3ra-260/24 — anularea actulului administrativ

3ra-260/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocații Cristian

Bizian și Isae Cureș în interesele lui Ilan Șor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ilan Șor împotriva Instituția Publică ,,Agenția Servicii

Publice”, cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile

împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-260/24

NR. PIGD 2-22019568-01-3ra-18032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Instanța de fond: Gr. Cazacu,

Instanța de apel: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

2 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocații Cristian Bizian și Isae Cureș în interesele lui Ilan Șor

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

interesele lui Ilan Șor au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” privind anularea deciziei de

soluționare a cererii prealabile nr. 01/Ș-1113/21 din 11 ianuarie 2022 și

anularea ordinului nr. 853 din 9 noiembrie 2021 ,,Cu privire la anularea

actelor de identitate eliberate pe numele Ilan Șor, născut în data de 6 martie

1987, IDNP 0971007884125”.

noiembrie 2021, în temeiul art. 5 din Legea nr. 273/1994 privind actele de

identitate din sistemul național de pașapoarte și art. 139 alin. (5), art. 141

alin. (1) și (4) din Codul administrativ al Republicii Moldova, pârâtul a

dispus constatarea nulității buletinului de identitate A88110017 cu fișa de

însoțire RA AI 0465971, eliberate la 13 martie 2012 și a pașaportului

cetățeanului Republicii Moldova B 0616151, eliberat la data de 7 iunie 2010

pe numele Șor Ilan Miron, născut la data de 6 martie 1987, IDNP

0971007884125.

a dispus respingerea cererii prealabile privind anularea actului administrativ

individual defavorabil, constatându-se lipsa temeiurilor de anulare a

ordinului nr. 853 din 9 noiembrie 2021.

identitate se datorează faptului că au fost eliberate cu abateri de la cadrul

normativ, fiind constatate următoarele încălcări și anume a prevederilor art.

3 alin. (13) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul

național de pașapoarte, potrivit cărora actele de identitate se eliberează în

temeiul cererii depuse de către solicitant la autoritatea competentă în modul

stabilit, precum și încălcarea prevederilor pct. 2 din Regulamentul cu privire

la modul de perfectare și eliberare a actelor de identitate ale Sistemului

național de pașapoarte, aprobat prin HG nr. 376/1995 (abrogată prin HG nr.

1

125 din 18.02.2013), potrivit cărora la depunerea cererii pentru eliberarea

buletinului de identitate, solicitantul va fi fotografiat în subdiviziunile

teritoriale ale Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor

sau misiunilor diplomatice ori oficiilor consulare ale Republicii Moldova, în

corespundere cu cerințele stabilite, la fel s-a constatat încălcarea prevederilor

pct. 7 din același Regulament, buletinul de identitate se înmânează titularului

sau reprezentantului lui legal personal, contrasemnătură, în organele

competente.

trebuia să fie aplicată, fiind încălcate principiile acțiunii normelor juridice în

timp. Or, legalitatea emiterii și, implicit, valabilitatea unui act de identitate

urmează a fi verificată exclusiv prin prisma legii aplicabile la momentul

eliberării actului respectiv, regulă care a fost încălcată de către pârât, iar

valabilitatea buletinului de identitate A 88110017, cu fișa de însoțire RA AI

0465971, eliberat la 13 martie 2012, urmează a fi verificată prin prisma Legii

nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul

național de pașapoarte, în redactarea ei din data de 10 februarie 2012

(modificată prin Legea nr. 284 din 28 decembrie 2011) în vigoare din 10

februarie 2012, astfel valabilitatea pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova B 0616151, eliberat la data de 7 iunie 2010, urmează a fi verificată

prin prisma Legii nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate

din sistemul național de pașapoarte, în redactarea ei din data de 12 februarie

2010 (modificată prin Legea nr. 131 din 23 decembrie 2009, în vigoare din

12 februarie 2010).

noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de

pașapoarte, în ambele redactări menționate mai sus, se constată fără echivoc

că actele de identitate eliberate în acea perioadă pot fi apreciate ca fiind

nevalabile/nule doar în cazul existenței unui din cele 5 temeiuri expres și

exhaustiv prevăzute de legiuitor.

9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de

pașapoarte, în redactarea ei din data de 12 februarie 2010 și 10 februarie

2012, se consideră nevalabile actele de identitate: a) cu ajutorul cărora nu

poate fi identificat titularul; b) modificate nelegitim sau cele ce urmează a fi

modificate; c) în care lipsesc unele date reglementate legal sau care nu

corespund adevărului; d) al căror termen de valabilitate a expirat; e) ce nu

corespund statutului juridic al titularului.

2

identitate, arătată mai sus, are un caracter exhaustiv, iar motivele pe care

pârâtul le-a reținut la emiterea actului administrativ nu pot fi încadrate în nici

una din situațiile respective.

prezentei acțiuni, este ilegal, deoarece ingerința admisă de pârât nu este

prevăzută de lege, măsura dispusă neavând o bază în dreptul național.

principiul legalității, consfințit în art. 21 din Codul administrativ, potrivit

căruia „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative”, precum și

principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 30 alin. (1) din

Codul administrativ, potrivit căruia „Autoritățile publice nu pot întreprinde

măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege”.

reclamantului au fost eliberate de organul competent, nu sunt falsificate au

termen de valabilitate neexpirat, conțin toate datele prevăzute de lege (datele

respective fiind adevărate, autentice), constată lipsa vreunui temei pentru

constatarea nulității actelor respective - contrar pârâtului care, în lipsa unor

argumente plauzibile, și-a întemeiat ordinul pe prevederile art. 5 din Legea

nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, Cererea de chemare în judecată depusă de către avocații Cristian

Bizian și Isae Cireș în interesele reclamantului Ilan Șor împotriva Agenției

Servicii Publice privind anularea deciziei nr. 01Ș-1113/21 din 11 ianaurie

2022 cu privire la cererea prealabilă precum și anularea ordinului nr. 853 din

9 noiembrie 2021 cu privire la anularea actelor de identitate eliberate pe

numele Ilan Șor, născut la 6 martie 1987, IDNP 0971007884125, s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

interesele lui Ilan Șor au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 9 martie 2023

au depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10 noiembrie

2022, cu emiterea unei noi decizii prin care să se dispună admiterea acțiunii.

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Ilan Șor împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, din 10 noiembrie 2022.

primei instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.

sistemul național de pașapoarte nr. 273-XIII din 09.11.1994, pct. 2 și pct. 7

din Regulamentul cu privire la modul de perfectare și eliberare a actelor de

identitate ale Sistemului național de pașapoarte, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 (abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.

125 din 18 februarie 2013).

respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, nefiind stabilite careva motive privind

anularea ordinului Agenției Servicii Publice nr. 853 din 9 noiembrie 2021

,,Cu privire la anularea actelor de identitate eliberate pe numele Ilan Șor,

născut în data de 6 martie 1987, IDNP 0971007884125”, și a răspunsul nr.

01Ș-1113/21 din 11 ianuarie 2022 emis la cererea prealabilă, ce ar cădea sub

incidența art. 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ. Întrucât, atât în ședința

de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constatat după

cum a stabilit just și Agenția Servicii Publice în urma controlului inițiat, că

actele de identitate eliberate pe nume lui Ilan Șor și anume buletinul de

identitate A 88110017 cu fișa de însoțire RA AI 0465971, eliberate în data

de 13 martie 2012 și pașaportul B 0616151 eliberat în data de 7 iunie 2010,

au fost eliberate cu abateri și anume: datele cu caracter personal și imaginea

facială ale solicitantului au fost preluate din resursele informaționale ale

Registrului de stat al populației (și anume, din formularul electronic PA

pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova A 3845698

din 19 ianuarie 2009). Iar astfel, imaginea facială din actele de identitate

eliberate pe numele Ilan Șor a fost preluată din baza de date, dar nu la data

depunerii cererii din care considerente aceasta nu corespunde cerințelor

tehnice în vigoare la acel moment stabilite pentru fotografie (standardul

moldovean SM GOST ISO/CEI 19794-5:2007 identificarea barometrică.

Formate de schimb de date biometrie, Partea 5, Datele imaginii fetei),

semnătura personală a solicitantului este lipsă în locul rezervat din cererea-

chestionar pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova,

semnătura solicitantului din cererea-chestionar pentru eliberarea buletinului

de identitate (întocmită în lipsa acestuia) nu corespunde semnăturii dlui Ilan

Șor stocată în Registrul de stat al populației, buletinul de identitate A

4

88110017 din 13 martie 2012 pe numele Ilan Șor a fost înmânat persoanei

terțe (în cererea-chestionar se atestă mențiunea referitoare la înmânarea

documentul cetățeanului Ruslan Malachi, titularul buletinului de identitate

A88076003), în recipisa nr. 008812003206 anexată la cererea-chestionar

pentru eliberarea buletinului de identitate A 88110017 din 13 martie 2012

lipsește semnătura persoanei care a ridicat documentul și a celei care a

asigurat înmânarea acestuia, totodată recipisa privind înmânarea

pașaportului B 0616151 din 7 iunie 2010 pe numele Ilan Șor, este lipsă.

argumentele invocate în suportul acțiunii nu sunt susceptibile să determine

anularea deciziei nr. 01Ș-1113/21 din 11 ianuarie 2022 ,,Cu privire la cererea

prealabilă” precum și anularea ordinului nr. 853 din 9 noiembrie 2021 ,,Cu

privire la anularea actelor de identitate eliberate pe numele Ilan Șor, născut

la 6 martie 1987, IDNP 0971007884125”. Or, de către autoritatea publică

pârâtă fiind respectată procedura de emitere a actelor administrative care

fiind emis în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, iar

astfel, nu se constată admiterea a careva abateri la emiterea actelor

administrative individuale defavorabile emise în privința lui Ilan Șor,

legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială de către instanța de judecată.

găsesc confirmare prin prisma cadrului normativ în vigoare la data

desfășurării activității administrative, iar prin urmare argumentele părții

apelante, în acest sens sunt lipsite de suport juridic.

respingere ca neîntemeiate a acțiunii înaintate de către Ilan Șor, așa cum,

argumentele expuse în acțiunea depusă au un caracter declarativ, fiind

combătute prin înscrisurile cauzei și normele legale aplicabile speței. Iar prin

urmare în acest context, toate circumstanțele luate în cumul, confirmă

temeinicia și legalitatea deciziei Agenției Servicii Publicenr. 01Ș-1113/21

din 11 ianuarie 2022 ,,Cu privire la cererea prealabilă” precum și a ordinului

nr. 853 din 9 noiembrie 2021 ,,Cu privire la anularea actelor de identitate

eliberate pe numele Ilan Șor, născut în data de 6 martie 1987, IDNP

0971007884125”.

indicând că, acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt,

iar concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a

normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită a probelor.

Totodată, Completul judiciar a respins ca neîntemeiat și argumentul

apelantului că hotărârea primei instanțe este una ilegală și neîntemeiată,

5

precum și critica apelantului că, instanța de fond nu a dat o apreciere corectă

probelor acumulate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

lui Ilan Șor au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2023 și a

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10 noiembrie 2022 cu

adoptarea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată depusă de Ilan Șor împotriva Agenției Servicii Publice.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în judecată, suplimentar a indicat că, analizând decizia contestată constată

că, de fapt, instanța de apel nu a combătut niciunul din argumentele

apelantului.

de identitate includerea în actul de identitate noi a imaginii faciale preluată

din sistemul informațional al Registrului de Stat al Populației, și celelalte

carențe privind procedura de eliberare a documentelor invocate de ASP, nu

constituiau temei de anulare a actului de identitate prevăzut de lege, iar art.

5 alin. (1) din Legea nr. 273/1994 (în redactarea sa de la data desfășurării

procedurii administrative), indica în mod exhaustiv temeiurile pentru care un

act de identitate se consideră nevalabil, instanța de apel n-a abordat în esență

aceste argumentele.

apel a respins argumentele apelantului fără a le analiza și combate.

Abordarea superficială prin utilizarea de expresii ca, „prima instanță a emis

o hotărâre argumentată”, „argumentele invocate de către apelat sunt

neîntemeiate și pur declarative”, însă fără a da un răspuns exact de ce

aplicarea incorectă a legii în timp de către autoritatea administrativă și

anularea actelor de identitate în baza unui temei neprevăzut de lege nu ar fi

întemeiat, denotă că soluția este arbitrară.

prevedea 7 (șapte) temeiuri pentru care actele de identitate se consideră

nevalabile, nici în actul administrativ contestat, nici în decizia emisă asupra

cererii prealabile și nici în instanțele ierarhic inferioare pârâtul nu indică pe

care anume temei se bazează actul administrativ emis. De altfel, deși în

6

instanța de apel judecătorii au cerut reprezentantului pârâtei să explice care

este temeiul legal al anulării actelor de identitate, ultimul n-a putut să

răspundă - ceea ce era și previzibil, dat fiind faptul că un astfel de temei

efectiv nu există. Deși elucidarea acestei chestiuni era determinantă pentru

justa soluționare a cauzei, instanța de apel a ignorat atât ilegalitatea

evidențiată de apelant cât și de lipsa de motivare a ASP, și a respins apelul

declarat, ceea ce constituie o soluție arbitrară.

nevalabilității actelor de identitate are o explicație obiectivă, circumstanțele

descrise în actul administrativ contestat nu se încadrează nici într-un temei

de la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 273/1994, ceea ce nu a fost luat în

considerare de judecătorii Curții de Apel Chișinău la adoptarea deciziei din

25 octombrie 2023. Adică, încălcarea normelor legale stabilite pentru

eliberarea actelor de identitate, semnalate de partea pârâtă (lipsa semnăturii

reclamantului din cererea-chestionar pentru eliberarea actului de identitate,

preluarea imaginii faciale din resursele informaționale ale Registrului de stat

al populației, înmânarea actului de identitate unei persoane terțe etc.), nu

atrage după sine nevalabilitatea actului de identitate în temeiul art. 5 din

Legea nr. 273/1994.

principiului legalității, or, în circumstanțele descrise, ingerința admisă de

pârât nu era autorizată de lege. Reiterează, încălcările care au fost scoase în

evidentă de ASP nu afectează valabilitatea actelor de identitate ale

reclamantului.

apel nu a ținut cont de prevederile clare din art. 5 alin. (1) din Legea nr.

273/1994 (în varianta sa de la data desfășurării procedurii administrative),

care indicau în mod exhaustiv temeiurile pentru care un act de identitate se

consideră nevalabil (iar motivele invocate de ASP nu se refereau la nici unul

din ele), ceea ce în consecință a dus la soluționarea greșită a cauzei.

ține să menționeze că, la emiterea lui, pârâtul a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată, fiind încălcate principiile acțiunii normelor juridice în timp.

Or, legalitatea emiterii și, implicit, valabilitatea unui act de identitate

urmează a fi verificată exclusiv prin prisma legii aplicabile la momentul

eliberării actului respectiv, regulă care a fost încălcată de către pârât.

însoțire RA AI 0465971, eliberat la 13 martie 2012, urmează a fi verificată

prin prisma Legii nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate

7

din sistemul național de pașapoarte, în redactarea ei din data de 10 februarie

2012 (modificată prin Legea nr. 284 din 28 decembrie 2011, în vigoare din

10 februarie 2012), iar valabilitatea pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova B 0616151, eliberat la data de 7 iunie 2010, urmează a fi verificată

prin prisma Legii nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate

din sistemul național de pașapoarte, în redactarea ei din data de 12 februarie

2010 (modificată prin Legea nr. 131 din 23.12.2009, în vigoare din

12.02.2010).

noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de

pașapoarte, în ambele redactări menționate mai sus, constată fără echivoc că,

actele de identitate eliberate în acea perioadă pot fi apreciate ca fiind

nevalabile/nule doar în cazul existenței unui din cele 5 temeiuri expres și

exhaustiv prevăzute de legislator. Reiterează că, lista temeiurilor pentru

constatarea nulității actelor de identitate, arătată mai sus, are un caracter

exhaustiv, iar motivele pe care pârâtul le-a reținut la emiterea actului

administrativ nu pot fi încadrate în nici una din situațiile respective. În astfel

de circumstanțe, constată că decizia instanței de apel este arbitrară pentru că

la șirul de argumente expuse în cererea de apel instanța s-a limitat să le

respingă cu o abordare extrem de superficială, utilizând formule ca

„argumentele apelantului sunt declarative” sau că apelantul „interpretează

eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este

rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea

juridică cuvenită a probelor”, fără a explica în ce constă caracterul declarativ

sau interpretarea eronată.

au ignorat faptul că la emiterea actului administrativ, ASP a încălcat

principiul legalității, consfințit în art. 21 din Codul administrativ, potrivit

căruia Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative”, precum și

principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 30 alin. (1) din

Codul administrativ, potrivit căruia Autoritățile publice nu pot întreprinde

măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege”.

fost eliberate de organul competent, nu sunt falsificate, au termen de

valabilitate neexpirat, conțin toate datele prevăzute de lege (datele respective

fiind adevărate, autentice), constată lipsa vreunui temei pentru constatarea

nulității actelor respective - contrar pârâtului care, în lipsa unor argumente

8

plauzibile, și-a întemeiat ordinul pe prevederile art. 5 din Legea nr. 273/1994

privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

9

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 27 ianuarie 2024 recurentului a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 184).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurateate.

recursul depus de avocații Cristian Bizian și Isae Cureș în interesele lui Ilan

Șor, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

10

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

11

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocații Cristian Bizian și Isae

Cureș în interesele lui Ilan Șor.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12