2ra-964/24 — incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori

2ra-964/24 — incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Dmitri Bejenari,

inclusiv prin intermediul avocatului Valentin Guțu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Veronica Bejenari împotriva lui Dmitri Bejenari cu privire la încasarea

pensiei pentru întreținerea copiilor minori și cererea de chemare în judecată

depusă de Carolina Bejenari împotriva lui Dmitri Bejenari cu privire la

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și a mamei până la

vârsta de trei ani a copilului,

împotriva deciziei din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-964/24

NR. PIGD 2-23160118-01-2ra-08082024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă nu

constituie temei de admisibilitate a recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mazur,

Curtea de Apel Chișinău, jud. O. Cojocaru, A. Malîi, A. Panov,

16 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Dmitri Bejenari, inclusiv prin intermediul avocatului Valentin Guțu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Serghei Sandu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri

Bejenari, solicitând încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori

xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx, în mărime de 3 500 de

lei pentru fiecare copil lunar, începând de la data înaintării acțiunii până la

atingerea majoratului copiilor.

căsătorie cu Dmitri Bejenari, iar la 15 iunie 2021, prin hotărâre

judecătorească, s-a desfăcut căsătoria. La xxxxx s-a născut fiica xxxxx, iar

la xxxxx fiul xxxxx.

domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama. Deși în perioada căsătoriei

au dobândit un imobil cu titlu de proprietate, însă a fost nevoită să părăsească

împreună cu copii locuința, deoarece nu mai suporta înjosirile și agresivitatea

pârâtului.

minori, la cheltuielile de întreținere a copiilor minori participă pasiv, oferind

uneori câte 1 000 de lei lunar pentru un copil. Întreținerea, creșterea,

îngrijirea și educarea copiilor minori este pe seama mamei, fiind nevoită

chiar să contracteze credite de la organizațiile de microfinanțare pentru a

acoperi cheltuielile copiilor, or, acestea au crescut foarte mult, iar suma

oferită de pârât este disproporționată în raport cu cheltuielile necesare.

asigura integral un nivel de trai corespunzător copiilor, iar fiind responsabilă

de procesul de educare a minorilor, este limitată în posibilitatea să obțină

venituri suplimentare.

se încadrează în suma de 2 558,3 lei, însă necesitățile copiilor depășesc cu

mult această sumă. Pârâtul are venituri fluctuante și impunătoare lunar,

deoarece activează în domeniul construcțiilor și reparațiilor.

judecată împotriva lui Dmitri Bejenari, solicitând încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, într-o sumă bănească

1

fixă lunară în mărime de 3 000 de lei, începând cu data adresării în judecată

și până la atingerea majoratului copilului, încasarea pensiei pentru

întreținerea sa în sumă bănească fixă de 3 500 de lei lunar până la vârsta de

trei ani a copilului minor.

înregistrat căsătoria cu Dmitri Bejenari. La xxxxx s-a născut fiul xxxxx.

are venituri permanente. La fel, ea nu are venituri proprii și nu primește

indemnizație, deoarece anterior nu a fost angajată oficial în câmpul muncii.

Astfel, împreună cu copilul necesită surse financiare pentru întreținere.

bănești pentru întreținerea familiei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, ambele cauze civile au fost conexate pentru examinare într-o singură

procedură.

Centru, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în

beneficiul Veronicăi Bejenari pensia pentru întreținerea copiilor minori

xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, în mărime de 2 500 de

lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 09 noiembrie 2023 până la

atingerea de către copii a majoratului. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în

beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 800 de lei. S-a încasat de la

Dmitri Bejenari în beneficiul Carolinei Bejenari pensia pentru întreținerea

copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, în mărime de 2 500 de lei lunar,

începând cu data de 14 decembrie 2023 până la atingerea de către copil a

majoratului. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul Carolinei

Bejenari pensia pentru întreținerea soției până la împlinirea de către copilul

minor xxxxx, născut la xxxxx, a vârstei de 3 ani, în mărime de 3 500 de lei

lunar, începând cu data de 14 decembrie 2023. S-a încasat de la Dmitri

Bejenari în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 160 de lei. În rest

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Guțu, a declarat apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2024 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, și anume în partea încasării pensiei în mărime de 2

500 de lei lunar pentru întreținerea copiilor minori din căsătoria cu Veronica

Bejenari și emiterea în această partea a unei noi hotărâri cu stabilirea pentru

fiecare copil minor pensia de întreținere în mărime de 1 750 de lei lunar.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

2

din lipsă de temei, apelul declarat de către Dmitri Bejenari, reprezentat de

avocatul Valentin Guțu și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2024 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticile

formulate în cererea de apel și materialul probator, a considerat necesar de

a o menține fără modificări, din considerentele ce succed.

instanței de fond doar în partea cuantumului pensiei de întreținere dispuse

spre încasare din contul său în beneficiul Veronicăi Bejenari, pentru

întreținerea copiilor minori xxxxx și xxxxx și astfel urmează să se expună

asupra temeiniciei hotărârii contestate doar în această parte, procedând în

corespundere cu principiul examinării cauzei în limitele apelului declarat și

a principiului disponibilității părților de a alege modalitatea de apărare a

drepturilor și intereselor sale, prin prisma art. 27 și art. 373 din Codul de

procedură civilă, urmând a fi analizată și verificată soluția pronunțată de

prima instanță în actuala speță, doar în limitele apelului declarat.

Codul familiei, art. 3 alin.(1) din Convenția Internațională cu privire la

Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată de Republica Moldova

prin Hotărârea Parlamentului nr. 408 din 12 decembrie 1990, art.62 alin.(1)

și (3) din Codul familiei, art.16 din Legea privind drepturile copilului, a

punctat că interesul superior al copilului este singurul criteriu după care

instanța urmează să se conducă, pentru a decide cu privire la exercitarea

drepturilor părintești, urmând a se lua în considerare întregul complex de

împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și

intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale

părinților, ci și vârsta copilului, comportarea părinților înainte de separare,

gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copil,

precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinți și copil, între copil

și alți membri ai familiei extinse.

inserate la art.58 din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față

de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara

ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Drepturile și obligațiile

părinților, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod, încetează din momentul

atingerii majoratului sau obținerii capacității depline de exercițiu de către

copil. La fel, a citat art.60 alin.(1) și (2), art. 74, art. 76 din Codul familiei.

întreținere, urmează a ține cont de principiul interesului superior al copilului,

consacrat la art.9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care

Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor

3

al ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie precum și de

proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în

parte.

fundamentală, consfințită în art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova, în conformitate cu care, părinții au îndatorirea de a asigura

creșterea, educația și instruirea copiilor.

atestă existența unui acord referitor la întreținerea copiilor minori, prin

urmare, cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori xxxxx și

xxxxx a fost stabilit de instanța de judecată.

pretins încasarea cu titlu de pensie alimentară a sumei de 3 500 de lei lunar

pentru fiecare copil, instanța de fond admițând acțiunea în parte, fiind

dispusă încasarea în beneficiul reclamantei, cu titlu de pensie de întreținere

a sumei de 2 500 de lei lunar pentru fiecare din copii.

de a participa la creșterea copiilor săi și să contribuie financiar în sensul

dezvoltării armonioase și acordării unui trai decent, reieșind din conținutul

normelor de drept menționate supra.

al copiilor de a avea un trai decent, instanța de apel a considerat că suma de

2 500 lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului, este una

rezonabilă și neîmpovărătoare pentru apelantul Dmitri Bejenari. Or, prin

prisma legislației interne și a tratatelor internaționale, părinții sânt obligați să

asigure copilului un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică,

mentală, spirituală, morală și socială, să creeze condiții de viață necesare

dezvoltării copilului.

căreia suma lunară a pensiei de întreținere de 2 500 lei este rezonabilă și

asigură minimul necesar de existență, nefiind stabilite motive pentru

stabilirea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică.

locuind împreună cu aceasta, iar reclamanta/intimata la rândul său, exercită

nu numai obligațiile patrimoniale, dar și obligațiile nepatrimoniale, ce țin de

creșterea și îngrijirea zilnică a acestuia, asigurându-i inclusiv cu spațiul

locativ și suportând toate cheltuielile în acest sens.

apt din punct de vedere medical, fiind în stare să-și găsească un loc de muncă

care să-i permită achitarea pensiei de întreținere în cuantumul stabilit de

instanță, pentru a asigura copiilor săi un trai decent.

4

Dmitri Bejenari în beneficiul Veronicăi Bejenari a pensiei pentru întreținerea

copiilor minori xxxxx și xxxxx, în sumă fixă de 2 500 de lei lunar, pentru

fiecare copil până la atingerea majoratului.

invocate de către apelant sunt apreciate de către instanța de apel ca fiind vădit

lipsite de suport juridic, sub toate aspectele fiind examinate de prima

instanță, acestea fiind inconsistente și fără raționament juridic valabil

circumstanțelor speței. Astfel, apelantul nu a prezentat probe, pe care nu ar

fi avut posibilitatea de a le prezenta instanței de fond și care ar fi de natură

să combată concluziile expuse în hotărârea contestată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocatului Valentin Guțu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 05

iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și parțial hotărârea primei instanței, și

anume în partea încasării pensiei în mărime de 2 500 de lei lunar pentru

întreținerea copiilor minori din căsătoria cu Veronica Bejenari și emiterea în

această partea a unei noi hotărâri cu stabilirea pentru fiecare copil minor

pensia de întreținere în mărime de 1 750 de lei lunar.

prevederilor art. 432 alin. (1) lit.e), alin. (2) din Codul de procedură civilă,

deoarece emiterea hotărârii a fost arbitrară, temei indicat și în apel. De

asemenea, această încălcare a avut loc și în instanța de apel.

Bejenari, ultima nu a solicitat pensia pentru întreținerea copiilor, deoarece

au convenit că va achita benevol lunar câte 2 000 de lei pentru întreținerea

copiilor minori comuni. De la desfacerea căsătoriei cu Veronica Bejenari și

până la adresarea ultimei în instanța de judecată cu cerere, a achitat regulat

în fiecare lună Veronicăi Bejenari suma de 2 000 de lei. Plus la aceasta el

procura produse alimentare, haine și le mai dădea copiilor bani de buzunar.

Faptul transferului sumei de 2 000 de lei lunar fostei soții se confirmă prin

bonurile eliberate de B.C. „Moldindconbank” S.A., anexate la materialele

cauzei.

familiei, art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15

decembrie 1994, art. 18 alin.(1), art.27 alin.(2) din Convenția internațională

din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru

Republica Moldova din 25 februarie 1993, recurentul a indicat că deși

instanța de fond a făcut trimitere la aceste acte normative, dar nu a diferențiat

posibilitățile părților de a participa cu mijloace financiare la creșterea și

educația copiilor minori. Veronica Bejenari a calculat și a considerat că

pentru întreținerea fiecărui copil are nevoie de 3 500 de lei lunar, dar această

5

sumă urmează să fie împărțită la ambii părinți, adică câte 1 750 de lei de la

fiecare părinte pentru fiecare copil, deoarece ambii părinți în măsură egală

au obligația de a participa la creșterea copiilor săi și să contribuie financiar

în sensul dezvoltării armonioase și acordării unui trai decent, reieșind din

conținutul normelor de drept menționate supra.

precum că este apt din punct de vedere medical, fiind în stare să-și găsească

un loc de muncă care să-i permită achitarea pensiei de întreținere în

cuantumul stabilit de instanță, pentru a asigura copiilor săi un trai decent,

recurentul a obiectat, deoarece un muncitor angajat oficial în domeniul

construcțiilor are în mediu un salariu de circa 10 000 de lei. Acest salariu nu

i-ar permite să achite pensia de întreținere încasată și să se întrețină singur.

Iar Veronica Bejenari este angajată în câmpul muncii și lunar are un salariu

stabil, fapt confirmat prin certificatul eliberat de la locul de muncă și anexat

la materialele cauzei. Soția actuală Carolina Bejenari este în concediu de

maternitate și nu are venituri, deoarece până la naștere nu a fost încadrată în

câmpul muncii. Astfel, a considerat că pentru creșterea și educația copiilor

săi minori xxxxx și xxxxx din căsătoria cu Veronica Bejenari, care este

angajată în câmpul muncii și are un salariu stabil, mărimea pensiei de

întreținere care ar urma să fie încasată să fie stabilită în sumă fixă de 1 750

de lei pentru fiecare copil lunar.

intimaților copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, avizul

de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.143-145).

la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

6

avocatului Valentin Guțu, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 05

iunie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 14 august 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.130). Astfel, recursul este depus anterior comunicării

deciziei integrale avocatului recurentului și este în termen.

(1) și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, citat supra.

7

limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv

nu constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele

invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării

anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat

corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or,

recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

de Justiție concluzionează că recursul declarat de Dmitri Bejenari, inclusiv

prin intermediul avocatului Valentin Guțu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a),

urmează a fi considerat inadmisibil.

433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

8

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Dmitri Bejenari, inclusiv prin

intermediul avocatului Valentin Guțu, împotriva deciziei din 05 iunie 2024

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

9