3ra-116/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 24 decembrie 2021, Krichel Andreas, reprezentat de avocatul Pavel Grițco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, prin care a solicitat anularea deciziei Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 63/21/DAI din 29 noiembrie 2021 și obligarea Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde o formă de protecție în Republica Moldova.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Krichel Andreas.

La 21 decembrie 2023, Krichel Andreas, reprezentat de avocatul Pavel Grițco a depus apel, iar la 25 aprilie 2024 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată.

Prin decizia din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Krichel Andreas, reprezentat de avocatul Pavel Grițco și s-a menținut hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 27 februarie 2025, Krichel Andreas a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată.

Iar, la 25 martie 2025, Krichel Andreas a înaintat cerere, contrasemnată de avocatul Pavel Grițco privind retragerea recursului său depus împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu încetarea procedurii de recurs, totodată menționând că consecințele renunțului îi sunt cunoscute, acestea fiindu-i explicate de avocatul său. 1

Art. 27 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.”

Art. 56 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. (2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.”

Art. 443 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Pînă la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr- o cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. (2) În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.”

În sens procesual, disponibilitatea urmează a fi înțeleasă ca un drept al părții de a dispune liber de drepturile procedurale, adică de a alege de sine stătător modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. 2

În esență, disponibilitatea presupune libertatea discreționară a părților în proces de a decide soarta propriilor drepturi subiective și interese legitime, inclusiv prin expunerea neîncrederii sau încrederii față de judecătorii care urmează să judece cauza, să solicite strămutarea acesteia, în condițiile prevăzute de legislația procesuală, precum și să renunțe la cererile depuse.

Astfel, părțile în proces, în condițiile prevăzute de lege, pot liber să dispună de drepturile lor subiective. Acest caracter al raporturilor vizate condiționează fundamentarea procesului pe principiul disponibilității, care admite în aceleași limite posibilitatea de a dispune liber de drepturile subiective și de mijloace de apărare a acestora.

La caz, recurentul Krichel Andreas, prin cererea de retragere a recursului din 25 martie 2025 a făcut uz de dreptul său procedural de a-și retrage recursul depus la 27 februarie 2025 împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Din actele cauzei rezultă că, cererea de retragere a recursului din 25 martie 2025 a fost semnată și depusă de către Krichel Andreas, dar contrasemnată de reprezentantul acestuia, avocatul Pavel Grițco, împuternicit prin mandatul Seria MA nr.1675994 din 10 decembrie 2021, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște consecințele renunțului la recursul depus împotriva deciziei judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, circumstanțe ce au fost respectate, fapt confirmat de către recurent în cererea înaintată.

În contextul celor expuse supra, instanța de recurs învederează că normele procedurale menționate îi garantează recurentului disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile depuse.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că retragerea cererii de recurs este un drept al participanților la proces, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în legătură cu retragerea recursului de către recurentul Krichel Andreas.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 193 alin. (3), art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 269-270, 443, 266 din Codul de procedură civilă, 3 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea depusă de Krichel Andreas cu privire la retragerea recursului. Încetează procedura în recurs, intentată la cererea de recurs depusă de Krichel Andreas împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Krichel Andreas împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4