3ra-325/24 — anularea actului administrativ

La 20 iunie 2022, SRL „Aneti-Trans” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA) și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), prin care a solicitat: anularea actului administrativ individual defavorabil – nr.08/3-1- 2314 din 14.03.2022, emis de ANTA și deciziile adoptate în procedura prealabilă – 1) nr.02/1-1-3635 din 28.04.2022, emisă de ANTA; 2) nr.05/2- 2445 din 13.05.2022, emisă de MIDR și obligarea Autorității administrative ANTA să emită actul administrativ individual favorabil prin care să admită cererea SRL „Aneti-Trans” nr.01/2022 din 10.01.2022.

În motivarea acțiunii, a indicat că în adresa ANTA a fost depusă cererea nr.01/2022 din 10.01.2022 (nr.de înregistrare la Agenție 01/229 din 11.01.2022), vizând modificarea serviciului Chișinău 12.45 - Țîplești 05.13 până în localitatea Gura Căinarului 05.13. Cererea menționată a fost depusă în strictă conformitate cu Codul Transporturilor Rutiere, adoptat prin Legea nr.150 din 17.07.2014, fiind anexate la organul central de specialitate ANTA toate documentele necesare procedurii vizate.

La data de 12.01.2022 ANTA a emis comunicatul nr.08/3-1-242, prin care a fost solicitat: 1. prezentarea actului de măsurare a distanței și corespunderii siguranței circulației rutiere a sectoarelor de drum nominalizat întocmite de către administratorul drumului, Inspectoratul Național de Patrulare, administrația publică locală și reprezentantul operatorului de transport rutier.

În vederea conformării comunicatului nr.08/3-1-242, SRL „Aneti- Trans” în câteva zile a depus în adresa ANTA actul de măsurare a distanței și corespunderii siguranței circulației rutiere a sectoarelor de drum nominalizate, întocmite de către administratorul drumului, Inspectoratul Național de Patrulare, administrația publică locală și reprezentantul operatorului de transport rutier, precum și ulterior au fost adresate cereri din partea Primăriei Putinești și Primăriei com. Gura Căinarului de a fi admisă cererea primului, 1 privind modificarea serviciului Chișinău 12.45 - Țîplești - 05.13 până în localitatea Gura Căinarului - 05.13.

La data de 14.03.2022 a fost emis răspunsul nr.08/3-1-2314 prin care a fost respinsă cererea nr.01/2022 din 10.01.2022 (nr. de înregistrare la Agenție 01/229 din 11.01.2022), vizând modificarea serviciului Chișinău 12.45- Țîplești 05.13 până în localitatea Gura Căinarului 05.13, fiind indicat că termenul de depunere și examinare a cererii privind prelungirea serviciului existent este depășit.

Considerând răspunsul nr.08/3-1-2314 din 14.03.2022 neîntemeiat, a depus cerere prealabilă, deoarece ANTA greșit a constatat că cererea Aneti- Trans SRL a fost depusă la data de 07.03.2022, înregistrată sub numărul 01/1645, din care motiv invocă că termenul de depunere și examinare a cererii privind prelungirea serviciului existent a fost depășit, în realitate cererea reclamantei a fost depusă în termen, la data de 10.01.2022, cu toate actele vizate și actul de măsurare a distanței și corespunderii siguranței circulației rutiere a sectoarelor de drum nominalizat, la fel în termen fiind prezentat (art. 37 alin.(7) și (71) CTR).

A invocat că greșeala ANTA, constă în faptul că cererea depusă la data de 07.03.2022, înregistrată sub numărul 01/1645, este a Primarului Gura Căinarului și nicidecum a SRL „Aneti-Trans”.

În aceste circumstanțe, se atestă în sumar netemeinicia respingerii cererii nr.01/2022 din 10.01.2022 (nr.de înregistrare la Agenție 01/229 din 11.01.2022) și nicidecum din data de 07.03.2022 sub numărul 01/1645, încât refuzul respectiv lezează nemijlocit drepturile economice ale operatorului de transport, deoarece este o necesitate stringentă în modificarea serviciului Chișinău 12.45 - Țîplești 05.13 până în localitatea Gura Căinarului 05.13 (cererile Primăriilor Putinești și com. Gura Căinarului fiind anexate la dosarul administrativ).

În scopul examinării cererii prealabile, întru respectarea prevederilor Codului administrativ, a solicitat respectuos Agenția de a iniția procedura administrativă, cu atragerea părții interesate „Aneti-Trans” SRL și a numi o ședință de lucru privitor la examinarea cererii sale, fapt care a fost ignorat într- un final.

La data de 28.04.2022 de către ANTA a fost emisă decizia cu nr.02/1-1- 3635, prin care a fost respinsă în tot cererea prealabilă depusă de către reclamant. Temeiul de respingere a fost invocat art.art.17, 162, 166, 167 CA RM și art.37 alin.7 și 71 CTR. Ulterior a fost emis răspunsul MIDR al RM cu nr.05/2-245 din 13.05.2022, care a menținut decizia cu nr.02/1-1-3635 ANTA și a respins cererea SRL „Aneti-Trans”, răspunsul dat fiind recepționat prin intermediul poștei electronice la data de 26.05.2022. 2

Reclamanta nu este de acord cu respingerea cererii nr.01/2022 din 10.01.2022 (nr.de înregistrare la Agenție 01/229 din 11.01.2022), cu decizia nr.02/1-1-3635 din 28.04.2022 de respingere a cererii prealabile adoptate în procedura prealabilă și cu răspunsul MIDR al RM cu nr.05/2-245 din 13.05.2022, deoarece toate ele contravin normelor legale și sunt vădit ilegale.

Unul din obiectivele examinării prezentei cereri de chemare în judecată, îl constituie verificarea legalității refuzului ANTA în refuzul modificării serviciului Chișinău 12.45 - Țîplești 05.13 până în localitatea Gura Căinarului 05.13, pe motiv că termenul de depunere și examinare a cererii privind prelungirea serviciului existent este depășit, motiv inventat și ilegal, or, așa cum a menționat în prezenta cerere SRL „Aneti-Trans” s-a conformat în timp privind prezentarea actului de măsurare a distanței și corespunderii siguranței circulației rutiere a sectoarelor de drum nominalizate.

Un alt obiectiv al examinării prezentei cereri, servește decizia neîntemeiată ANTA cu nr.02/1-1-3635 din 28.04.2022 și răspunsul MIDR al RM cu nr.05/2-245 din 13.05.2022, care nu au dat răspuns la cele invocate în cererea prealabilă, însă a făcut trimitere doar la prevederile legale care nu sunt aplicabile reclamantei încât de către SRL „Aneti-Trans” au fost respectați termenii prevăzuți de lege privind depunerea cererii și completărilor ulterioare.

La 3 august 2023, Agenția Națională Transport Auto a depus apel împotriva hotărârii din 4 iulie 2023, solicitând casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. 3

În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea greșită a normelor de drept material și o apreciere eronată a stării de fapt.

A reținut că, deși cererea SRL „Aneti-Trans” a fost înregistrată la ANTA la 11 ianuarie 2022, documentele obligatorii privind măsurarea distanței și siguranța circulației rutiere au fost prezentate ulterior, la data de 7 martie 2022, anexate demersului primarului din Gura Căinarului. Astfel, cererea nu a fost completă în termenul prevăzut de lege (1 decembrie – 15 februarie), iar ANTA era în drept să o respingă.

Instanța de apel a considerat neconvingătoare explicațiile reclamantei privind dificultățile de depunere cauzate de presupuse restricții pandemice, în lipsa unor probe concrete. Totodată, a constatat că instanța de fond a acordat o valoare nejustificată unor aspecte neprobate, ignorând dispozițiile exprese ale art. 37 alin. (7) și (71) din Codul transporturilor rutiere.

A arătat că instanța de apel a preluat integral poziția autorităților pârâte, fără a analiza în mod obiectiv și complet circumstanțele cauzei și fără a oferi un răspuns motivat pretențiilor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea prealabilă.

Recurenta a invocat că cererea nr. 01/2022 din 10.01.2022 a fost depusă în termen legal, fiind înregistrată la ANTA sub nr. 01/229 din 11.01.2022, iar actul de măsurare a distanței și corespunderii siguranței circulației rutiere a fost 4 transmis în câteva zile de la comunicarea solicitării ANTA nr. 08/3-1-242 din 12.01.2022.

A susținut că instanța de apel a confundat cererea depusă de SRL „Aneti- Trans” cu demersul Primarului din Gura Căinarului, înregistrat la 07.03.2022 sub nr. 01/1645, în condițiile în care cererea întreprinderii a fost însoțită de toate actele necesare și completată în termenul legal prevăzut de art. 37 alin. (7) și (71) Codul transporturilor rutiere.

În opinia recurentei, instanța de apel nu a respectat obligația de motivare a hotărârii, așa cum prevede art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, întrucât a expus concluzii generale și evazive, fără a examina în mod efectiv toate argumentele esențiale prezentate de SRL „Aneti-Trans”.

A mai susținut că refuzul nejustificat al ANTA de a prelungi serviciul rutier solicitat, în ciuda solicitărilor exprese ale autorităților publice locale și a documentației conforme depuse în termen, reprezintă o ingerință disproporționată în activitatea comercială a reclamantei, cu afectarea clientelei stabilite.

Alte referințe nu au fost depuse.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 5 (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 6

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus avocatul Valentin Mardari în interesele SRL „Aneti-Trans”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8