3ra-525/23 — cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenta juridică

3ra-525/23 — cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenta juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Isai Chibac,

în interesele Valentinei Chira,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în

judecată depusă de avocatul Isai Chibac, în interesele Valentinei Chira

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ciocana cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 3000,00 de lei,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, și s-a emis o nouă decizie sub formă de încheiere prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ înaintată de către

avocatul Isai Chibac, în interesele Valentinei Chira,

(Dosarul nr. 3ra-525/23

NR. PIGD 2-21171376-01-3ra-27052023)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;

Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit temei de

admisibilitate.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

27 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, recursul depus de avocatul Isai Chibac,

în interesele Valentinei Chira,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Valentinei Chira a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ciocana privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

3000,00 de lei.

Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998, perioada 01 iulie 2018

– 01 iulie 2019, femeilor li se acordă dreptul la pensie la atingerea vârstei de

58 ani, confirmând un stagiu de cotizare de 31 ani pentru o pensie integrală

sau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială.

Chira, personal a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana

cererea și documentele necesare pentru stabilirea pensiei pentru limită de

vârstă, inclusiv, carnetul de muncă și diploma de studii.

din 03 mai 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana a informat

reclamanta că nu au fost luate în considerare la calcularea stagiului de cotizare

perioadele: 11 noiembrie 1998 – 31 decembrie 1998, deoarece, lipsește

ordinul de eliberare și 01 septembrie 1979 – 06 iulie 1983 din motiv, că

potrivit certificatului de salariu prezentat (anexa 5), în perioada de studii se

confirmă stagiul de cotizare. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana a

mai informat, că pentru perioadele menționate este necesar să fie prezentate

suplimentar extrasul din ordine de angajare - eliberare și certificat de arhivă

de la instituția respectivă, iar, la prezentarea documentelor menționate, va

efectua recalcularea pensiei.

privind prezentarea certificatul de arhivă de la instituția de învățământ,

reprezentantul reclamantei a considerat că aceasta este una ilegală, deoarece

potrivit pct. 63 alin.(7) din Regulamentul privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, în

stagiul de cotizare realizat până la 01 ianuarie 1999 se includ studiile în

instituțiile de învățământ universitar superior de zi. Prin urmare, odată cu

1

cererea inițială depusă la 22 ianuarie 2019, pârâtei i s-a prezentat originalul

diplomei, iar in dovada de recepție a cererii, este faptul că specialistul Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale a consemnat actul de studii în instituția de

învățământ superior la secția de zi.

început activitatea de muncă în luna octombrie anul 1978 în calitate de

instructor de pioneri la școala din satul Răuțel, r-l Fălești. Ulterior, în luna

august 1979, reclamanta a susținut examenele de admitere la Institutul

Pedagogic de Stat ,,Aleco Russo” din Bălți, unde a studiat la secția zi, în

perioada 01 septembrie 1979 – 06 iulie 1983. După ce a început studiile la

secția zi, a continuat să lucreze până în luna februarie 1980 și a primit salariu,

fapt confirmat prin certificatul de salariu. Pentru confirmarea perioadei de

muncă la școala medie din s. Răuțel și cuantumul salariului, reclamantul a

prezentat certificatul de salariu eliberat de Primăria s. Răuțel unde se mai

păstrează datele respective. Alte înscrisuri la Primărie nu sunt. Carnetul de

muncă cu înscrierile confirmative în perioada octombrie 1978 - februarie

1980, reclamantul a menționat că nu deține.

de Asigurări Sociale, a mai prezentat o dată certificat eliberat din arhiva

institutului privind studiile la secția zi, la data de 28 aprilie 2021, deoarece,

până atunci Valentina Chira s-a aflat peste hotarele țării.

invitat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, unde verbal a fost

informat, că pensia a fost recalculată din luna mai 2021. Un document

confirmativ privind recalcularea pensiei, reclamanta sau reprezentantul prin

procură, nu au primit de la pârât.

reprezentantul reclamantei s-a adresat cu o cerere prealabilă către pârâți și a

solicitat efectuarea recalculării pensiei din data depunerii cererii inițiale. Or,

potrivit pct.55 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor

și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 165 din 21 martie

2017, prevede că ,,...în cazul confirmării prin documentele din dosar și/sau

prin informația privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat

deținute de casa teritorială de asigurări sociale pentru perioada de activitate

realizată până la acordarea dreptului la pensie, mărimea pensiei se

recalculează din data stabilirii inițiale, ținându-se cont de toate indexările

(recalculările) efectuate până la data recalculării”.

din 25 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a confirmat

soluționarea problemei prin recalcularea pensiei reclamantei în baza diplomei

de studii prezentate, însă, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana,

executoarea recalculării, prin răspunsul nr. 8110 din 17 noiembrie 2021, a

2

interpretat eronat temeiurile pentru recalcularea mărimii pensiei prevăzute în

capitolul X1 din regulamentul menționat supra și a respins cererea prealabilă.

avocatul Isai Chibac a depus cerere cu privire la concretizarea circumstanțelor

și cerințelor în acțiune, prin care a solicitat să fie obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i prezinte reclamantei Valentina Chira copia Deciziei

nr.95/2019/29902 din 26 aprilie 2019 privind stabilirea mărimii pensiei pentru

limita de vîrstă și Decizia nr.95/2021/33560 din 14 mai 2021 privind

recalcularea mărimii pensiei și încasarea de la Casa Națională de Asigurări

Sociale în beneficiul Valentinei Chira suma de 3000,00 de lei cu titlu de

cheltuieli suportate pentru asistența juridică achitată avocatului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea de contencios administrativ depusă de către

avocatul Isai Chibac, în interesele reclamantei Valentina Chira. S-a încasat

din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Valentinei Chira

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000,00 de lei (f.d. 73, 81/84).

sediul Rîșcani, a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la 31

octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d.76).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

intermediul cancelariei instanței de fond, a declarat apel nemotivat, împotriva

hotărârii din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea (f.d.

79/80).

(f.d.86), rezultă că la 23 noiembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

a expediat prin intermediul poștei terestre pentru notificare participanților la

proces, copia hotărârii motivate a primei instanțe, care a fost recepționată de

Casa Națională de Asigurări Sociale la 29 noiembrie 2022, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 87).

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea apelului împotriva

hotărârii primei instanțe (f.d. 96/97).

relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 06

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care s-a admis acțiunea de contencios administrativ depusă de avocatul Isai

Chibac, în interesele Valentinei Chira, și s-a emis o nouă decizie sub formă

de încheiere prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea de contencios

administrativ înaintată de către avocatul Isai Chibac, în interesele Valentinei

Chira împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ciocana cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică (f.d.111; 112/123).

art.17, art.19, art.20, art.21, art.22, art.189, art.206, art.207, art.208, art.162,

art.164 din Codul administrativ, prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 156

din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în coroborare cu

materialele cauzei și cele invocate în cererea de apel, și a conchis că prima

instanță eronat a purces la examinarea în fond a cauzei de contencios

administrativ, or, din interpretarea logico-juridică a normelor pre citate, prin

prisma evaluării testului de admisibilitate, pe temeiul respectării procedurii

prealabile se atestă netemeinicia concluziei instanței de fond privind

respectarea de către reclamant a cadrului legal aplicabil, acțiunea înaintată de

Valentina Chira împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale urmând a fi

declarată inadmisibilă, prin prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f)

coroborat cu art. 208 din Codul administrativ.

citate supra, derivă că, respectarea procedurii de soluționare prealabilă a

litigiului pe cale extrajudiciară, constituie în sine o condiție specială

obligatorie de valorificare a dreptului la acțiune, care necesită a fi întrunită

doar în anumite cazuri, în funcție de natura litigiului.

în contencios administrativ, legea specială a instituit, o procedură

administrativă obligatorie (dacă legea nu dispune altfel), prealabilă sesizării

instanței, aceasta fiind concepută ca o cale ce poate oferi persoanei vătămate

posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea diferendului prin recunoașterea

dreptului sau interesului legitim vătămat fără mijlocirea instanței.

avantaj pentru reclamant, în sensul că organul emitent al actului sau organul

ierarhic superior al acestuia pot verifica și dispune asupra actului atacat atât

în ceea ce privește legalitatea, cât și oportunitatea acestuia, în timp ce

instanțele judecătorești nu se pot pronunța decât asupra legalității actului

atacat în justiție.

criteriile actului administrativ, fiind acte administrative individuale, cu efecte

defavorabile și care au caracter executoriu, emise de o autoritate publică,

4

reprezentând o măsură oficială, întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice în exterior. Or, art. 208 alin. (1) din Codul

administrativ, stabilește cert faptul că, până la înaintarea acțiunii în contencios

administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu excepțiile prevăzute de

lege. Iar, art. 162 alin. (1) din Codul administrativ, indică că procedura

prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative

individuale.

privind sistemul public de pensii este cert reglementat modul de soluționarea

a litigiilor din această categorie și este prevăzut expres că decizia privind

stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare, privind

reținerile din pensie sau încasarea sumelor plătite în plus poate fi contestată

la Casa Națională de Asigurări Sociale și în caz de dezacord cu decizia Casei

Naționale de Asigurări Socialei, aceasta poate fi atacată în instanța de

contencios administrativ competentă.

stabilite de legiuitor atestă cert faptul că inițial, solicitantul urmează a se

adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale și în caz de dezacord cu soluția

acestei entități să depună cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări

Sociale, și doar după refuzul acestei autorități publice centrale să înainteze

acțiune în instanța de judecată.

Valentina Chira nu a respectat procedura prealabilă, prevăzută de art.162,

art.166 din Codul administrativ, în coroborare cu statuările art.40 din Legea

nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, motiv din

care acțiunea urmează a fi declarată inadmisibilă.

administrativ, pentru a pune în mișcare o acțiune în contencios administrativ,

este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și formă, precum

ar fi respectarea competenței jurisdicționale, a termenului de prescripție,

existența capacității procesuale de exercițiu, respectarea regulilor cu privire

la forma și conținutul cererii de chemare în judecată. Iar respectarea

procedurii de soluționare prealabilă a litigiului constituie o condiție specială

a exercitării dreptului la acțiune în justiție, care necesită a fi întrunită doar în

anumite cazuri în funcție de natura litigiului.

că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de

admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de

apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-

se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit

(Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să

reducă la zero esența acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a

5

asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea

raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca

aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie

2000, § 33).

prealabile de soluționare a litigiilor nu s-a urmărit restrângerea accesului liber

la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii,

ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea

exercitării dreptului constituțional statuat de art. 20 din Constituție,

prevenindu-se, astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și

intereselor legitime ale celorlalte părți.

contenciosului administrativ, procedura prealabilă este o procedură grațioasă,

care nu presupune implicarea unui organ cu atribuții jurisdicționale, ci chiar

a aceluiași organ care a emis actul administrativ sau a organului ierarhic

superior. Astfel, în cazul manifestării dezacordului cu actul emis în urma

acestei proceduri, acesta poate fi supus unui control judecătoresc, cu stabilirea

tuturor garanțiilor procesuale pentru justițiabil (asigurarea principiului

contradictorialității, egalității, disponibilității în drepturi) și a remediilor

juridice efective împotriva actului administrativ contestat.

anularea pe cale judiciară a unui act administrativ poate fi supus unor condiții

de formă în cazul în care urmăresc un scop legitim, sunt necesare într-o

societate democratică și sunt proporționale cu scopul urmărit. În această

situație, scopul legitim urmărit de legiuitor a fost de a acorda posibilitate

organului emitent al actului sau organului ierarhic superior al acestuia de a

verifica și dispune asupra actului atacat. De asemenea, prin prisma celor

expuse, anume asigurarea unui control judecătoresc deplin asupra actelor

administrative vine să garanteze aplicarea prevederilor art. 53 alin. (1)

combinat cu art. 20 din Constituție.

în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod. Or, sub aspect procesual, accesul liber

la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la

acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei

persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei alte

persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui

drept.

unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,

6

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru

clarificarea tuturor aspectelor procedurale prin prisma admisibilității acțiunii

înaintate.

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 06

octombrie 2022 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a casa hotărârea

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri sub formă de încheiere privind

declararea ca inadmisibilă a acțiunii înaintate de avocatul Chibac Isai, în

interesele lui Chira Valentina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana privind încasarea cheltuielilor

de asistență.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, avocatul Isai Chibac,

acționând în numele și interesele Valentinei Chira, a depus recurs împotriva

deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

decizii prin care să fie dispusă încasarea din contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale în beneficiul Valentinei Chira suma de 3000,00 de lei cu

titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 126/128).

celor din cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că instanța

de apel neîntemeiat a reținut la adoptarea soluției, faptul că apelanta/recurenta

nu a respectat procedura prealabilă și nu a contestat hotărârea CTAS din 14

mai 2021, or, pentru ași revendica drepturile apelanta/recurenta a înaintat o

cerere către CNAS cu intenția clară de apărare împotriva unei decizii CTAS,

instituție publică subordonată intimatei, iar, cererea prealabilă a Valentinei

Chira avea ca obiect emiterea unui act administrativ individul în vederea

recalculării din data stabilirii pensiei inițiale potrivit pct. 554 din Regulament.

21.1. A mai invocat că, potrivit art. 164 alin. (4) din Codul administrativ, o

cerere prealabilă nu poate fi respinsă din acest motiv dacă este clară intenția

de apărare împotriva unei decizii care are ca obiect emiterea unui act

administrativ individul.

21.2. În acest sens, a relevat că urmare recepționari deciziei privind

stabilirea pensiei pentru un stagiu de 19,9 ani adoptată în data de 12 mai 2021,

precum și descifrarea la suma formată în urma recalculării pensiei în sumă de

6201,92 de lei, în data de 07 februarie 2022, avocatul a concretizat cerințele

în acțiune și a solicitat din numele reclamantei încasarea doar a cheltuielilor

de judecată. Or, în legătură cu faptul că soluționarea cererii numai după

inițierea procesului de judecată, CNAS urma să restituie cheltuielile suporte

de recurentă pentru asistență juridică.

7

proces echitabil în ordine de recurs, prin intermediul poștei electronice

(f.d.133), a expediat pentru notificare în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, copia cererii de

recurs depusă de avocatul Isai Chibac, în interesele Valentinei Chira, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

(f.d.134).

Sociale Ciocana, deși, au recepționat copia recursului, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.134), acestea

nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, prin

care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de avocatul Isai

Chibac, în interesele Valentinei Chira, împotriva deciziei din 28 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

2023), reglementează că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.”

decizia contestată la 28 martie 2023, în ședință publică (f.d.111), însă, la

materialele cauzei lipsesc date care ar confirma notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel.

martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Isai Chibac,

care acționează în interesele Valentinei Chira, prin intermediul poștei

electronice în data de 05 aprilie 2023, ora 16:27, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.1).

menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul

la data de 27 aprilie 2023, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din

Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

8

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va

aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data

declarării recursului.

septembrie 2023) prevedea următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

septembrie 2023) prevede că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.

(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.

246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

9

„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și

în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile

de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

10

sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

avocatul Isai Chibac, în interesele Valentinei Chira.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Isai Chibac, în interesele

Valentinei Chira, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11