2ra-664/24 — incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori, scutire de la rata pensiei si plata pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori, scutire de la rata pensiei si plata pensiei de intretinere
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-664/24 — incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori, scutire de la rata pensiei si plata pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Evgheni Utchin,
reprezentat de avocata Svetlana Cotea,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Utchin Evgheni împotriva Liudmilei Cassir, privind încasarea pensiei de
întreținere a copiilor minori, scutirea de la restanța și plata pensiei de
întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul,
(Dosarul nr. 2ra-664/24
NR PIGD 2-23036846-01-2ra-24062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central, jud. A. Bologan
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, jud. G. Vavrin, N. Bondarenco, I. Dănăilă
09 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Evgheni
Utchin, reprezentat de avocata Svetlana Cotea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 martie 2023, Evgheni Utchin, reprezentat de avocata Svetlana
Cotea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Cassir,
privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, scutirea de la restanța
și plata pensiei de întreținere a copiilor minori.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că părțile au concubinat o
perioadă de timp. La *****, s-au născut copii minori ***** și *****. După
separarea părților, pârâta s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată cu
privire la încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori.
Prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
s-a dispus încasarea de la Evgheni Utchin în beneficiul Liudmilei Cassir pensia
de întreținere a copiii minori ***** și *****, în mărime de 1000 de lei lunar
pentru fiecare copil, începând cu data depunerii acțiunii 09 februarie 2021 până
la majoratul copiilor sau schimbării stării materiale a părților.
După pronunțarea hotărârii, s-au înțeles reciproc că reclamantul în
calitate de debitor va achita Liudmilei Cassir pensia de întreținere, fără a apela
la executorul judecătoresc. Din motiv că pârâta a plecat peste hotarele țării
împreună cu copiii, reclamantul îi expedia pensia de întreținere ce o datora prin
intermediul poștei.
În vara anului 2021, pârâta a revenit în țară, iar fii minori nu au mai dorit
să locuiască cu mama lor, abandonând-o și trecând cu traiul la tatăl lor la data
de 27 iunie 2021, care le poartă de grijă și depune tot efortul să ofere condiții
bune de trai acestora și din momentul trecerii copiilor cu el, acesta nu a mai
achitat pârâtei pensia de întreținere.
A invocat că, nu este de acord cu hotărârea din 09 martie 2021 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central, din motiv că copiii la moment locuiesc cu
dânsul și consideră că poate fi scutit de la plata pensiei de întreținere, cât și de
la restanța acumulată. Pârâta, fiind mama copiilor, este obligată și ea, în egală
măsură, să contribuie la creșterea, educarea acestora, dar și la prestarea
întreținerii copiilor minori lor comuni, inclusiv prin sprijin material de care au
nevoie.
Reclamantul a solicitat încasarea pensiei de întreținere de la Liudmila
Cassir în beneficiul lui Evgheni Utchin pentru întreținerea copiilor minori
***** și *****, în mărime de 1 500 lei lunar până la majoratul copiilor,
scutirea lui Evgheni Utchin de la restanța și plata pensiei de întreținere a
1
copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central, începând cu data de 27 iunie 2021 și încasarea tuturor
cheltuielilor de judecată de la pârâtă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 01 august 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Evgheni Utchin. S-a
încasat din contul Liudmilei Cassir în beneficiul lui Evgheni Utchin pensia de
întreținere pentru copiii minori ***** și *****, în mărime de 1500 de lei lunar
pentru fiecare copil, începând cu data de 13 martie 2023, până la atingerea
majoratului de către copii. S-a încasat de la Liudmila Cassir, în beneficiul
statului taxa de stat de la care este scutit reclamantul la depunerea cererii de
chemare în judecată în mărime de 1080 de lei. În rest cererea de chemare în
judecată, s-a respins. (f.d.25, 29-35).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 02 august 2023, Evgheni Utchin, reprezentat de avocata Svetlana
Cotea, a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 14 septembrie 2023, a
depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 august 2023 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii contestate, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă în
volum deplin cerința cu privire la scutirea reclamantului/apelantului de la
restanța și plata pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea
din 09 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central începând cu data de 27
iunie 2021 (f.d.28, 41-42).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul, s-a admis
cererea de apel depusă de Evgheni Utchin, reprezentat de avocata Svetlana
Cotea. S-a casat parțial hotărârea din 01 august 2023 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central, în partea pretenției de eliberare de la plata pensiei de întreținere
a copiilor minori stabilită prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri: S-a
eliberat Evgheni Utchin de la plata pensiei de întreținere a copiilor minori
stabilită prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
începând cu data de 13 martie 2023. În rest, hotărârea din 01 august 2023 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a menținut.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, apelantul
Evgheni Utchin și Liudmila Cassir au concubinat o perioadă de timp. Din
relația lor s-au născut doi copii: *****, născut la ***** și *****, născut la
2
*****, ce rezultă din copia certificatelor de naștere al acestora, anexate la
materialele dosarului civil (f.d. 6).
Prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-
a dispus încasarea de la Evgheni Utchin în beneficiul Liudmilei Cassir pensia
pentru întreținerea copiilor minori ***** și *****, în mărime de câte 1000 de
lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii acțiunii la 09
februarie 2021 până la majoratul copiilor sau schimbării stării materiale a
părților (f.d. 8).
Instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 3 § 1 și 2 din
Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată la New
York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25
februarie 1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de
instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități
administrative sau de organe legislative, interesele superioare al copilului
trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. Statele părți se angajează să
asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ținând
cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane
legal responsabile pentru el, și vor lua în acest scop, toate măsurile legislative
și administrative corespunzătoare.”
Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și
obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuți în
căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”
În temeiul art. 74 din Codul familiei, părinții sânt obligați să-și întrețină
copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.
Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract
încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă
lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia
de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre
părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”
Art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei stipulează că, în cazurile când
părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte
venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total
sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte
cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma
unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează
substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să
stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită
lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din
salariu și/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul sumei bănești fixe
încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească,
ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe
importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare
materială a copilului.”
3
Raportând materialele cauzei la cadrul legal invocat, instanța de apel a
considerat că prima instanță corect a stabilit că pensia de întreținere a copiilor
minori –***** și *****, urmează să fie achitată în sumă bănească fixă,
începând cu data depunerii prezentei acțiuni și anume de la 13 martie 2023.
În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere pentru copii minori –
***** și *****, în mărime de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil, instanța
de apel a considerat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că această
mărime corespunde intereselor superioare al copilului.
Totodată, instanța de apel a notat că reclamantul/apelantul a formulat
pretenții în ceea ce privește scutirea de la plata restanței la plata pensiei de
întreținere și scutirea de plata pensiei de întreținere a copiilor minori, invocând
drept motiv schimbarea stării familiale a părților.
Cu referire la această pretenție, instanța de apel a reținut că instanța de
fond întemeiat a ajuns la concluzia că, nu poate fi admisă pretenția lui Evgheni
Utchin cu privire la scutirea de la restanța pensiei de întreținere.
În corespundere cu art. 104 din Codul familiei, (1) Pensia de întreținere
se încasează pentru perioada anterioară în baza contractului privind plata
pensiei de întreținere sau a titlului executoriu, în limitele a cel mult 3 ani din
momentul prezentării contractului sau a titlului executoriu respectiv. (2) Dacă
pensia de întreținere nu s-a încasat din culpa debitorului întreținerii, restanța ei
se reține, prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru toată perioada
anterioară. (3) Suma restanței se determină pornindu-se de la cuantumul
pensiei de întreținere stabilit de instanța judecătorească sau de contractul
corespunzător. (4) Suma restanței la pensia de întreținere pentru copiii minori
se determină pornindu-se de la salariul și/sau alte venituri ale debitorului. (5)
Dacă debitorul nu a lucrat în perioada în care s-a format restanța sau nu a
prezentat actele ce confirmă salariul și/sau alte venituri ale sale, cuantumul
restanței la pensia de întreținere se determină de către executorul judecătoresc,
pornindu-se de la salariul mediu pe țară la data determinării restanței. Dacă
părțile nu sânt de acord cu suma restanței calculate sau situația financiar-
materială a debitorului nu permite achitarea în conformitate cu alin.(1), ele sânt
în drept să se adreseze cu o cerere în judecată pentru a se stabili suma concretă
a restanței. (6) Suma restanței la pensia de întreținere poate fi contestată în
modul stabilit de legislație.
Iar, conform art. 114 din Codul de executare, (1) Modul de încasare a
pensiei de întreținere și a restanțelor la pensie este reglementat de Codul
familiei. (2) Dacă creditorul a retras documentul executoriu și procedura a fost
încheiată, la prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executare
pensia de întreținere se încasează de la data prezentării documentului
executoriu, iar cuantumul restanței se stabilește de către instanța de judecată, la
cererea creditorului, în modul stabilit de Codul familiei. (3) În cazul în care
documentul executoriu este în proces de executare, iar pensia de întreținere nu
a fost reținută, cuantumul restanței se determină de către executorul
judecătoresc pentru toată perioada anterioară printr-o încheiere motivată. (4)
4
Dacă debitorul nu a lucrat sau nu a beneficiat de prestații sociale în perioada în
care s-a format restanța sau 8 nu a prezentat acte ce confirmă salariul și/sau alte
venituri ale sale, cuantumul restanței la pensia de întreținere se determină de
către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe țară existent
la momentul determinării restanței.”.
Conform art. 105 alin. (1) și (2) Codul familie, în baza contractului
privind plata pensiei de întreținere, debitorul întreținerii poate fi scutit de plata
restanței la pensie de întreținere sau această restanță poate fi micșorată, cu
excepția cazurilor când pensia se plătește copiilor minori. Dacă starea materială
și familială a debitorului întreținerii face imposibilă lichidarea restanței la
pensia de întreținere, instanța judecătorească, la cererea acestuia, în baza unor
motive temeinice, este în drept să-l elibereze de plata restanței respective sau s-
o micșoreze.
La caz, instanța de apel nu a reținut careva circumstanțe care ar duce la
scutirea de la plata restanței pensiei de întreținere. Mai mult ca atât, în cadrul
examinării cauzei nu au fost prezentate careva probe care ar indica care este
cuantumul restanței la plata pensiei de întreținere a copiilor minori și că acesta
este în imposibilitate să achite cuantumul în cauză. De asemenea, de către
reclamant/apelant nu a fost prezentate probe care să indice care este venitul
acestuia și starea sa materială.
Referitor la argumentul apelantului precum că, din data de 27 iunie 2021
se ocupă atât de educarea, întreținerea copiilor minori, cât și de grijile de zi cu
zi, în acest sens fiind prezentat instanței certificatul din partea instituției de
învățământ din care rezultă cert acest fapt, instanța de apel a reținut că acest
argument nu poate servi drept temei de scutire a reclamantului de la plata
restanței pensiei de întreținere a copiilor minori. Or, reclamantul nu a prezentat
careva probe și argumente plauzibile care au dus la imposibilitatea adresării
acestuia în instanța de judecată în situația în care copiii se aflau la întreținerea
și educarea sa din 21 iunie 2021, ci a acceptat situația în cauză și s-a adresat cu
cererea doar în anul 2023. Or, conform art. 118 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le
invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune
altfel.”
Având în vedere circumstanțele în cauză, instanța de apel a stabilit ca
fiind întemeiată și concluzia instanței de fond privind respingerea pretenției
reclamantului Evgheni Utchin de scutire de la plata restanței pensiei de
întreținere a copiilor minori.
Însă, instanța de apel a constatat că instanța de fond pripit a ajuns la
concluzia de a respinge pretenția formulată de apelant/reclamant de scutire de
la plata pensiei de întreținere a copiilor minori stabilită prin hotărârea din 09
martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. Or având în vedere că au fost
admise pretențiile reclamantului Evgheni Utchin cu privire la încasarea de la
Liudmila Cassir a pensiei de întreținere a copiilor minori, în legătură cu faptul
că copii se află la întreținerea tatălui, instanța de fond urma să elibereze
5
reclamantul de la plata în continuare a pensiei de întreținere a copiilor minori
stabilită prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
Instanța de apel a reținut că Evgheni Utchin urmează a fi eliberat de la
plata pensiei de întreținere a copiilor minori stabilită prin hotărârea din 09
martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, începând cu data de 13 martie
2023, dată la care ultimul s-a adresat în instanța de judecată. Or, nu pot rămâne
în executare două hotărâri contradictorii, copiii minori fiind în prezent la
întreținerea reclamantului.
Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a
stabilit că părțile nu au formulat careva pretenții în acest sens. Prin urmare,
instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile instanței de fond
privitor la încasarea, în temeiul art. 94 din Codul de procedură civilă, de la
Liudmila Cassir în beneficiul statului taxa de stat de la plata căreia a fost scutit
reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1080 de
lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 mai 2024, prin intermediul oficiului poștal, Evgheni Utchin,
reprezentat de avocata Svetlana Cotea, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea
recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi
hotărâri în partea casată și anume admiterea pretenției reclamantului/
recurentului cu privire la eliberarea acestuia de la plata restanței pensiei de
întreținere a copiilor minori, începând cu data de 27 iunie 2021, dar nu din 13
martie 2023.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a indicat drept temei de declarare a
recursului art. 432 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură civilă și anume că
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
A susținut că, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel a prezentat
caracteristica eliberată de administrația Liceului teoretic „*****” din mun.
Cahul, potrivit căruia copii locuiesc cu dânsul și că el a suportat toate
cheltuielile de întreținere materială a copiilor, tratamentul unui copil,
supraveghează reușita copiilor la învățătură și frecventează adunările de părinți.
Prin urmare, instanțele de judecată au concluzionat neîntemeiat că nu poate fi
scutit de la restanța plății pensiei de întreținere din data de 21 iunie 2021.
La 28 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Evgheni Utchin, reprezentat de avocata Svetlana
Cotea, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul
de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
6
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu au făcut uz de
dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
7
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Cahul a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 01 februarie 2024. La 05 aprilie 2024,
decizia motivată din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul a fost expediată
lui Evgheni Utchin și reprezentantului acestuia, avocatei Svetlana Cotea, prin
intermediul oficiului poștal, însă date privind recepționarea acesteia lipsesc la
dosar (f.d 62).
Astfel, cererea de recurs depusă de Evgheni Utchin, reprezentat de
avocata Svetlana Cotea, la 29 mai 2024, se consideră depus în termenul stabilit
de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța
de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
8
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Evgheni Utchin, reprezentat de avocata Svetlana Cotea, nu
conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
9
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Evgheni Utchin,
reprezentat de avocata Svetlana Cotea, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Evgheni Utchin, reprezentat de
avocata Svetlana Cotea, împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de
Apel Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
10