2ra-1710/23 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- recurs depus cu omiterea termenului de declarare
2ra-1710/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Olga Doboș,
reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de APLP
nr. 50/269 COOP împotriva Olgăi Doboș cu privire la încasarea datoriei pentru
consumul serviciilor locativ-comunale și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1710/23
nr. PIGD 2-20138110-01-2ra-28122023)
Recursul este depus cu omiterea termenului de declarare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Țurcan
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Olga
Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 noiembrie 2020, APLP nr. 50/269 COOP a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Olgăi Doboș, completată prin cererile din 26
noiembrie 2021 și din 09 februarie 2022, cu privire la încasarea datoriei pentru
consumul serviciilor locativ-comunale și compensarea cheltuielilor de judecată
(vol. I, f.d. 2-4, 66-67 și 26-127).
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în conformitate cu
prevederile Legii cu privire la locuințe, Legii privatizării fondului de locuințe,
Legii serviciilor publice de gospodărie comunală și Hotărârii Guvernului nr. 191
din 19 februarie 2002, APLP nr. 50/269 COOP a prestat Olgăi Doboș serviciile
comunale.
Reclamanta a menționat că, în conformitate cu prevederile Legii
serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002,
persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie
comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform
facturilor primite.
La fel, pct. 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și
achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectări la
sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 191 din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale,
apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc
achită plățile pentru serviciile prestate până la data indicată în factura de plată.
Conform informației despre achitarea serviciilor locativ-comunale
întocmite de ÎM ,,Infocom”, la situația din 30 septembrie 2020, valoarea datoria
totală a Olgăi Doboș la plata serviciilor locativ-comunale prestate de APLP
nr. 50/269 COOP constituie 34 015,80 de lei.
1
Subsecvent, reclamanta a menționat că, locatarii apartamentului
respectiv sunt de rea credință, deoarece prin hotărârea din 24 iunie 2015 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (dosar nr. 2-5714/14) a fost dispusă încasarea
restanței la plata serviciilor locativ-comunale în sumă de 23 190,10 lei.
Ulterior, prin cererile de completare a pretențiilor din 26 noiembrie 2021
și din 09 februarie 2022, reclamanta APLP nr. 50/269 COOP a invocat că, din
momentul înaintării cererii de chemare în judecată datoria pârâtei Olga Doboș la
plata serviciilor locativ-comunale a crescut și potrivit informației despre achitarea
serviciilor locativ-comunale întocmite de ÎM ,,Infocom”, valoarea serviciilor
prestate pârâtei și neachitate de aceasta constituie 61 147,80 de lei.
Totodată, reclamanta a considerat că, pentru neachitarea plăților în
termen, în temeiul prevederilor art. 585 și 619 din Codul civil (în redacția de până
la 01 martie 2019) și art. 874 și 942 din Codul civil (în redacția de după 01 martie
2019) pentru perioada 01 decembrie 2017 – 31 ianuarie 2022, pârâtei i-a fost
calculată dobânda de întârziere în sumă de 13 909,86 de lei.
Astfel, la 31 ianuarie 2022, datoria totală a pârâtei Olga Doboș față de
APLP nr. 50/269 COOP constituie 75 057,66 de lei.
Reclamanta APLP nr. 50/269 a solicitat prin cererea de majorare a
pretențiilor:
-încasarea datoriei pentru deservirea blocului, în sumă totală de 5 841 de lei,
pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru transportarea deșeurilor, în sumă totală de 899,72
de lei, pentru perioada 01 martie 2017 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru apă potabilă, în sumă totală de 2 270 de lei, pentru
perioada 01 decembrie 2019 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru încălzire, în sumă totală de 43 941,81 de lei,
pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru serviciu de gestiune, în sumă totală de 67,76 de
lei, pentru perioada 30 septembrie 2019 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru verificarea sistemului în sumă totală de 304,73 de
lei pentru perioada 01 septembrie 2016 – 31 octombrie 2021;
-încasarea datoriei pentru subsol (încăperi nelocative) în sumă totală de
7 743,84 de lei pentru perioada 01 octombrie 2017 – 31 decembrie 2021;
-încasarea datoriei pentru taxa de stat, cheltuielile de judecată în sumă totală
de 78,94 de lei pentru perioada 30 aprilie 2019 – 30 septembrie 2020;
2
-încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 13 909,86 de lei calculate pentru
perioada 01 decembrie 2017 – 31 ianuarie 2022 (vol. I, f.d. 126-127).
ASPECTE DE PROCEURĂ
Prin încheierea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea pârâtei Olga Doboș privind ridicarea excepției
de tardivitate și s-a respins ca fiind tardivă cererea APLP nr. 50/269 COOP în
partea încasării sumei de 256,40 de lei cu titlu de taxă de stat și a sumei de 148,92
de lei pentru serviciu subsol, iar în total suma de 405,32 de lei, în rest cererea a
fost respinsă (vol. I, f.d. 6260-63).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis acțiunea înaintată de APLP nr. 50/269 COOP și s-a încasat de la Olga
Doboș în beneficiul APLP nr. 50/269 COOP datoriile acumulate pentru serviciile
locativ comunale, și anume: suma de 5 841 de lei pentru deservirea blocului
locativ pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021; suma de 899,72
de lei pentru transportare deșeuri pentru perioada 01 martie 2017 – 31 decembrie
2021; suma de 2 270 de lei pentru apa potabilă pentru perioada 01 decembrie 2019
– 31 decembrie 2021; suma de 43 941,81 de lei pentru încălzire pentru perioada
01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021; suma de 67,76 de lei pentru serviciul de
gestiune pentru perioada 30 septembrie 2019 – 31 decembrie 2021; suma de
304,73 de lei pentru verificarea sistemului pentru perioada 01 septembrie 2016 –
31 octombrie 2021; suma de 7 743,84 de lei pentru subsol (încăperi nelocative)
pentru perioada 01 octombrie 2017 – 31 decembrie 2021; suma de 78,94 de lei
pentru cheltuieli de judecată, suma de 13 909,86 de lei cu titlu de dobândă de
întârziere, iar în total suma de 75 057,66 de lei. Totodată, s-a încasat de la Doboș
Olga în beneficiul statului suma de 2 251,72 de lei, cu titlu de taxă de stat (vol. I,
f.d. 151)
La 27 aprilie 2022, Olga Doboș a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar
la 24 octombrie 2022 a depus cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 153).
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de către Olga Doboș și s-a menținut hotărârea din 06 aprilie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 198, 199-209).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 decembrie 2023, Olga Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru
Chisnescu, a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva
deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală
a deciziei recurate și a hotărârii din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de APLP
nr. 50/269 COOP, ca fiind neîntemeiată (vol. II, f.d. 2-3, 4 recto-verso).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Olga Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru
Chisnescu, a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor
cuprinse în cerere de apel, suplimentar invocând că, în opinia sa, hotărârea primei
instanțe și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate și care necesită a fi casate în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură
civilă, deoarece la caz interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; și hotărârea
sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
În privința termenului de exercitare a căii de atac, avocatul Alexandru
Chisnescu a menționat că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată
recurentei la 25 octombrie 2023, în incinta Judecătoriei Chișinău, fapt confirmat
prin însemnul de la materialele cauzei. Așa, avocatul Alexandru Chisnescu a
considerat că, în speță, termenul de 2 luni pentru declararea recursului a început
să curgă din această dată.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS
Prin referința depusă la 27 mai 2024, intimata APLP nr. 50/269 COOP a
solicitat declararea ca fiind inadmisibil a recursului Olgăi Doboș împotriva
4
deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 433 alin. (1)
lit. a) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este
depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu
prevede altfel.”
5
Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul
persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire,
prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în
cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat
de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
„(5) ... Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile
și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu
de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa
electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră
recepționate de către părți și alți participanți la proces.”
Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale
sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate
de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la
momentul adoptării deciziei instanței de apel – 06 iunie 2023, prevedea că:
„(4) Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la
pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței
judecătorești..”
Articolul 56 alin.(3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale.”
Articolul 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz
de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată remarcă că potrivit art.434 din Codul de
procedură civilă termenul de declarare a recursului de 2 luni, de la data
comunicării deciziei integrale dacă legea nu prevede altfel, este un termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele dosarului atestă că, în cadrul prezentului proces, recurenta
Olga Doboș, care are calitatea procesuală de pârâtă și apelantă, este reprezentată
de avocatul Alexandru Chisnescu, în baza mandatului de avocat seria MA
nr. 1321122 din 12 decembrie 2022 (vol. I, f.d. 187).
La 06 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în prezența Olgăi
Doboș și a reprezentantului acesteia, avocatului Alexandru Chisnescu, decizia
prin care i-a respins apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe (vol. I,
f.d. 196-197, 198).
Din sensul art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă rezultă în afara
oricărui dubiu că, decizia integrală a instanței de apel se întocmește în termen de
45 de zile lucrătoare, de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe
pagina web a instanței judecătorești.
Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești,
Curtea de Apel Chișinău a publicat la 07 iulie 2023 decizia integrală pronunțată
la 06 iunie 2023 [https://cac.instante.justice.md/ro/court-
decisions?dossier_number=2-20138110-02-2a-
20062022&type=Any&apply_filter=1].
Deopotrivă, conform extrasului din poșta electronică Zimbra cu adresa
iana.munteanu@justice.md rezultă că, decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată în data de 10 iulie 2023 reprezentantului Olgăi Doboș,
avocatului Alexandru Chisnescu, la adresa de e-mail indicată de către acesta în
mandatul de avocat (vol. I, f.d. 187 și 210 verso).
Respectiv termenul-limită de 2 luni pentru depunerea recursului
împotriva deciziei instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 434 din
Codul de procedură civilă, a început să curgă din data de 11 iulie 2023, ziua
imediat următoare de la data notificării la poșta electronică a reprezentantului
recurentului, avocatului Alexandru Chisnescu, a deciziei integrale a instanței de
apel și a expirat la 11 septembrie 2023, ora 24:00.
Însă, în pofida acestui fapt, Olga Doboș, reprezentată de avocatul
Alexandru Chisnescu, a depus cererea de recurs tocmai la 14 decembrie 2023,
7
invocând că decizia motivată a instanței de apel i-a fost comunicată la 25
octombrie 2023, în incinta Judecătoriei Chișinău.
Completul de judecată nu poate accepta poziția recurentei potrivit căruia
termenul de recurs ar fi început să curgă de la data de 25 octombrie 2023, când
aceasta afirmă că i-ar fi fost comunicată decizia motivată a instanței de apel în
incinta Judecătoriei Chișinău.
Or, această abordare este contrară prevederilor legale exprese prevăzute
la art. 100 alin. (1), art. 105 alin. (5) și art. 75 alin. (4) din Codul de procedură
civilă. Astfel, în temeiul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul
în care părțile sunt reprezentate de avocați, comunicarea actelor de procedură se
face la adresa electronică a reprezentantului. Conform art. 105 alin. (5) din Codul
de procedură civilă, comunicarea efectuată în acest mod este considerată valabilă
și produce toate efectele prevăzute de lege. Totodată, art. 75 alin. (4) din Codul
de procedură civilă prevede că actele procedurale efectuate de reprezentant în
limitele împuternicirilor sunt obligatorii pentru partea reprezentată, iar culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
În prezenta cauză, recurenta a fost reprezentată în fața instanței de către
avocatul Alexandru Chișnescu, în baza unui mandat valabil, iar notificarea
deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău a fost efectuată electronic la data de
10 iulie 2023, la adresa electronică indicată în mandatul de avocat. Comunicarea
a fost efectuată în mod legal, prin intermediul adresei electronice oficiale a
instanței, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică Zimbra.
Ca urmare, încercarea recurentei de a deroga de la momentul legal al
notificării prin invocarea unei comunicări ulterioare efectuate în afara cadrului
legal reglementat nu poate avea efecte asupra calculului termenului de recurs,
întrucât comunicarea actului procesual s-a realizat legal și complet în data de 10
iulie 2023.
A admite contrariul ar însemna ignorarea normelor imperative privind
notificarea actelor de procedură prin intermediul poștei electronice, în condițiile
în care partea a ales să fie reprezentată de avocat, iar acesta a indicat o adresă
electronică valabilă pentru comunicare.
În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentei potrivit căreia
termenul de recurs ar fi început să curgă de la data de 25 octombrie 2023, întrucât
acest moment este irelevant din punct de vedere procesual, atâta timp cât
comunicarea actului procesual s-a efectuat în mod legal cu respectarea
dispozițiilor Codului de procedură civilă. Orice eventuală luare la cunoștință
8
ulterioară a deciziei, în afara canalelor oficiale de notificare, nu poate suspenda
sau modifica termenul de decădere prevăzut de lege.
Cele menționate supra denotă că Olga Doboș și reprezentantul acesteia,
avocatul Alexandru Chisnescu, fiind cei interesați de soluționarea prezentei cauze
în ordine de recurs, trebuiau să depună diligență și să se intereseze de mersul
dosarului respectiv, inclusiv, să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite
termenul legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.
Astfel, omiterea efectuării actului de procedură (depunerea recursului) în
interiorul termenului legal (2 luni de la data comunicării deciziei integrale), se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei și
reprezentantului acesteia, care urmau să dea dovadă de responsabilitate și
atitudine activă la folosirea cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale
procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus peste termenul
legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă, care este unul de
decădere, poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice
garantat de art. 6 §1 din CtEDO.
Relevantă cazului, Completul de judecată reține hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 03
aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, potrivit căreia deși în speță nu era
vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în
urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
La acest aspect se reține și jurisprudența CtEDO în cauza Bodiu contra
Republicii Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019, unde Curtea
a notat că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii
termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același
timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă
considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această
decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a
recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în
privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această
discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive
poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia
9
adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii
nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale
rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre
care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă
motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice
ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează
discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului
limită. Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat
să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre
progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a
considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade
considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-
o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie
definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.
La fel, în cauzele Bacev contra fostei Republici Iugoslave a Macedoniei,
Kemp contra Luxemburgului, Diaz Ochoa contra Spaniei, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce
guvernează accesul la justiție.
În această consecvență, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Olga Doboș,
reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu, din motiv că a fost depusă cu
omiterea evidentă a termenului legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. b) și art. 440 alin. (1) și (2) din
Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Olga Doboș, reprezentată
de avocatul Alexandru Chisnescu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
10