2ra-1710/23 — Încasarea datoriei

La 04 noiembrie 2020, APLP nr. 50/269 COOP a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Doboș, completată prin cererile din 26 noiembrie 2021 și din 09 februarie 2022, cu privire la încasarea datoriei pentru consumul serviciilor locativ-comunale și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 2-4, 66-67 și 26-127).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la locuințe, Legii privatizării fondului de locuințe, Legii serviciilor publice de gospodărie comunală și Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, APLP nr. 50/269 COOP a prestat Olgăi Doboș serviciile comunale.

Reclamanta a menționat că, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite.

La fel, pct. 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectări la sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile prestate până la data indicată în factura de plată.

Conform informației despre achitarea serviciilor locativ-comunale întocmite de ÎM ,,Infocom”, la situația din 30 septembrie 2020, valoarea datoria totală a Olgăi Doboș la plata serviciilor locativ-comunale prestate de APLP nr. 50/269 COOP constituie 34 015,80 de lei. 1

Subsecvent, reclamanta a menționat că, locatarii apartamentului respectiv sunt de rea credință, deoarece prin hotărârea din 24 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (dosar nr. 2-5714/14) a fost dispusă încasarea restanței la plata serviciilor locativ-comunale în sumă de 23 190,10 lei.

Ulterior, prin cererile de completare a pretențiilor din 26 noiembrie 2021 și din 09 februarie 2022, reclamanta APLP nr. 50/269 COOP a invocat că, din momentul înaintării cererii de chemare în judecată datoria pârâtei Olga Doboș la plata serviciilor locativ-comunale a crescut și potrivit informației despre achitarea serviciilor locativ-comunale întocmite de ÎM ,,Infocom”, valoarea serviciilor prestate pârâtei și neachitate de aceasta constituie 61 147,80 de lei.

Totodată, reclamanta a considerat că, pentru neachitarea plăților în termen, în temeiul prevederilor art. 585 și 619 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) și art. 874 și 942 din Codul civil (în redacția de după 01 martie 2019) pentru perioada 01 decembrie 2017 – 31 ianuarie 2022, pârâtei i-a fost calculată dobânda de întârziere în sumă de 13 909,86 de lei.

Astfel, la 31 ianuarie 2022, datoria totală a pârâtei Olga Doboș față de APLP nr. 50/269 COOP constituie 75 057,66 de lei.

Reclamanta APLP nr. 50/269 a solicitat prin cererea de majorare a pretențiilor: -încasarea datoriei pentru deservirea blocului, în sumă totală de 5 841 de lei, pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru transportarea deșeurilor, în sumă totală de 899,72 de lei, pentru perioada 01 martie 2017 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru apă potabilă, în sumă totală de 2 270 de lei, pentru perioada 01 decembrie 2019 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru încălzire, în sumă totală de 43 941,81 de lei, pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru serviciu de gestiune, în sumă totală de 67,76 de lei, pentru perioada 30 septembrie 2019 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru verificarea sistemului în sumă totală de 304,73 de lei pentru perioada 01 septembrie 2016 – 31 octombrie 2021; -încasarea datoriei pentru subsol (încăperi nelocative) în sumă totală de 7 743,84 de lei pentru perioada 01 octombrie 2017 – 31 decembrie 2021; -încasarea datoriei pentru taxa de stat, cheltuielile de judecată în sumă totală de 78,94 de lei pentru perioada 30 aprilie 2019 – 30 septembrie 2020; 2 -încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 13 909,86 de lei calculate pentru perioada 01 decembrie 2017 – 31 ianuarie 2022 (vol. I, f.d. 126-127).

La 27 aprilie 2022, Olga Doboș a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 24 octombrie 2022 a depus cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 153). 3

În privința termenului de exercitare a căii de atac, avocatul Alexandru Chisnescu a menționat că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată recurentei la 25 octombrie 2023, în incinta Judecătoriei Chișinău, fapt confirmat prin însemnul de la materialele cauzei. Așa, avocatul Alexandru Chisnescu a considerat că, în speță, termenul de 2 luni pentru declararea recursului a început să curgă din această dată.

Art. 433 Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.” 5

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă: „(5) ... Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.”

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la momentul adoptării deciziei instanței de apel – 06 iunie 2023, prevedea că: „(4) Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești..”

Articolul 56 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.”

Articolul 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.” 6

Materialele dosarului atestă că, în cadrul prezentului proces, recurenta Olga Doboș, care are calitatea procesuală de pârâtă și apelantă, este reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu, în baza mandatului de avocat seria MA nr. 1321122 din 12 decembrie 2022 (vol. I, f.d. 187).

La 06 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în prezența Olgăi Doboș și a reprezentantului acesteia, avocatului Alexandru Chisnescu, decizia prin care i-a respins apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe (vol. I, f.d. 196-197, 198).

Din sensul art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă rezultă în afara oricărui dubiu că, decizia integrală a instanței de apel se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare, de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, Curtea de Apel Chișinău a publicat la 07 iulie 2023 decizia integrală pronunțată la 06 iunie 2023 [https://cac.instante.justice.md/ro/court- decisions?dossier_number=2-20138110-02-2a- 20062022&type=Any&apply_filter=1].

Deopotrivă, conform extrasului din poșta electronică Zimbra cu adresa iana.munteanu@justice.md rezultă că, decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în data de 10 iulie 2023 reprezentantului Olgăi Doboș, avocatului Alexandru Chisnescu, la adresa de e-mail indicată de către acesta în mandatul de avocat (vol. I, f.d. 187 și 210 verso).

Respectiv termenul-limită de 2 luni pentru depunerea recursului împotriva deciziei instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă, a început să curgă din data de 11 iulie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării la poșta electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Alexandru Chisnescu, a deciziei integrale a instanței de apel și a expirat la 11 septembrie 2023, ora 24:00.

Însă, în pofida acestui fapt, Olga Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu, a depus cererea de recurs tocmai la 14 decembrie 2023, 7 invocând că decizia motivată a instanței de apel i-a fost comunicată la 25 octombrie 2023, în incinta Judecătoriei Chișinău.

Completul de judecată nu poate accepta poziția recurentei potrivit căruia termenul de recurs ar fi început să curgă de la data de 25 octombrie 2023, când aceasta afirmă că i-ar fi fost comunicată decizia motivată a instanței de apel în incinta Judecătoriei Chișinău.

Or, această abordare este contrară prevederilor legale exprese prevăzute la art. 100 alin. (1), art. 105 alin. (5) și art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, în temeiul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care părțile sunt reprezentate de avocați, comunicarea actelor de procedură se face la adresa electronică a reprezentantului. Conform art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, comunicarea efectuată în acest mod este considerată valabilă și produce toate efectele prevăzute de lege. Totodată, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sunt obligatorii pentru partea reprezentată, iar culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În prezenta cauză, recurenta a fost reprezentată în fața instanței de către avocatul Alexandru Chișnescu, în baza unui mandat valabil, iar notificarea deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău a fost efectuată electronic la data de 10 iulie 2023, la adresa electronică indicată în mandatul de avocat. Comunicarea a fost efectuată în mod legal, prin intermediul adresei electronice oficiale a instanței, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică Zimbra.

Ca urmare, încercarea recurentei de a deroga de la momentul legal al notificării prin invocarea unei comunicări ulterioare efectuate în afara cadrului legal reglementat nu poate avea efecte asupra calculului termenului de recurs, întrucât comunicarea actului procesual s-a realizat legal și complet în data de 10 iulie 2023.

A admite contrariul ar însemna ignorarea normelor imperative privind notificarea actelor de procedură prin intermediul poștei electronice, în condițiile în care partea a ales să fie reprezentată de avocat, iar acesta a indicat o adresă electronică valabilă pentru comunicare.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentei potrivit căreia termenul de recurs ar fi început să curgă de la data de 25 octombrie 2023, întrucât acest moment este irelevant din punct de vedere procesual, atâta timp cât comunicarea actului procesual s-a efectuat în mod legal cu respectarea dispozițiilor Codului de procedură civilă. Orice eventuală luare la cunoștință 8 ulterioară a deciziei, în afara canalelor oficiale de notificare, nu poate suspenda sau modifica termenul de decădere prevăzut de lege.

Cele menționate supra denotă că Olga Doboș și reprezentantul acesteia, avocatul Alexandru Chisnescu, fiind cei interesați de soluționarea prezentei cauze în ordine de recurs, trebuiau să depună diligență și să se intereseze de mersul dosarului respectiv, inclusiv, să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite termenul legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

Astfel, omiterea efectuării actului de procedură (depunerea recursului) în interiorul termenului legal (2 luni de la data comunicării deciziei integrale), se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei și reprezentantului acesteia, care urmau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă la folosirea cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus peste termenul legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă, care este unul de decădere, poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 §1 din CtEDO.

Relevantă cazului, Completul de judecată reține hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, potrivit căreia deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La acest aspect se reține și jurisprudența CtEDO în cauza Bodiu contra Republicii Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019, unde Curtea a notat că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia 9 adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită. Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut- o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

La fel, în cauzele Bacev contra fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Kemp contra Luxemburgului, Diaz Ochoa contra Spaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

În această consecvență, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Olga Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu, din motiv că a fost depusă cu omiterea evidentă a termenului legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. b) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Olga Doboș, reprezentată de avocatul Alexandru Chisnescu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 10