3ra-716/23 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h CA
3ra-716/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Dumitriu Valeriu
în interesele lui Ion Chicu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ion Chicu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț
Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-716/23
NR. PIGD 2-21186779-01-3ra-30062023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău,
26 martie 2025
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul
Dumitriu Valeriu în interesele lui Ion Chicu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2021, Ion Chicu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei
CNAS nr. C-2068/21 din 17 noiembrie 2021, obligarea CNAS să calculeze și să-i
achite reclamantului diurna în mărime de 135 lei, pentru perioada 15 iunie 2016 -
01 ianuarie 2021, încasarea de la CNAS în beneficiul reclamantului onorariul
avocatului în mărime de 6 000 lei, precum și a prejudiciului moral în mărime de
20 000 lei.
În motivarea acțiunii, a indicat că potrivit Legii organice nr. 94 din 08 mai
2008, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, privind modificarea și
completarea unor acte legislative, publicat la 10 iunie 2008 în Monitorul Oficial nr.
102 art. 378, a fost modificat art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor care au îndeplinit serviciu prin contract și persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care au luat parte la acțiuni de
luptă în timp de pace - cu 135 lei.
Având calitatea de pensionar pentru vechime în muncă și participant la
acțiunile de luptă pe timp de pace, i-a fost majorată și achitată pensia pentru
vechime în muncă - cu 135 lei, de care a beneficiat până la 15 iunie 2016.
La 6 aprilie 2021, a depus cerere la CTAS sectorul Rîșcani, mun. Chișinău,
prin care a solicitat să-i fie achitată majorarea la pensie pentru vechime în muncă
în cuantum de 135 lei, începând cu data de 15 iunie 2016, în temeiul art. 16 alin.
(1) lit. a) al Legii nr. l544/1993.
Potrivit răspunsului nr. 8903 din 02 septembrie 2021, recepționat de
petiționar la 10 septembrie 2021, a fost informat despre faptul că, acesta beneficiază
de majorare la pensie pentru vechime în muncă în cuantum de 135 lei lunar,
începând cu 1 ianuarie 2021, nefiind motivată această concluzie.
Totodată a indicat că, conform Legii 190 din 19 noiembrie 2020, începând
cu 1 ianuarie 2021 se admite plata concomitentă a majorării la pensie de 135 lei și
a alocației lunare de stat, în mărime de 500 lei, conform Legii nr. 121-XV din 03
mai 2001.
A reținut că, la 29 octombrie 2021, avocatul Valeriu Dumitriu a expediat
repetat cererea prealabilă din 6 octombrie 2021, anexând și procura solicitată,
privind împuternicirile acestuia.
Prin decizia CNAS nr. C2068/21 din 17 noiembrie 2021, recepționată de
reclamant la 22 noiembrie 2021, acestuia i-a fost refuzat în satisfacerea cererii
prealabile, motivând că suma de 135 lei cu privire la majorarea pensiei pentru
vechimea în muncă solicitată de Ion Chicu, începând cu 15 iunie 2016, este lipsită
de temei, deoarece de la 1 februarie 2020, Ion Chicu beneficiază de alocație lunară
de stat, precum și de majorarea pensiei pentru vechime în muncă în cuantum de
135 lei lunar, acordată din 01 ianuarie 2021, în baza alin. (1) lit. a) al Legii nr.
1544/1993.
Reclamantul a indicat că, nu este de acord cu decizia respectivă și consideră
că la caz, CNAS a interpretat greșit prevederile Legii nr. 1544/1993 asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și anume alin. (2) art. 16, care a fost abrogat la 01 ianuarie 2021.
A mai notat reclamantul că, a beneficiat de o majorare la pensie pentru
vechime în muncă în cuantum de 135 lei lunar, în perioada 25 iulie 2008 - 15 iunie
2016, concomitent a mai beneficiat și de o alocație lunară în baza Legii nr.
190/2003 cu privire la veterani și nicidecum în baza aceleiași legi prin care s-a
dispus majorarea la pensie pentru vechime în muncă în cuantum de 135 lei lunar,
conform Legii nr. 1544/1993, or, la caz, alin. (2) art. 16 din Legea nr. l544/1993 nu
este aplicabil speței.
Reclamantul susține că, suma pretinsă în mărime de 135 lei nu i-a fost
achitată la timp din vina organului care stabilește și plătește alocația. Astfel, i-a fost
provocat un prejudiciul moral legat de stresuri nervoase, stări de suferințe psihice
ce i-a afectat și îi afectează sănătatea, pe care îl estimează la 20 000 lei.
În altă ordine de idei, a evidențiat că, potrivit poziției sale procesuale, pârâta
nu recunoaște încălcarea dreptului reclamantului la achitarea majorării pensiei
aferente perioadei 15 iunie 2016 – 1 ianuarie 2021, ceea ce este contrar prevederilor
art. 16 al Legii 1544/1993, în baza căreia i-a fost stabilită majorarea la pensie
reclamantului.
Dreptul la pensie, respectiv la majorarea cuantumului la pensie este tratat ca
un drept de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul la Convenția Europeană și nu
poate fi privit doar ca un drept subiectiv civil, ci, în primul rând, acesta face parte
din domeniul raporturilor de protecție socială și prin natura lor social-juridică
primară, pensiile/majorarea la pensie/alocațiile sunt sursa principală și permanentă
de sub existență a pensionarilor.
A conchis că, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-2068/21 din
17 noiembrie 2021 privind refuzul achitării cuantumului cu privire la majorarea
pensiei, în mărime de 135 lei lunar, pe perioada 15 iunie 2016 - 01 ianuarie 2021
lui Ion Chicu în procedura prealabilă, este act administrativ ilegal din care
considerente necesită a fi anulat cu repunerea reclamantului în dreptul legal încălcat
prin activitatea administrativ desfășurată de pârâtă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea înaintată de Ion Chicu împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 decembrie 2022, avocatul Valeriu Dumitriu în interesele lui Ion Chicu
a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022,
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 2 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de avocatul Valeriu Dumitriu în interesele lui Ion Chicu și s-a menținut
hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că soluția primei
instanțe privind respingerea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază
cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată
aprecierea juridică cuvenită.
Instanța de apel a constatat că obiectul controlului judecătoresc în prezentul
litigiu, constituie dezacordul cu decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind recalcularea pensiei decizia CNAS nr. C-2068/21 din 17 noiembrie
2021, obligarea CNAS să calculeze și să-i achite suma de 135 lei, pentru perioada
15 iunie 2016 - 01 ianuarie 2021, și încasarea de la CNAS a cheltuielilor de judecată
în mărime de 6 000 lei și prejudiciului moral, în mărime de 20 000 lei.
Instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1)
lit. a) și alin. (2) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarilor care au îndeplinit
serviciul prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace li se acordă la pensie o majorare
de 135 lei.
Potrivit art. 16 alin. (2) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 (în vigoare până
la 1 ianuarie 2021), majorările prevăzute de prezentul articol nu se acordă
concomitent și nu se stabilesc persoanelor care primesc alocație lunară de stat
conform Legii nr. 121/2001.
Instanța de apel a conchis că majorările prevăzute, nu se acordă concomitent
și nu se stabilesc persoanelor care primesc alocație lunară de stat conform Legii nr.
121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de
populație. Or, după cum a fost stabilit supra, Ion Chicu deja beneficiază de alocație
lunară de stat din data de 1 februarie 2020, conform Legii nr. 121 din 03 mai 2001,
stabilită în baza cererii cu nr. 11668 din 06 februarie 2020, precum și de majorarea
la pensia pentru vechime în muncă în cuantum de 135 lei lunar acordată din data
de 01 ianuarie 2021 în baza art. 16 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1544 din 23 iunie
1993.
Respectiv, analizând normele legale în coraport cu circumstanțele de fapt
stabilite, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe că,
temei legal de majorare a pensiei pentru vechime în muncă în cuantumul de 135 lei
lunar începând cu data de 15 iunie 2016, nu a fost constatat, or, procedura de
emitere a actelor administrative a fost respectată, acestea fiind emise în
corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, careva abateri la emiterea
actelor administrative specificate emise în privința lui Ion Chicu, ne fiind
constatate.
Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei
instanțe privind respingerea cerințelor privind încasarea prejudiciului moral în
sumă de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 lei, or,
respingerea solicitărilor de bază privind anularea actelor administrative individuale
defavorabile, duce indubitabil și la respingerea cerințelor accesorii.
Instanța de apel a mai menționat că reclamantul formulând o pretenție
privind obligarea Casei Națională de Asigurări Sociale de a calcula și achita suma
de 135 lei, pentru perioada 15 iunie 2016 - 01 ianuarie 2021, nu a luat în considerare
prevederile legale indicate supra, și anume că reieșind din prevederile art. 2 alin.
(2) al Legii nr. 121 din 03 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a
unor categorii de populație, majorările prevăzute, nu se acordă concomitent și nu
se stabilesc persoanelor care deja primesc alocație lunară de stat.
În final, instanța de apel a explicat că alte argumente invocate de apelant în
susținerea poziției sale, nu pot fi reținute, deoarece se combat cu cele invocate mai
sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de
prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și
apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de
drept material.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 mai 2023, avocatul Valeriu Dumitriu în interesele lui Ion Chicu, a
declarat recurs nemotivat, ulterior motivat, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu
emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel similar primei instanțe
a interpretat în mod eronat legea și nu a ținut cont de faptul că, suma pretinsă în
mărime de 135 lei nu i-a fost achitată reclamantului la timp din vina organului care
stabilește și plătește alocația.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 4 august 2023, Inspectoratul General al Poliției a depus referință la
recursul declarat, subliniind că stabilirea sau recalcularea pensiei nu intră în sfera
sa de competență. În consecință, instituția nu deține atribuții legale și materiale
pentru a se pronunța asupra procedurilor administrative desfășurate de alte entități
publice.
La 20 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la
recursul declarat, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil. CNAS a
argumentat că soluțiile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare sunt conforme
cu prevederile legale și temeinic motivate, nefiind identificate motive care să
justifice casarea acestora.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023)
prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi
contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.
245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la data de 26 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.131).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la 18 iulie 2023. Astfel, că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al
temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței
de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Valeriu Dumitriu în interesele
lui Ion Chicu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc