2ac-50/25 — cu privire la constatarea faptului discriminarii, incalcarii dreptului la justitie

La 01 noiembrie 2024, Igor Gordaș a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), cu privire la constatarea faptului discriminării, încălcarea dreptului la justiție, încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), cu privire la constatarea faptului discriminării, încălcarea dreptului la justiție, încasarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, Igor Gordaș la 11 decembrie 2024 a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului (f.d. 39), prezenta cauză la 22 ianuarie 2025 a fost repartizată pentru examinare în ordine de apel judecătorului Curții de Apel Nord, Cristina Prisacari, care face parte din completul de judecată, în următoarea componență: Radu Holban (președinte), Svetlana Ghercavii și Cristina Prisacari (judecători).

Prin încheierea din 05 februarie 2025, Curtea de Apel Nord, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a transmis Curții Supreme de Justiție prezenta cauză pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea apelului declarat de Igor Gordaș. Drept motiv de strămutare a cauzei s-a invocat faptul precum că cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș este îndreptată nemijlocit împotriva Curții de Apel Nord (anterior Curtea de Apel Bălți), care figurează în procesul dat de judecată în calitate de pârâtă, fapt ce poate trezi bănuieli rezonabile că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

În conformitate cu art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.”

Conform art. 43 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.”

Conform art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă: „ (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Potrivit art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunea depusă de Igor Gordaș este îndreptată, inter alia, împotriva Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), care deține calitatea procesuală de pârât în prezenta cauză civilă, fapt care face incident temeiul de drept prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f), enunțat la pct. 8 al prezentei încheieri.

În atare circumstanțe, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea instanței la examinarea apelului declarat de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, se impune strămutarea cauzei spre o altă instanță de același grad, pentru judecare în ordine de apel.

Completul de judecată reiterează că normele procesuale civile instituie mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței investite cu judecarea cauzei, iar în cauza dedusă judecății, strămutarea va contribui la asigurarea respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de apel.

De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau influențe asupra activității de înfăptuire a justiției. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca instanța investită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății.

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este 2 fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei).

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat necesitatea existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricăror îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (speța Tocono și Profesorii Prometiști contra Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, definitivă din 26 septembrie 2007).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin. (1) – (2), pct. 1) din Legea nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat se fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud (cu sediul central Cahul și sediul secundar Comrat).

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,