2ac-49/25 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- strămutarea cauzei
2ac-49/25 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Societatea pe Acțiuni
„Incomaș”, în proces de insolvabilitate, privind strămutarea cauzei de la
Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Eugeniu Sochirca împotriva Societății pe Acțiuni „Incomaș”, în proces de
insolvabilitate, intervenient accesoriu Iuri Ciuvalschii, cu privire la anularea
ordinului de încetarea a contractului individual de muncă, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și
repararea prejudiciului moral,
(Dosarul nr. 2ac-49/25
NR. PIGD 2-22176076-01-2ac-12022025)
Lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei. Motivele invocate nu cad sub
incidența prevederilor art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă.
Cererea de strămutare nu este semnată corespunzător.
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces cererea depusă de
Societatea pe Acțiuni „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, privind
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de
același grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 noiembrie 2022, Eugeniu Sochirca a depus cerere de chemare în
judecată împotriva S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate,
administratorul insolvabilității Iuri Ciuvalschii, solicitând anularea ordinului
nr.11 emis de Iuri Ciuvalschii, administratorul insolvabilității S.A.
„Incomaș” din 26 septembrie 2022, cu privire la încetarea contractului
individual de muncă, restabilirea în funcția deținută de contabil-șef
interimar, concedierea contabilului angajat, încasarea despăgubirii pentru
întreagă perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 168 000 de lei
și încasarea prejudiciului moral în mărime de 42 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Eugeniu Sochirca împotriva S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate,
intervenient accesoriu Iuri Ciuvalschii, cu privire la anularea ordinului de
încetarea a contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă,
încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și încasarea
prejudiciului moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 26 februarie 2024 și la 08 mai 2024, Eugeniu Sochirca a depus cerere
de apel împotriva hotărârii din 08 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei
instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în
judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
acceptat spre examinare apelul declarat de Eugeniu Sochirca.
La 11 decembrie 2024, reprezentantul S.A. „Incomaș”, în proces de
insolvabilitate, Serghei Suman, a înaintat propunere de recuzare
judecătorului Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, iar prin încheierea din
1
18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată
cererea de recuzare formulată.
La 03 februarie 2025, S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de Serghei Suman, prin intermediul poștei electronice (f.d.185),
a depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de același în grad.
În motivarea cererii de strămutare s-a invocat că la 11 decembrie 2024
a depus propunerea privind recuzarea judecătorului Marina Anton, însă s-a
respins propunerea menționată. Instanța care a examinat cererea de recuzare,
din considerente de colegialitate, a dispus respingerea acesteia ca
neîntemeiată.
Cu referire la prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, reprezentantul S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, a declarat
că strămutarea, ca o formă de prorogare judecătorească a competenței este
destinată să asigure judecarea cauzei fără să permită existența unor eventuale
presiuni asupra instanței, ducând la conservarea în bune condiții a
imparțialității judecătorilor și a administrării corespunzătoare a actului de
justiție. Situația de fapt expusă este de natură să creeze îndoieli în privința
imparțialității judecătorului ce examinează cauza și influența din partea
acestuia a altor judecători din cadrul aceleiași instanțe, fapt pentru care se
impune necesitatea strămutării judecării procesului la o altă instanță de
același grad.
Reprezentantul S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, a afirmat
că circumstanțele descrise se încadrează în dispozițiile prevăzute de 43 alin.
(2) lit. f) din Codul de procedură civilă. Astfel, fiecărei persoane îi este
garantat liberul acces la justiție, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces
echitabil și într-un termen rezonabil, ca principii fundamentale într-un stat
de drept.
De asemenea, având în vedere necesitatea de asigurare a principiului
disponibilității în drepturi a părților la proces echitabil, în circumstanțele
descrise, a considerat că este dreptul său de a solicita încredințarea cauzei
sale spre examinare unei instanțe care va decide în mod obiectiv și imparțial,
cu profesionalism și în spiritul normelor juridice aplicabile și a materialelor
cauzei, asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor înaintate. În context,
s-a referit la hotărârea Kyprianou v. Ciprus ([GC], nr.73797701,§121, ECHR
2005), în care:.... Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa
cu privire la imparțialitatea instanțelor judecătorești după cum urmează:
Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o
importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere
populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se
vedea Padovani v. Italy, hotărârea din 26 februarie 1993, Seria A nr.257-B,
p.20, §27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența
sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența
prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în
2
diferite moduri. Astfel, Curtea face distincție între o abordare subiectivă,
adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui
judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea
dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în
acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, hotărârea din 1 octombrie 1982,
Seria A nr.53, §30 și Grieves v. the United Kingdom [GC], nr.57067/00, §69,
ECIiR 2003-XII).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui
complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă pe
lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet,
există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește
imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită
importanță (a se vedea Castillo Algar v. Spain, hotărârea din 28 octombrie
1998, Reports 1998-VIII, p. 3116, §45 și Morel v. France, nr.34130/96, §42,
ECHR 2000-VI). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există
motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere
al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.
Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a
se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy, hotărârea din 7 august 1996,
Reports 1996-111, pp.951-52, §58, și Wettstein v. Switzerland, nr.33958/96,
§44, ECHR 2000-XII).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 171 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de
eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale
pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare
a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și
actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu
semnătura electronică calificată.
(2) Verificarea autenticității documentelor depuse prin intermediul Programului
integrat de gestionare a dosarelor se realizează în regim automatizat, la momentul
depunerii acestora.”
Art. 40 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de
încredere nr. 124 din 19 mai 2022 (în continuare Legea nr. 124/2022):
„(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat,
după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură
olografă.
(2) Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea
calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie,
semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de
acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea
condițiilor stipulate la art.43 alin.(1).”
Art. 42 din Legea nr. 124/2022:
3
„Documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să
fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul
mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității
acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund
condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și
într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic;
d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.”
Art. 43 din Legea nr. 124/2022:
„(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ
următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de
persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul
echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura
electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului
sigiliului electronic indicat în document.
(2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu
ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice
și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”
Art. 19 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cauzele civile, justiția se înfăptuiește potrivit reglementărilor legislației
procedurale civile și numai de către instanțele judecătorești și de judecătorii ei, numiți în
funcție în modul stabilit de lege. Constituirea de instanțe extraordinare este interzisă.”
Art. 20 din Codul de procedură civilă:
„(2) La înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sînt independenți și se supun
numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage
răspunderea prevăzută de lege.”
Art. 43 din Codul de procedură civilă:
„(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă:
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces;
(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a respinge cererea de strămutare a
cauzei civile de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad,
pentru examinare în ordine de apel, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
prezenta cauză civilă se află în procedura Curții de Apel Centru, drept urmare
a contestării în ordine de apel a hotărârii din 08 februarie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, de către Eugeniu Sochirca (f.d.120-121, 139-145),
fiind acceptat apelul spre examinare prin încheierea din 30 septembrie 2024
a Curții de Apel Chișinău (f.d.152).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, cererea
de strămutare la o altă instanță de același grad a prezentei cauze civile,
4
formulată în temeiul art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, a fost
depusă prin intermediul poștei electronice de către reprezentantul S.A.
„Incomaș”, în proces de insolvabilitate, Serghei Suman, fiind anexată copia
procurii din numele administratorului insolvabilității Tamara Casian
(f.d.185-188).
În context, deși cererea de strămutare a fost depusă prin intermediul
poștei electronice, această nu a fost semnată corespunzător, nu este aplicată
semnătura electronică calificată sau semnătura olografă în original, or,
cererea dată este un format pdf a cererii de strămutarea semnate de
reprezentantul S.A. „Incomaș”, Serghei Suman (f.d.186-187). De altfel, nu
este semnată nici pdf.
Pornind de la prevederile art. 40 alin.(1), (2), art.42 lit.b), art. 43
alin.(1), (2) din Legea nr.124/2022, citate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție reține că cererea de strămutare enunțată în lipsa
semnăturii electronice calificate nu poate fi asimilată după efecte cu
documentul similar pe suport de hârtie și respectiv nu poate fi considerat
document electronic autentic.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
semnătura olografă existentă în cererea de strămutare din numele lui Serghei
Suman, care a acționat în interesele S.A. „Incomaș”, în proces de
insolvabilitate, nu este aplicată în original, este doar un format pdf a cererii
de strămutare scanate (adică o copie).
În atare circumstanțe, deși este depusă prin intermediul poștei
electronice, aceasta nu este semnată corespunzător și nu întrunește condițiile
unui document electronic autentic care ar putea fi asimilat după efecte cu
documentul similar pe suport de hârtie.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
reprezentantul S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, Serghei Suman,
în motivarea cererii de strămutare, în esență, a pretins că la 11 decembrie
2024 a înaintat propunere de recuzare judecătorului Marina Anton, însă
instanța care a examinat a respins-o din motive de colegialitate. La fel, a
menționat în textul cererii jurisprudența CtEDO cu privire la imparțialitatea
instanțelor judecătorești.
În context, deși cererea de strămutare a fost întemeiată în drept în
baza art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, citat supra, însă
argumente ce ar determina la caz admiterea acesteia în temeiul menționat,
nu au fost aduse. Or, faptul respingerii propunerii de recuzare înaintate unui
judecător, nu constituie temei pentru admiterea cererii de strămutare în
sensul formulat. Mai mult, în caz de dezacord cu încheierea privind
respingerea propunerii de recuzare înaintate unui judecător, legiuitorul
acordă posibilitatea exercitării căii de atac împotriva acesteia în condițiile
legii.
5
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu
a identificat la această etapă anumite bănuieli rezonabile justificate privind
părtinirea judecătorilor în temeiul invocat de solicitant, ce ar determina
admiterea cererii de strămutare în sensul formulat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că într-
adevăr atât legislația națională, cât și Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează justițiabilor
dreptul la un proces echitabil inclusiv prin judecarea cauzei lor de către o
instanță independentă și imparțială, însă în cazul invocării anumitor dubii
referitor la obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor învestiți cu
judecarea cauzei, urmează a fi indicate concret prin ce se exprimă acestea la
caz și probele ce confirmă poziția redată, în caz contrar nu sunt decât
declarative.
De altfel, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict
determinate de legislația procesuală civilă și bazată pe argumente plauzibile,
probe, ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar în lipsa identificării
acestora nu poate fi admisă o astfel de cerere.
De asemenea, referirea la jurisprudența CtEDO privind dreptul
justițiabililor la judecarea cauzei de o instanță independentă și imparțială,
instituită prin lege, la caz nu pot justifica admiterea cererii în sensul formulat.
Or, pornind de la temeiul invocat în cererea de strămutare, raționamente că
imparțialitatea judecătorilor învestiți cu judecarea prezentei cauze în ordine
de apel ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces, nu au fost aduse în speță.
În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că la caz nu se profilează anumite circumstanțe ce ar justifica
strămutarea cauzei, or, în lipsa unor probe plauzibile, argumentele aduse nu
sunt decât declarative. Iar invocarea jurisprudenței CtEDO referitor la
imparțialitatea judecătorilor, nu poate determina admiterea cererii de
strămutare în sensul formulat, având în vedere lipsa temeiurilor de drept
raportate situației faptice.
În altă ordine de idei, art.6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței,
să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății
sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite
moduri.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa face
distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata
convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o
abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a
exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită
cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,
6
punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este
important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială
poate fi obiectiv justificată. Orice bănuială referitor la nepărtinirea
magistraților urmează să fie obiectiv justificată.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide de a respinge cererea de strămutare a cauzei, formulată
de către reprezentantul S.A. „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, cu
restituirea cauzei Curții de Apel Centru, pentru examinare în ordine de apel.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 43 alin. (4), art.
269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Incomaș”, în proces de
insolvabilitate, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o
altă instanță de același grad.
Restituie Curții de Apel Centru cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Eugeniu Sochirca împotriva Societății pe
Acțiuni „Incomaș”, în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Iuri
Ciuvalschii, cu privire la anularea ordinului de încetarea a contractului
individual de muncă, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru
perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, ,
pentru examinare în ordine de apel.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
7