2ac-14/25 — Constatarea faptului discriminării, încălcării drepturilor, repararea prejudiciului moral.

La 01 noiembrie 2024, Gordaș Igor a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), cu privire la constatarea faptului discriminării, încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, pe motiv că cererea de chemare în judecată a fost depusă cu încălcarea condițiilor art.167 alin.(1) lit.b) și art.166 alin. (2) lit. d), f), e) din Codul de procedură civilă, cu stabilirea unui termen reclamantului pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de chemare în judecată, și anume: concretizarea pretențiilor reclamantului către pârât, precum și prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru în original în mărime de 200 (două sute) lei pe contul instanței de judecată indicat pe pagina oficială a instanței https://jbl.instante.justice.md/, acordându-i pentru aceasta un termen până la data de 18 noiembrie 2024.

Prin încheierea din 11 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a restituit cererea de chemare în judecată înaintată de Gordaș Igor împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), cu privire la constatarea faptului discriminării, încasarea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu încheierile din 07 noiembrie 2024 și din 11 decembrie 2024 ale Judecătoriei Bălți, sediul central, Gordaș Igor la data de 20 decembrie 2024 le-a contestat cu recurs, prin care a solicitat casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului (f.d.20), prezenta cauză la 03 ianuarie 2025 a fost repartizată pentru examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Nord, Natalia Costaș, care face parte din completul de judecată, în următoarea componență: Elena Grumeza (președinte), Natalia Costaș și Stanislav Grosu (judecători).

Prin încheierea din 09 ianuarie 2025, Curtea de Apel Nord, în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, a transmis Curții Supreme de 1 Justiție prezenta cauză pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în gard pentru examinarea recursului declarat de Gordaș Igor (f.d.18). Drept motiv de strămutare a cauzei s-a invocat faptul precum că cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor este îndreptată nemijlocit împotriva Curții de Apel Nord (anterior Curtea de Apel Bălți), care figurează în procesul dat de judecată în calitate de pârâtă, fapt ce poate trezi bănuieli rezonabile că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

Conform art.43 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.”

Conform art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă: „ (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunea depusă de Gordaș Igor este îndreptată, inter alia, împotriva Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), care deține calitatea procesuală de pârât în prezenta cauză civilă, fapt care face incident temeiul de drept prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f), enunțat la pct. 9 al prezentei încheieri.

În atare circumstanțe, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea instanței la examinarea recursului declarat de Gordaș Igor împotriva încheierilor din 07 noiembrie 2024 și din 11 decembrie 2024 ale Judecătoriei Bălți, sediul central, se impune strămutarea cauzei spre o altă instanță de același grad, pentru judecare în ordine de recurs.

Completul de judecată reiterează că normele procesuale civile instituie mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței investite cu judecarea cauzei, iar în cauza dedusă judecății, strămutarea va 2 contribui la asigurarea respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de recurs.

De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau influențe asupra activității de înfăptuire a justiției. 13. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca instanța investită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății.

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei).

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat necesitatea existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricăror îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (speța Tocono și Profesorii Prometiști contra Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, definitivă din 26 septembrie 2007).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat se fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud (cu sediul central Cahul și sediul secundar Comrat).

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,