2ac-472/24 — Constatarea faptului discriminării, încălcării drepturilor, repararea prejudiciului moral.

La 20 august 2024, Gordaș Igor a depus la Judecătoria Bălți, sediul Central cerere de chemare în judecată împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – XXXXX, solicitând să se constatate faptul discriminării și încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat; să fie interzis continuarea discriminării și încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat; să fie restabilită situația existentă anterior încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat, precum și încasarea din contul Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat în beneficiul său sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 30 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.166 alin.(2) lit.c), c1), f), art.167 alin.(1) lit.a) și b), și art.171 alin.(1) CPC, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor și s-a acordat termen reclamantului de 10 zile din momentul recepționării copiei respectivei încheieri pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată și anume, să indice numele sau denumirea pârâtului, domiciliu ori sediul lui; să indice numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale pârâtului, în cazul dacă dispune de aceste date; să prezinte copiile de pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pârâți dacă ei nu dispun de aceste acte; să achite taxa de timbru în sumă de 200 de lei și să prezinte instanței de judecată originalul ordinului de plată sau să prezinte probe (înscrisuri) ce confirmă încadrarea reclamantului în categoria persoanelor scutite de la plata taxei de timbru prin lege. Reclamantul a fost atenționat că în cazul în care se vor expedia înscrisurile menționate către instanța prin alte mijloace decât depunerea personală în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Judecătoriei Bălți, sediul Central (cancelarie), acesta urmează să se asigure că înscrisurile expediate vor parveni instanței în termenul stabilit. S-a explicat reclamantului că în situația în care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d.11-12). 1

Prin încheierea din 19 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.171 alin.(2) CPC, a fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor, cu înscrisurile anexate la aceasta (f.d.15-16).

La 01 noiembrie 2024, Gordaș Igor a declarat recurs împotriva încheierilor primei instanțe, solicitând casarea încheierii din 30 august 2024 și a încheierii din 19 septembrie 2024 emise de Judecătoria Bălți, sediul Central (f.d.20).

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză la 07 noiembrie 2024 a fost repartizată pentru examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu, care face parte din completul de judecată, în următoarea componență: Adriana Garbuz (președinte), Svetlana Șleahtițki și Iulia Grosu (judecători) (f.d.23).

Prin încheierea din 18 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bălți, în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) CPC, a transmis Curții Supreme de Justiție prezenta cauză pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în gard pentru examinarea recursului declarat de Gordaș Igor (f.d.26-28). Drept motiv de strămutare a cauzei s-a invocat faptul precum că cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor este îndreptată nemijlocit împotriva Curții de Apel Bălți, care figurează în procesul dat de judecată în calitate de pârâtă, fapt ce poate trezi bănuieli rezonabile că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

Conform art.43 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.”

Conform art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă: „ (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Ține de menționat că la 13.06.2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești. 2

Potrivit art.III alin.(1) și alin.(2) pct.1) din Legea pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare) nr.135 din 13.06.2024 (în vigoare 27.12.2024): „(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art.I care vizează anexa nr.3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 1) Curtea de Apel Bălți se redenumește în Curtea de Apel Nord.”

Reieșind din prevederile art.III alin.(10) din Legea nr.135/2024: „(10) Cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin.(2) pct.3) din prezentul articol și art.II pct.1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Din actele cauzei rezultă că la 20 august 2024, Gordaș Igor a depus la Judecătoria Bălți, sediul Central cerere de chemare în judecată împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – XXXXX, solicitând să se constatate faptul discriminării și încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat; să fie interzis continuarea discriminării și încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat; să fie restabilită situația existentă anterior încălcării drepturilor sale prin refuzul de a aplica Puterea Judecătorească a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat, precum și încasarea din contul Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, reprezentată de Sistemul Judiciar Național Unificat în beneficiul său sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 30 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.166 alin.(2) lit.c), c1), f), art.167 alin.(1) lit.a) și b), și art.171 alin.(1) CPC, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor și s-a acordat termen reclamantului de 10 zile din momentul recepționării copiei respectivei încheieri pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată. 3

Prin încheierea din 19 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.171 alin.(2) CPC, a fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor, cu înscrisurile anexate la aceasta (f.d.15-16).

La 01 noiembrie 2024, Gordaș Igor a declarat recurs împotriva încheierilor primei instanțe, solicitând casarea încheierii din 30 august 2024 și a încheierii din 19 septembrie 2024 emise de Judecătoria Bălți, sediul Central (f.d.20).

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză la 07 noiembrie 2024 a fost repartizată pentru examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu, care face parte din completul de judecată, în următoarea componență: Adriana Garbuz (președinte), Svetlana Șleahtițki și Iulia Grosu (judecători) (f.d.23).

Prin încheierea din 18 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bălți, în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) CPC, a transmis Curții Supreme de Justiție prezenta cauză pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în gard pentru examinarea recursului declarat de Gordaș Igor (f.d.26-28). Drept motiv de strămutare a cauzei s-a invocat faptul precum că cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor este îndreptată nemijlocit împotriva Curții de Apel Bălți, care figurează în procesul dat de judecată în calitate de pârâtă, fapt ce poate trezi bănuieli rezonabile că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

Raportând temeiul de drept enunțat supra la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acesta nu cade sub incidența prevederilor art.43 alin.(2) lit.f) CPC, or, după cum rezultă din acțiunea depusă de recurentul/reclamant Igor Gordaș pretențiile au fost formulate împotriva așa-zise pârâte „Puterea judecătorească a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – XXXXX”, fără a concretiza în mod cert, clar și explicit numele/denumire pârâtului/pârâților.

Mai mult, din cererea de chemare în judecată nu rezultă că reclamantul a indicat în calitate de pârâtă direct Curtea de Apel Bălți, fapt ce ar trezi bănuieli rezonabil că nepărtinirea judecătorilor din cadrul instituției date de judecată la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

Prin urmare, din concluziile Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord) expuse în încheierea din 18 noiembrie 2024 cu privire la strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în gard pentru judecare în ordine de recurs, precum că ar deține calitatea de participant la proces, nu se pot observa aspecte ce ar sta la baza aplicării art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedura civilă, or, în cererea de chemare în judecată reclamantul Gordaș Igor, nu a indicat direct în calitate de pârâtă Curtea de Apel Bălți, respectiv nu se poate deduce că ultima este subiect al raportului material litigios.

Pe lângă acestea, reieșind din drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă, în special de art.56, 60 CPC, doar reclamantul se 4 bucură de dreptul de a indica partea pârâtă, să concretizeze, să modifice temeiul sau obiectul acțiunii. Cu atât mai mult, dispozițiile art.168 din Codul de procedură civilă, expres reglementează forma și cuprinsul cererii de chemare în judecată pe care aceasta urmează să o conțină la adresarea reclamantului în judecată.

Date fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că lipsa motivelor de fapt și de drept, care ar constitui drept pretext legal de strămutare a dosarului în cazurile prevăzute la art.43 alin.(2) lit.f) CPC, cu prezentarea în acest a probelor justificative ce ar demonstra direct nepărtinirea magistraților din cadrul Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), ce poate fi știrbită de calitatea participanților la proces, servește temei de respingere a demersului Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge demersul Curții de Apel Bălți (în prezenta Curtea de Apel Nord) cu privire la strămurarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor împotriva Puterii judecătorești a Republicii Moldova în persoana Sistemului Judiciar Național Unificat, compus din 504 judecători cu statut egal, partea sa constitutivă – XXXXX cu privire la constatarea faptului discriminării, încălcării drepturilor și repararea prejudiciului moral, la o altă instanță de judecată egală în grad, cu restituirea dosarului Curții de Apel Nord pentru judecarea acesteia în ordine de recurs.

În conformitate cu art.43 alin.(2) lit.f), alin.(4), și art.269-270 din Codul de procedură civilă,