2r-465/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori, a sumei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori, a sumei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Cererea de apel restituita in conformitate cu art 369 alin 1 lit a din Codul de procedura civila, din motiv ca apelantul nu a indeplinit in termen indicatiile instantei de apel
2r-465/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori, a sumei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Vadim Morari,
reprezentat de avocatul Cristin Chiriac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim
Morari împotriva Cristinei Morari cu privire la desfacerea căsătoriei și
încasarea cheltuielilor de judecată, și
la cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Cristina
Morari împotriva lui Vadim Morari cu privire la stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere, a sumei și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-465/24
NR. PIGD 2-23103492-01-2r-19112024)
Cererea de apel restituită în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din
Codul de procedură civilă, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. O. Dvornic,
Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Dulghieru
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Vadim Morari,
reprezentat de avocatul Cristin Chiriac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 iulie 2023, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Morari,
prin care a solicitat desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În cadrul ședinței de judecată din 04 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, Cristina Morari, reprezentată de avocatul Elena
Leanca a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva
lui Vadim Morari, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copiilor
minori cu ea, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori a câte
5000 de lei pentru fiecare, 8000 de lei pentru achitarea secției de
gimnastică ritmică la AO Clubul Sportiv Academia Sportului Anatolii
Pervaniuc și 1400 de lei pentru achitarea Școlii de calcul mental
„Soroban”, frecventate de copilul minor Xxxxxx Xxxxxx, precum și a
cheltuielilor de judecată (f.d.25-29)
Prin hotărârea din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vadim
Morari împotriva Cristinei Morari privind desfacerea căsătoriei, încasarea
cheltuielilor de judecată.
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Vadim Morari și Cristina Morari
înregistrată la OSC sect. Rîșcani mun. Chișinău sub nr. 997 la data de
07 noiembrie 2015.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de
divorț la Instituția Publică Agenția Servicii Publice s-a încasat de la Vadim
Morari și Cristina Morari în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de
250 de lei.
Copia hotărârii cu privire la desfacerea căsătoriei, în termen de 3 zile
de la rămînerea definitivă, se transmite la Instituția Publică Agenția Servicii
Publice.
S-a încasat de la Cristina Morari în beneficiul lui Vadim Morari
cheltuielile de judecată în mărime de 2040 de lei. În rest, cererea de
chemare în judecată depusă de Vadim Morari împotriva Cristinei Morari
s-a respins ca neîntemeiată.
1
S-a admis parțial acțiunea reconvențională depusă de Cristina Morari
împotriva lui Vadim Morari privind stabilirea domiciliului copiilor minori,
încasarea pensiei de întreținere, încasarea sumei și a cheltuielilor de
judecată.
S-a stabilit domiciliul copiilor minori Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxxx
Xxxxxx cu mama acestora, Cristina Morari.
S-a încasat de la Vadim Morari în beneficiul Cristinei Morari pensia
de întreținere pentru copii minor Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxxx Xxxxxx în
cuantum fix, în sumă de 3500 de lei lunar, pentru fiecare, începând cu data
04 aprilie 2024 ( data adresării în judecată ) până la atingerea majoratului
de către copiii minori.
În conformitate cu pct. 67 al Hotărârii Curții Constituționale, nr. 39
din 14 octombrie 2017, privind excepția de neconstituționalitate a
articolelor 15 alin.(2) lit. d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare al
Republicii Moldova, prezenta hotărâre, în partea plății pensiei de
întreținere, urmează a fi executată imediat, la expirarea termenului de 15
zile din data pronunțării. În rest, acțiunea reconvențională înaintată de
Cristina Morari împotirva lui Vadim Morari s-a respins ca neîntemeiată.
S-a încasat de la Vadim Morari în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 3269 de lei (f.d.48-49).
La 11 iunie 2024, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din
10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând modificarea
hotărârii primei instanțe, prin casarea parțială a acesteia și emiterea unei
noi hotărâri (f.d.51-53).
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a
dat curs cererii de apel declarate de Vadim Morari, reprezentat de avocatul
Cristin Chiriac împotriva hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
S-a comunicat apelantului Vadim Morari și reprezentantului acestuia,
avocatului Cristin Chiriac despre necesitatea prezentării prin intermediul
cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe suport de
hârtie, cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie
pentru instanța de apel, originalul dovezii de achitare a taxei de stat în sumă
de 2778,65 de lei și a originalului dovezii de plată a taxei de timbru în
mărime de 200 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 07 zile din
momentul recepționării prezentei încheieri
S-a explicat apelantului că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile
menționate în termenul indicat, cererea de apel nu va fi considerată depusă
și împreună cu toate actele anexate va fi restituită fără examinare
(f.d.68-71).
La 07 octombrie 2024, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac, a depus cerere de apel suplimentară, solicitând modificarea
hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin
2
încasarea din contul său în beneficiul Cristinei Morari a pensiei de
întreținere pentru copiii minori în cuantum fix de 1771,05 lei/lunar pentru
Xxxxxx Xxxxxx și de 1368,05 lei/lunar pentru Xxxxxx Xxxxxx și casarea
parțială a hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată
reconvențională depusă de Cristina Morari în partea încasării pensiei de
întreținere a copiilor minori (f.d.74-76).
Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
restituit apelul declarat de Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac împotriva hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, din motiv că, apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile
instanței expuse în încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
S-a remis în adresa apelantului cererea de apel cu toate documentele
anexate (f.d.80-84).
La 28 octombrie 2024, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2024
a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii
contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin
încheierea casată (f.d.87-89).
În susținerea cererii de recurs, recurentul cu trimitere la dispozițiile
art.26 din Constituția Republicii Moldova, art.100 alin.(1) din Codul de
procedură civilă, a invocat dezacordul cu încheierea din 10 octombrie 2024
a Curții de Apel Chișinău, menționând că aceasta este eronată, deoarece la
caz, nu este confirmată recepționarea de către el sau reprezentantul său a
încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, instanța de
apel i-a lezat dreptul de a reacționa independent, prin mijloace legitime și
de a se apăra, neavând satisfacție efectivă din partea Curții de Apel
Chișinău.
La 19 noiembrie 2024, în adresa Cristinei Morari, a fost expediată
copia cererii de recurs depusă de Vadim Morari, reprezentat de avocatul
Cristin Chiriac.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de
Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac, intimata nu a depus
referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de
recurent.
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Vadim Morari,
reprezentat de avocatul Cristin Chiriac s-a conformat dispozițiilor art.425
al Codului de procedură civilă și a declarat în termen recursul la
28 octombrie 2024, în condițiile în care copia încheierii din
10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău i-a fost expediată la
3
18 octombrie 2024, însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei
lipsește (f.d.85).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în
caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,
precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
(2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare
caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are
interes să o invoce.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art.75 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat
sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să
decadă din dreptul de a avea avocat.
(2) Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către
organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite
prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de
către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați
stagiari.
(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale
sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost
efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin
intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu
aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa
electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace
care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,
precum și prin delegație judiciară.”
Art.105 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
4
„(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra
semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează
persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în
cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat,
considerîndu-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la
proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul
avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile
și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în
Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către
părți și alți participanți la proces.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane
legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură
ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în
care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un
eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate
fi efectuat în decursul întregii perioade.”
Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă
la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs,
documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf,
sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului,
actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.
(4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească
ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie
programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului
atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea
nu prevede altfel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe
baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților”.
5
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în
drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre
se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se
impune cu taxă, în condițiile legii.”
Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cererea de apel se indică:
d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
(4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se
impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de
apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere,
fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd
apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”
Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea
emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”
Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva
încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina
web a instanței la data emiterii.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„ (1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații
într-un scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului
6
electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care
nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către
intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul
electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării
documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul
informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului
electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se
consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al
destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem –
din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul
informațional prin care a fost transmis.”
MOTIVAREA INSTANȚE
Coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 364 alin. (1), art. 365
alin. (1) lit. d) și alin.(4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs
consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău referitoare la faptul
că apelantul nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, date
prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău și respinge
argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale ca
neîntemeiate și pur declarative.
Or, din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul examinării
prezentei cauze în prima instanță și instanța de apel, Vadim Morari, a fost
reprezentat de avocatul Cristin Chiriac în baza mandatului Seria MA
nr.1832857 din 14 iulie 2023 (f.d.3).
La 11 iunie 2024, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin
Chiriac a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din
10 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând modificarea
hotărârii primei instanțe, prin casarea parțială a acesteia și emiterea unei
noi hotărâri (f.d.51-53).
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a
dat curs cererii de apel declarate de Vadim Morari, reprezentat de avocatul
Cristin Chiriac împotriva hotărârii din 10 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
S-a comunicat apelantului Vadim Morari și reprezentantului acestuia,
avocatului Cristin Chiriac despre necesitatea prezentării prin intermediul
cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate pe suport de
hârtie, cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie
pentru instanța de apel, originalul dovezii de achitare a taxei de stat în sumă
de 2778,65 de lei și a originalului dovezii de plată a taxei de timbru în
mărime de 200 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 07 zile din
momentul recepționării prezentei încheieri
7
S-a explicat apelantului că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile
menționate în termenul indicat, cererea de apel nu va fi considerată depusă
și împreună cu toate actele anexate va fi restituită fără examinare
(f.d.68-71).
Încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, în
conformitate cu dispozițiile art.100 alin. (1) și art. 105 alin. (5) din Codul
de procedură civilă, la 25 septembrie 2024, a fost expediată de către
instanța de apel, reprezentantului lui Vadim Morari, avocatului Cristin
Chiriac, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail, indicată de
acesta în mandatul avocațial enunțat, dar și de pe care a expediat cererea de
apel nemotivată, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică anexat
la materialele cauzei (f.d.73).
Astfel, prin prisma art.105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, și
având în vedere că la 25 septembrie 2024, reprezentantul lui Vadim Morari,
avocatul Cristin Chiriac, a recepționat copia încheierii din 06 august 2024 a
Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel
și indicațiile date de instanța de apel în încheierea nominalizată, însă
într-un mod nejustificat, nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a
executa indicațiile date de instanța de apel, deși avea obligația de a
întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces
la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă ignorat de acesta și
reprezentantul său.
Or, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu
art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea
electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și
alin. (5) al Codului civil, Vadim Morari, urma să prezinte cererea de apel
motivată și dovada de plată a taxei de stat și de timbru, până la data de
02 octombrie 2024, inclusiv, deoarece încheierea din 06 august 2024 a
Curții de Apel Chișinău a fost recepționată, prin intermediul poștei
electronice la 25 septembrie 2024 de către reprezentantul său, avocatul
Cristin Chiriac.
Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și
recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul
eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va
cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
8
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită
sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului
de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, se atestă faptul că
reprezentantului apelantului, avocatului Cristin Chiriac i-a fost notificată
încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin e-mail, la
25 septembrie 2024, iar această modalitate de notificare a actului
judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 100 alin.(1) al Codului de
procedură civilă în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din
19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și
art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință
persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Vadim
Musteață și reprezentantul acestuia, avocatul Cristin Chiriac, fiind părți
interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile
necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se
intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să
îndeplinească în termen indicațiile instanței de apel date prin încheierea din
06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care
reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai
ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Curtea de Apel Chișinău a creat condițiile necesare prevăzute atât de
legislația națională, cât și de cea internațională, asigurându-i lui Vadim
Morari și reprezentantului acestuia, avocatului Cristin Chiriac posibilitatea
de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat
dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând
notează că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel Vadim Morari, a fost reprezentat de avocatul Cristin Chiriac, care este
o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se
prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de
declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al
Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze
și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața
unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie
9
juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, în
conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Astfel, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac, din
data notificării copiei încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel
Chișinău, 25 septembrie 2024 și până la data limită pentru prezentarea
apelului motivat și a dovezii achitării taxei de stat și de timbru,
02 octombrie 2024, a avut termen real și suficient de 7 zile, întru realizarea
acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor
sale legitime.
Însă, Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac a depus
la Curtea de Apel Chișinău, cererea de apel motivată și dovada achitării
taxei de stat și de timbru, abia la 07 octombrie 2024, cu omiterea
termenului acordat, adică mult prea târziu.
Așadar, reiterând dispozițiile coroborate ale art. 10 alin. (1), (2),
art.56 alin. (3) și art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
Vadim Morari, precum și reprezentantul acestuia, avocatul Cristin Chiriac
nu au depus diligența necesară în vederea executării în termenul acordat a
încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a restituit apelul
declarat de Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac.
Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de
apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, în rezultatul
nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui
proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților
privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van
Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs
Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica
Moldova din 10 iulie 2012 ).
Pornind de la cele menționate supra, coroborate cu probele
administrate la dosar, instanța de recurs apreciază întemeiată poziția Curții
de Apel Chișinău referitoare la faptul că apelanții nu au îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel date prin încheierea din 06 august 2024 a Curții
de Apel Chișinău și prin urmare, corect a dispus restituirea cererii de apel
depuse de Vadim Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac.
10
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că
încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Vadim
Morari, reprezentat de avocatul Cristin Chiriac sunt declarative și
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată,
care face obiectul prezentului recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a),
428 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul depus de Vadim Morari, reprezentat de avocatul
Cristin Chiriac.
Menține încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Morari
împotriva Cristinei Morari cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea
cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată
reconvențională depusă de Cristina Morari împotriva lui Vadim Morari cu
privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de
întreținere, a sumei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11