2ac-41 — Constatarea faptului discriminării, repararea prejudiciului

La 25 octombrie 2024, Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova, Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), solicitând constatarea faptului discriminării, încălcării dreptului de acces la justiție, interzicerea continuării discriminării, restabilirea situației existente anterior încălcării drepturilor și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă Curtea de Apel Bălți, cu privire la constatarea faptului discriminării, încălcării dreptului de acces la justiție și repararea prejudiciului moral.

La 22 ianuarie 2025, prezenta cauză civilă a fost înregistrată în Curtea de Apel Nord și repartizată spre examinare judecătorului raportor (f.d.55).

Prin încheierea din 30 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord s-a transmis cauza Curții Supreme de Justiție pentru a se pronunța cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanța de același grad, pentru examinarea cererii de apel depuse de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în prezenta cauză civilă.

Art. 43 din Codul de procedură civilă: „(1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. III din Legea pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare) nr. 135 din 13 iunie 2024, în vigoare 27 decembrie 2024 (în continuare Legea nr. 135/2024): „(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art.I care vizează anexa nr.3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 1) Curtea de Apel Bălți se redenumește în Curtea de Apel Nord; 2) Curtea de Apel Chișinău se redenumește în Curtea de Apel Centru; 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud; 4) Judecătoria Anenii Noi fuzionează prin absorbție cu Judecătoria Căușeni, iar sediile acesteia devin sedii secundare ale Judecătoriei Căușeni. (3) Judecătorii curților de apel fuzionate conform alin.(2) pct.3) se consideră judecători ai Curții de Apel Sud. Unitățile de grefier și de asistent judiciar din cadrul curților de apel fuzionate vor fi transferate la Curtea de Apel Sud. Grefierii și asistenții judiciari din cadrul curților de apel fuzionate vor fi angajați în mod prioritar la Curtea de Apel Sud.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prin apelul declarat de către Igor Gordaș (f.d.46) se contestă hotărârea din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins ca fiind 2 neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă Curtea de Apel Bălți, cu privire la constatarea faptului discriminării, încălcării dreptului de acces la justiție și încasarea prejudiciului moral (f.d.42, 49-51).

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prezenta cerere de chemare în judecată este înaintată de Igor Gordaș inclusiv împotriva Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), care deține calitatea procesuală de pârât în prezenta cauză civilă, fapt care face incident temeiul de drept prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, citat supra.

De altfel, instanța ierarhic inferioară în încheierea sa din 30 ianuarie 2025 a punctat că cerințele lui Igor Gordaș sunt înaintate și împotriva Curții de Apel Bălță (Nord), fiind indicată cu calitatea de pârât.

În atare circumstanțe, pentru a evita orice dubiu privind imparțialitatea instanței învestite cu examinarea apelului declarat de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 04 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, se impune strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, pentru judecare în ordine de apel.

De asemenea, urmează a fi remarcat faptul că prin normele procesuale civile se instituie mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței investite cu judecarea cauzei, iar în cauza dedusă judecății, strămutarea va contribui la asigurarea respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de apel. Astfel, prin aplicarea acestui incident procedural-strămutarea se urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca instanța investită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății. Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei). 3

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat necesitatea existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricăror îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (speța Tocono și Profesorii Prometiști contra Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, definitivă din 26 septembrie 2007).

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în sensul art. III alin.(2) pct.1, pc.3, alin.(3) din Legea nr. 135/2024, citat supra, la data intrării în vigoare a prezentei legi: 1) Curtea de Apel Bălți se redenumește în Curtea de Apel Nord; 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud; (3) Judecătorii curților de apel fuzionate conform alin.(2) pct.3) se consideră judecători ai Curții de Apel Sud.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție strămută prezenta cauză civilă de la Curtea de Apel Nord la Curtea de Apel Sud, sediul central Cahul, pentru judecare în ordine de apel.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin.(4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,