

1566206 din 16 iulie 2020 (vol. I, f.d. 2, vol. III, f.d. 21, 22).

Victor Țurcan, avocatul Constantin Scutelnic, a participat la ședința de judecată a

Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2023, în cadrul căreia a fost pronunțat

dispozitivul deciziei prin care s-a respins acțiunea depusă de către Victor Țurcan,

ca fiind neîntemeiată (vol. II, f.d. 204).

6197, decizia motivată din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

expediată spre notificare participanților la proces prin poștă terestră, la 22 iunie

2023 (vol. II, f.d. 218). Însă, la materialele dosarului lipsesc documente în baza

cărora ar putea fi constat când această scrisoare a fost recepționată de către

recurentul Victor Țurcan și/sau avocatul Constantin Scutelnic.

Curtea de Apel Chișinău a publicat la 07 iunie 2023 decizia integrală pronunțată

la 05 aprilie 2023 [https://cac.instante.justice.md/ro/court-

decisions?dossier_number=2-20093197-02-2a-

09092022&type=Any&apply_filter=1].

11

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere prin care a solicitat acordarea

posibilității de a lua cunoștință cu materialele dosarului, inclusiv decizia din 05

aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 223-224).

Victor Țurcan a luat cunoștință la 31 ianuarie 2024 cu materialele dosarului

(vol. II, f.d. 223).

deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând inter alia

repunerea în termenul de declarare a recursului, în cazul în care instanța de recurs

va considera că termenul a fost omis (vol. III, f.d. 2-20).

procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de două luni de la data

comunicării deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen este

unul de decădere și, conform alin. (3) al aceluiași articol, nu poate fi restabilit.

05 aprilie 2023 a fost expediată prin poștă terestră participanților la proces la data

de 22 iunie 2023 (vol. II, f.d. 218). Totuși, în lipsa dovezilor privind data

recepționării efective de către recurentul Victor Țurcan sau de reprezentantul său,

avocatul Constantin Scutelnic, instanța urmează să se raporteze la alte repere

obiective pentru stabilirea curgerii termenului.

Chișinău a fost pronunțat public la 05 aprilie 2023, în prezența reprezentantului

recurentului Victor Țurcan, avocatului Constantin Scutelnic. Iar, în corespundere

cu dispozițiile art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia integrală a

instanței de apel urma a fi întocmită în termen de 45 de zile lucrătoare de la

pronunțarea dispozitivului deciziei și publicată pe pagina web a instanței

judecătorești.

participanților la proces, în special avocaților, în vederea respectării termenelor

de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, din momentul pronunțării

dispozitivului, părțile aveau reprezentarea clară și previzibilă că decizia integrală

va deveni accesibilă în termenul prevăzut de lege.

motivată urmează a fi publicată în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțare,

12

ceea ce s-a și realizat în speță, întrucât decizia motivată a fost publicată pe pagina

web a instanței la data de 07 iunie 2023.

dreptului și reprezentantul recurentului, acesta avea obligația de fi diligent și de a

se interesa cu promptitudine despre decizia motivată a instanței de apel.

judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată în regim real

(pct. 7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017).

instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și

accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor

de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor

fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și

alte informații relevante pentru justițiabili.

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de

obligația de a se conforma legii și, având în vedere publicarea deciziei la 07 iunie

2023, avocatul Constantin Scutelnic avea posibilitatea și obligația de a verifica

informațiile publice disponibile și de a obține copia deciziei motivate, fie și în

lipsa unei notificări prin poștă. Această obligație de diligență derivă direct din

principiile de previzibilitate a legii și de responsabilitate profesională, mai ales în

contextul în care nu există probe că partea sau reprezentantul său ar fi fost în

imposibilitate obiectivă de a accesa electronic decizia integrală a instanței de apel.

învederează că nu poate accepta poziția recurentului, potrivit căreia, la momentul

comunicării deciziei, nu ar mai fi beneficiat de asistență juridică, motivat de faptul

că serviciile avocatului Constantin Scutelnic ar fi fost limitate doar până la etapa

judecării apelului. Or, din înscrisurile aflate la dosar, contractul de asistență

juridică nr. 01/TV din 16 iulie 2020 și acordul adițional nr. 01/TV/AD din 29

noiembrie 2022, rezultă cu certitudine că avocatul era împuternicit să reprezinte

și să apere interesele recurentului Victor Țurcan inclusiv în etapa procedurii în

apel, până la finalizarea acesteia.

13

redactarea și publicarea deciziei motivate a instanței de apel, de a o accesa în

termen și de a o comunica clientului său, intra în sfera atribuțiilor profesionale și

contractuale ale avocatului, conform prevederilor sus-menționate. Pronunțarea

dispozitivului în ședință publică, în prezența avocatului, și obligația legală de

publicare a deciziei în termen de 45 de zile lucrătoare, în coroborare cu prevederile

art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, conturează o obligație de diligență

clară din partea reprezentantului recurentului, avocatului Constantin Scutelnic.

constitui un temei justificat pentru calcularea unui nou termen de recurs, iar orice

neglijență sau pasivitate din partea avocatului în exercitarea obligațiilor

profesionale asumate nu poate fi pusă în sarcina instanței ori folosită ca fundament

pentru eludarea unui termen imperativ de decădere.

un mijloc accesibil, public și previzibil de informare, care nu poate fi ignorat în

mod justificat de către o parte reprezentată de un avocat. Iar, în lipsa unor dovezi

care să demonstreze un impediment obiectiv în accesarea deciziei publicate, și

având în vedere că recurentul era asistat de avocat la etapa apelului, termenul de

2 luni pentru declararea recursului se consideră a fi început cel târziu la data

publicării deciziei pe pagina web a instanței.

adică la mai mult de 9 luni de la publicarea deciziei motivate, depășind clar

termenul de două luni de la data la care partea putea și trebuia să ia cunoștință cu

decizia.

Țurcan a fost prezent la pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel din

05 aprilie 2023, prin care s-a pronunțat o hotărâre nouă de respinge a acțiunii,

aceștia nu au întreprins nicio măsură până la 19 ianuarie 2024 pentru a le fi

comunicată oficial decizia motivată a instanței de apel.

Codul de procedură civilă și că decizia integrală a instanței de apel urma a fi

întocmită în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea dispozitivului

deciziei, Vitalie Țurcan timp de mai mult de 9 luni nu a adresat Curții de Apel

Chișinău nicio cerere prin care ar fi solicitat comunicarea deciziei motivate din 05

aprilie 2023 sau de a lua cunoștință cu materialele dosarului civil.

14

eliberată copia deciziei motivate a fost depusă abia la 19 ianuarie 2024 direct la

Judecătoria Chișinău, unde era arhivat dosarul.

Țurcan, asistat de avocat, nu a manifestat nicio diligență procesuală rezonabilă

pentru a lua cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel într-un termen util,

deși avea cunoștință despre faptul că acțiunea sa a fost respinsă și că decizia

integrală a Curții de Apel Chișinău urma a fi întocmită și publicată, potrivit legii,

în termen de 45 de zile lucrătoare calculate de la 05 aprilie 2023. Lipsa oricărei

solicitări adresate Curții de Apel Chișinău în intervalul aprilie 2023 – ianuarie

2024, privind comunicarea deciziei motivate sau accesarea materialelor dosarului,

constituie o atitudine pasivă culpabilă, ce nu poate fi pusă pe seama instanței sau

invocată ulterior în scopul repunerii în termenul omis.

motivate nu poate justifica o repunere în termenul de recurs, în contextul în care

recurentul avea atât reprezentant juridic, cât și toate premisele legale și factuale

pentru a-și exercita cu diligență drepturile procesuale.

Chișinău, sediul Centru, cererea prin care a solicitat să ia cunoștință de materialele

dosarului civil și să-i fie eliberată copia deciziei motivate din 05 aprilie 2023,

denotă că acesta cunoștea cu certitudine atât existența deciziei motivate, cât și

faptul că dosarul deja a fost transmis și a parvenit în instanța de fond pentru

arhivare. Această conduită atestă implicit că recurentul avea convingerea că

decizia apelului deja fusese întocmită, iar această circumstanță denotă pasivitatea

procesuală a recurentului în lunile anterioare.

omis de declarare a recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că, în sensul art. 434 alin. (2) din Codul de procedură civilă, termenul

de 2 luni este un termen de decădere, care nu poate fi restabilit, chiar dacă partea

invocă o presupusă necunoaștere a momentului publicării deciziei.

interiorul termenului legal, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv

al recurentului și reprezentantului acestuia, care urmau să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă la folosirea cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus

peste termenul legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă, care este

15

unul de decădere, poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor

juridice garantat de art. 6 §1 din CtEDO.

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 03

aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, potrivit căreia deși în speță nu era

vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Republicii Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019, unde Curtea

a notat că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii

termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același

timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă

considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această

decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a

recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în

privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această

discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive

poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia

adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii

nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale

rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre

care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă

motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice

ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează

discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului

limită. Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat

să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre

progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a

considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade

considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-

o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie

definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

16

Kemp contra Luxemburgului, Diaz Ochoa contra Spaniei, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Justiție consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Victor Țurcan,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, din motiv că a

fost depusă cu omiterea evidentă a termenului legal prevăzut la art. 434 din Codul

de procedură civilă.

Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Victor Țurcan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

17