2ra-964/24 — Încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori

La 09 noiembrie 2023, Veronica Bejenari, reprezentată de avocatul Serghei Sandu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri Bejenari, solicitând încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx, în mărime de 3 500 de lei pentru fiecare copil lunar, începând de la data înaintării acțiunii până la atingerea majoratului copiilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Dmitri Bejenari, iar la 15 iunie 2021, prin hotărâre judecătorească, s-a desfăcut căsătoria. La xxxxx s-a născut fiica xxxxx, iar la xxxxx fiul xxxxx.

Totodată, a menționat că în baza hotărârii judecătorești enunțate, domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama. Deși în perioada căsătoriei au dobândit un imobil cu titlu de proprietate, însă a fost nevoită să părăsească împreună cu copii locuința, deoarece nu mai suporta înjosirile și agresivitatea pârâtului.

Reclamanta a declarat că pârâtul nu participă la educarea copiilor minori, la cheltuielile de întreținere a copiilor minori participă pasiv, oferind uneori câte 1 000 de lei lunar pentru un copil. Întreținerea, creșterea, îngrijirea și educarea copiilor minori este pe seama mamei, fiind nevoită chiar să contracteze credite de la organizațiile de microfinanțare pentru a acoperi cheltuielile copiilor, or, acestea au crescut foarte mult, iar suma oferită de pârât este disproporționată în raport cu cheltuielile necesare.

De asemenea, a indicat că veniturile sale sunt insuficiente pentru a asigura integral un nivel de trai corespunzător copiilor, iar fiind responsabilă de procesul de educare a minorilor, este limitată în posibilitatea să obțină venituri suplimentare.

Conform datelor Biroului Național de Statistică minimul de existență se încadrează în suma de 2 558,3 lei, însă necesitățile copiilor depășesc cu mult această sumă. Pârâtul are venituri fluctuante și impunătoare lunar, deoarece activează în domeniul construcțiilor și reparațiilor.

La 14 decembrie 2023, Carolina Bejenari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri Bejenari, solicitând încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, într-o sumă bănească 1 fixă lunară în mărime de 3 000 de lei, începând cu data adresării în judecată și până la atingerea majoratului copilului, încasarea pensiei pentru întreținerea sa în sumă bănească fixă de 3 500 de lei lunar până la vârsta de trei ani a copilului minor.

În motivarea acțiunii, reclamanta invocat că la 22 februarie 2023 a înregistrat căsătoria cu Dmitri Bejenari. La xxxxx s-a născut fiul xxxxx.

Totodată, a menționat că pârâtul nu este angajat în câmpul muncii și nu are venituri permanente. La fel, ea nu are venituri proprii și nu primește indemnizație, deoarece anterior nu a fost angajată oficial în câmpul muncii. Astfel, împreună cu copilul necesită surse financiare pentru întreținere.

De asemenea, a indicat că pârâtul spune că nu dispune de mijloace bănești pentru întreținerea familiei.

Prin hotărârea din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul Veronicăi Bejenari pensia pentru întreținerea copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, în mărime de 2 500 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 09 noiembrie 2023 până la atingerea de către copii a majoratului. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 800 de lei. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul Carolinei Bejenari pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, în mărime de 2 500 de lei lunar, începând cu data de 14 decembrie 2023 până la atingerea de către copil a majoratului. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul Carolinei Bejenari pensia pentru întreținerea soției până la împlinirea de către copilul minor xxxxx, născut la xxxxx, a vârstei de 3 ani, în mărime de 3 500 de lei lunar, începând cu data de 14 decembrie 2023. S-a încasat de la Dmitri Bejenari în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 160 de lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de către Dmitri Bejenari, reprezentat de avocatul Valentin Guțu și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticile formulate în cererea de apel și materialul probator, a considerat necesar de a o menține fără modificări, din considerentele ce succed.

Primar, instanța de apel a menționat că apelantul contestă hotărârea instanței de fond doar în partea cuantumului pensiei de întreținere dispuse spre încasare din contul său în beneficiul Veronicăi Bejenari, pentru întreținerea copiilor minori xxxxx și xxxxx și astfel urmează să se expună asupra temeiniciei hotărârii contestate doar în această parte, procedând în corespundere cu principiul examinării cauzei în limitele apelului declarat și a principiului disponibilității părților de a alege modalitatea de apărare a drepturilor și intereselor sale, prin prisma art. 27 și art. 373 din Codul de procedură civilă, urmând a fi analizată și verificată soluția pronunțată de prima instanță în actuala speță, doar în limitele apelului declarat.

În acest sens, instanța de apel redând prevederile art. 74 alin. (1) din Codul familiei, art. 3 alin.(1) din Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 408 din 12 decembrie 1990, art.62 alin.(1) și (3) din Codul familiei, art.16 din Legea privind drepturile copilului, a punctat că interesul superior al copilului este singurul criteriu după care instanța urmează să se conducă, pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești, urmând a se lua în considerare întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale părinților, ci și vârsta copilului, comportarea părinților înainte de separare, gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinți și copil, între copil și alți membri ai familiei extinse.

Instanța de apel a menționat că potrivit reglementărilor legale inserate la art.58 din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Drepturile și obligațiile părinților, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod, încetează din momentul atingerii majoratului sau obținerii capacității depline de exercițiu de către copil. La fel, a citat art.60 alin.(1) și (2), art. 74, art. 76 din Codul familiei.

Instanța de apel a subliniat că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, urmează a ține cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat la art.9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor 3 al ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte.

Obligația părinților de a-și întreține copiii minori este o obligație fundamentală, consfințită în art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu care, părinții au îndatorirea de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Astfel, deoarece din suportul probator administrat la dosar nu se atestă existența unui acord referitor la întreținerea copiilor minori, prin urmare, cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori xxxxx și xxxxx a fost stabilit de instanța de judecată.

Prin acțiunea depusă în instanța de judecată, Veronica Bejenari a pretins încasarea cu titlu de pensie alimentară a sumei de 3 500 de lei lunar pentru fiecare copil, instanța de fond admițând acțiunea în parte, fiind dispusă încasarea în beneficiul reclamantei, cu titlu de pensie de întreținere a sumei de 2 500 de lei lunar pentru fiecare din copii.

Instanța de apel a notat că ambii părinți în egală măsură au obligația de a participa la creșterea copiilor săi și să contribuie financiar în sensul dezvoltării armonioase și acordării unui trai decent, reieșind din conținutul normelor de drept menționate supra.

Pornind de la cele enunțate supra, având în vedere interesul superior al copiilor de a avea un trai decent, instanța de apel a considerat că suma de 2 500 lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului, este una rezonabilă și neîmpovărătoare pentru apelantul Dmitri Bejenari. Or, prin prisma legislației interne și a tratatelor internaționale, părinții sânt obligați să asigure copilului un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială, să creeze condiții de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, instanța de apel a reiterat poziția primei instanțe, potrivit căreia suma lunară a pensiei de întreținere de 2 500 lei este rezonabilă și asigură minimul necesar de existență, nefiind stabilite motive pentru stabilirea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică.

Totodată, copiii minori xxxxx și xxxxx se află la întreținerea mamei, locuind împreună cu aceasta, iar reclamanta/intimata la rândul său, exercită nu numai obligațiile patrimoniale, dar și obligațiile nepatrimoniale, ce țin de creșterea și îngrijirea zilnică a acestuia, asigurându-i inclusiv cu spațiul locativ și suportând toate cheltuielile în acest sens.

Nu în ultimul rând, instanța de apel a învederat că pârâtul/apelant este apt din punct de vedere medical, fiind în stare să-și găsească un loc de muncă care să-i permită achitarea pensiei de întreținere în cuantumul stabilit de instanță, pentru a asigura copiilor săi un trai decent. 4

Prin urmare, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul lui Dmitri Bejenari în beneficiul Veronicăi Bejenari a pensiei pentru întreținerea copiilor minori xxxxx și xxxxx, în sumă fixă de 2 500 de lei lunar, pentru fiecare copil până la atingerea majoratului.

În ordinea celor expuse supra, toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelant sunt apreciate de către instanța de apel ca fiind vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele fiind examinate de prima instanță, acestea fiind inconsistente și fără raționament juridic valabil circumstanțelor speței. Astfel, apelantul nu a prezentat probe, pe care nu ar fi avut posibilitatea de a le prezenta instanței de fond și care ar fi de natură să combată concluziile expuse în hotărârea contestată.

În susținerea recursului, recurentul a invocat aplicabilitatea prevederilor art. 432 alin. (1) lit.e), alin. (2) din Codul de procedură civilă, deoarece emiterea hotărârii a fost arbitrară, temei indicat și în apel. De asemenea, această încălcare a avut loc și în instanța de apel.

Recurentul a precizat că la desfacerea căsătoriei cu Veronica Bejenari, ultima nu a solicitat pensia pentru întreținerea copiilor, deoarece au convenit că va achita benevol lunar câte 2 000 de lei pentru întreținerea copiilor minori comuni. De la desfacerea căsătoriei cu Veronica Bejenari și până la adresarea ultimei în instanța de judecată cu cerere, a achitat regulat în fiecare lună Veronicăi Bejenari suma de 2 000 de lei. Plus la aceasta el procura produse alimentare, haine și le mai dădea copiilor bani de buzunar. Faptul transferului sumei de 2 000 de lei lunar fostei soții se confirmă prin bonurile eliberate de B.C. „Moldindconbank” S.A., anexate la materialele cauzei.

Cu referire la prevederile art. 74 alin. (1), art. 58 alin.(1) din Codul familiei, art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, art. 18 alin.(1), art.27 alin.(2) din Convenția internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, recurentul a indicat că deși instanța de fond a făcut trimitere la aceste acte normative, dar nu a diferențiat posibilitățile părților de a participa cu mijloace financiare la creșterea și educația copiilor minori. Veronica Bejenari a calculat și a considerat că pentru întreținerea fiecărui copil are nevoie de 3 500 de lei lunar, dar această 5 sumă urmează să fie împărțită la ambii părinți, adică câte 1 750 de lei de la fiecare părinte pentru fiecare copil, deoarece ambii părinți în măsură egală au obligația de a participa la creșterea copiilor săi și să contribuie financiar în sensul dezvoltării armonioase și acordării unui trai decent, reieșind din conținutul normelor de drept menționate supra.

În ceea ce vizează poziția instanței de apel din pct. 69 al deciziei precum că este apt din punct de vedere medical, fiind în stare să-și găsească un loc de muncă care să-i permită achitarea pensiei de întreținere în cuantumul stabilit de instanță, pentru a asigura copiilor săi un trai decent, recurentul a obiectat, deoarece un muncitor angajat oficial în domeniul construcțiilor are în mediu un salariu de circa 10 000 de lei. Acest salariu nu i-ar permite să achite pensia de întreținere încasată și să se întrețină singur. Iar Veronica Bejenari este angajată în câmpul muncii și lunar are un salariu stabil, fapt confirmat prin certificatul eliberat de la locul de muncă și anexat la materialele cauzei. Soția actuală Carolina Bejenari este în concediu de maternitate și nu are venituri, deoarece până la naștere nu a fost încadrată în câmpul muncii. Astfel, a considerat că pentru creșterea și educația copiilor săi minori xxxxx și xxxxx din căsătoria cu Veronica Bejenari, care este angajată în câmpul muncii și are un salariu stabil, mărimea pensiei de întreținere care ar urma să fie încasată să fie stabilită în sumă fixă de 1 750 de lei pentru fiecare copil lunar.

La 15 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, avizul de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.143-145).

Intimații nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referințe la cererea de recurs.

Recursul declarat de Dmitri Bejenari, inclusiv prin intermediul avocatului Valentin Guțu, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Art. 434 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat rezultă că s-a invocat ca temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, citat supra. 7

Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise de instanța de apel.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Dmitri Bejenari, inclusiv prin intermediul avocatului Valentin Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, 8 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Dmitri Bejenari, inclusiv prin intermediul avocatului Valentin Guțu, împotriva deciziei din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 9