2r-44/25 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- respingerea cererii de repunere în termen a apelului si restituirea apelului ca fiind tardiv
2r-44/25 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursurilor declarate de avocata Tatiana Voloh,
în interesele Adelaidei Dramanciuc și de avocatul Andrei Baș, în interesele
Nataliei Țigănaș,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Știrbu împotriva Nataliei Țigănaș și Adelaidei Dramanciuc cu
privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-au respins cererile înaintate de avocatul Andrei Baș în interesele
Nataliei Țigănaș și de avocata Tatiana Voloh în interesele Adelaidei
Dramanciuc cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, și s-
au restituit apelurile declarate de avocatul Andrei Baș în interesele Nataliei
Țigănaș și de avocata Tatiana Voloh în interesele Adelaidei Dramanciuc
împotriva hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă, pe motiv că au fost depuse în afara termenului legal, iar instanța a
refuzat să efectueze repunerea în termen,
(Dosarul nr. 2r-44/25
NR. PIGD 2-22143115-01-2r-05022025)
Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a
respins cererea de repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (A. Postu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ru. Pulbere, D. Dulghieru, A. Cașcaval)
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursurilor declarate de avocata
Tatiana Voloh, în interesele Adelaidei Dramanciuc și de avocatul Andrei
Baș, în interesele Nataliei Țigănaș,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 septembrie 2022, Gheorghe Știrbu s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Nataliei Țigănaș și Adelaidei Dramanciuc cu
privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe
Știrbu. S-a încasat în mod solidar de la Natalia Țigănaș și Adelaida
Dramanciuc în beneficiul lui Gheorghe Știrbu a datoriei în sumă 5000,00
euro, a penalității în sumă de 9000,00 euro, conform cursului BNM la data
executării hotărârii, și cheltuieli de judecată formate din taxa de stat în sumă
de 7945,00 de lei, cheltuieli pentru notificare prealabilă în sumă de 15,00 de
lei, cheltuieli de transport în sumă de 300,00 de lei. În rest, pretențiile s-au
respins ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 februarie 2024, avocatul Andrei Baș, acționând în interesele
Nataliei Țigănaș a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 martie
2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, prin care a solicitat
repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.
La 27 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.70), avocata
Tatiana Voloh, acționând în interesele Adelaidei Dramanciuc, a declarat apel
împotriva hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,
admiterea acestuia, casarea hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoria
Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cu trimiterea cauzei la rejudecare în primă
instanță.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-au
respins cererile înaintate de avocatul Andrei Baș în interesele Nataliei
Țigănaș și de avocata Tatiana Voloh în interesele Adelaidei Dramanciuc cu
privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, și s-au restituit
1
apelurile declarate de avocatul Andrei Baș în interesele Nataliei Țigănaș și
de avocata Tatiana Voloh în interesele Adelaidei Dramanciuc, împotriva
hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, pe
motiv că au fost depuse în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 ianuarie 2025, prin intermediul poștei terestre (f.d.119), avocata
Tatiana Voloh, acționând în interesele Adelaidei Dramanciuc a declarat
recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu
restituirea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel în mod
neîntemeiat a dispus refuzarea cererii de repunere în termen, or, examinarea
cauzei și pronunțarea hotărârii a avut loc în absența recurentei Adelaida
Dramanciuc, care nu a fost citată legal despre data și ora ședinței de judecată,
cât și nu i-a fost comunicat dispozitivul hotărârii instanței de judecată. Iar,
atestarea scrisorii de expediere a hotărârii la actele dosarului nu este în sine
o dovadă suficientă de comunicare corespunzătoare și eficientă a unui act de
procedură, în lipsa probelor confirmative de recepție a acestuia. Apelanta nu
a participat la examinarea cauzei civile respective și nu a cunoscut că există
o hotărâre a instanței de judecată în privința sa.
7.1. A mai susținut că la data examinării cauzei, 01 martie 2023, apelanta
nu s-a aflat în țară, dovada faptului fiind înscrisurile în pașaportul său. Iar,
despre existența hotărârii pronunțate la 10 martie 2023 de către Judecătoria
Căușeni, sediul Ștefan Vodă, a aflat de la mama sa, Ludmila Țigănașu într-o
discuție telefonică spre sfârșitul lunii ianuarie 2024, data precisă nu a reținut,
care, la rândul său a aflat ocazional de la șeful de post din sat.
7.2. Subsecvent, a notat că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea
de repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului, motivând
că dispozitivul hotărârii din 10 martie 2023 a fost publicată pe site-ului
oficial al instanțelor de judecată www.instanțe.justice.md la data de 13
martie 2023, astfel, devenind accesibil tuturor participanților la proces, or,
recurenta Adelaida Dramanciuc nu este jurist și până la litigiul dat, nu a
cunoscut și nici nu trebuia să cunoască despre pagină web a instanței de
judecată pe care ei ar urma să o urmărească cu regularitate, pentru a lua
cunoștință de o hotărâre a instanței de judecată despre care nici nu a
cunoscut.
7.3. Astfel, a considerat că în lipsa unei certitudini cu privire la faptul că
Adelaida Dramanciuc a recepționat personal citația pentru ședința de
judecată și actele de procedură și /sau dacă, persoana care a semnat în avizul
de primire precum că ar fi recepționat actele instanței de judecată este
membru de familie cu ea și locuiesc împreună, viciul de citare nu poate fi
considerat înlăturat, este pripită soluția instanței de apel cu privire la
2
restituirea apelului depus de către Adelaida Dramanciuc ca fiind depus în
afara termenului legal. Și, în consecință, întru evitarea încălcării dreptului la
un proces echitabil, încheierea instanței de apel din 18 decembrie 2024
urmează a fi casată, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
La 21 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d. 145),
avocatul Andrei Baș, acționând în interesele Nataliei Țigănaș a declarat
recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu
restituirea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului a indicat că încheierea din 18 decembrie 2024
urmează a fi casată integral deoarece este neîntemeiată, deoarece instanța de
apel nu a ținut cont de faptul că Natalia Țîgănaș având calitatea de pârâtă în
prezenta cauză civilă, nu a participat la examinarea cauzei în fond cât și la
pronunțarea dispozitivului hotărârii. Or, în virtutea calității procesuale de
pârât, aceasta era în drept să înainteze în instanța o referință / cerere
reconvențională asupra cauzei, fapt ce nu a fost posibil, lezând dreptul
participantei la proces în vederea efectuării actelor procedurale. Subsidiar, a
invocat faptul că dacă la dosar nu există nicio confirmare ce ține de
recepționarea citației de către participanții la proces sau de
reprezentanții/avocații acestora, atunci nu se va considera că aceștia au fost
înștiințați legal despre locul, ziua și ora examinării cauzei sau efectuării unor
alte acte de procedură.
9.1. La caz, a menționat că în cadrul Curții de Apel Chișinău s-a examinat
cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, unde
reprezentantul apelantei a anexat la materialele cauzei răspunsul emis de
IGDF, prin care s-a constatat că cet. Natalia Țigănaș nu se află pe teritoriul
Republicii Moldova în perioada examinării cauzei civile în fond, cât și la
pronunțarea hotărârii.
9.2. Subsecvent, a notat că termenul de contestare a unei hotărâri
judecătorești este de 30 de zile de la momentul pronunțării, dacă părțile au
fost prezente la deliberare. în cazul în care acestea nu au fost prezente,
termenul începe să curgă din ziua în care hotărârea le-a fost comunicată, fie
prin intermediul poștei terestre, fie pe cale electronică, cu confirmarea
primirii de către destinatari. Această reglementare asigură respectarea
principiului dreptului la apărare și previne situațiile de lipsă a informării
adecvate a părților.
9.3. În această ordine de idei, a menționat că Natalia Țigănaș, imediat ce
a revenit în Republica Moldova și a aflat despre existența prezentei cauze
civile, a recurs la serviciile unui avocat pentru a-și asigura respectarea
dreptului la un proces echitabil și pentru a contesta hotărârea judecătorească.
Acest fapt este confirmat prin actul emis de IGPF, care reflectă intrările și
ieșirile acesteia de pe teritoriul Republicii Moldova. Or, documentul emis de
IGPF reprezintă o probă pertinentă, utilă și indispensabilă pentru
3
fundamentarea cererii de repunere în termen. Această probă demonstrează
clar imposibilitatea obiectivă a depunerii apelului în termenul prevăzut de
lege, în contextul absenței fizice a apelantei de pe teritoriul țării.
9.4. Așadar, prin abordarea instanței de apel expusă în încheiere, s-au
încălcat principii fundamentale consacrate de legislația națională și
internațională privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un recurs
efectiv. Iar, potrivit art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția
Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă al RM, instanțele
sunt obligate să asigure tuturor participanților dreptul de a valorifica eficient
toate drepturile procedurale, inclusiv posibilitatea de a se apăra împotriva
deciziilor nefavorabile.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă, reglementează că,
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, statuează că:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
(11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se
comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați
prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat,
în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 105 alin.(1)–(5) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
4
,,Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin
persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe
citație sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care
se restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează
personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se
înmînează 5 persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau,
în cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se
recepționată de organizație.”
Art.106 din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Dacă destinatarul refuză să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită
să o înmâneze consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței
judecătorești. Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră
înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora
efectuării unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii
sau efectuarea actului procedural.”
Art.107 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau
reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de
comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se
consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.
Partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile pînă la data ședinței de
judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile
avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa
electronică a acestuia.”
Art.10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
5
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă, stabilește că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art.362 alin.(1), (3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.”
Art.369 alin.(1), lit.b) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel
a refuzat să efectueze repunerea în termen;”
Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii
rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței
la data emiterii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a emis încheierea
contestată la 18 decembrie 2024 (f.d.89/91), iar prin intermediul poștei
electronice, la 10 ianuarie 2025, ora 09:28, a fost expediată pentru cunoștință
participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei (f.d.106).
Prin urmare, recursurile declarate la 13 ianuarie 2025, de către
avocata Tatiana Voloh, în interesele Adelaidei Dramanciuc și la 21 ianuarie
2025 de avocatul Andrei Baș, în interesele Nataliei Țigănaș, împotriva
încheierii din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, sunt în termenul
prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.11).
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către avocata
Tatiana Voloh, în interesele Adelaidei Dramanciuc și de și de avocatul
Andrei Baș, în interesele Nataliei Țigănaș împotriva încheierii contestate
urmează a fi respinse din considerentele ce urmează.
Din materialele cauzei rezultă că, nefiind de acord cu hotărârea
instanței de fond, la 20 februarie 2024, avocatul Andrei Baș, acționând în
interesele Nataliei Țigănaș a declarat apel împotriva hotărârii din 10 martie
2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, prin care a solicitat
6
repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță (f.d.55/56).
Ulterior, la 27 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.70),
avocata Tatiana Voloh, acționând în interesele Adelaidei Dramanciuc, a
declarat apel împotriva hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Căușeni,
sediul Ștefan Vodă, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a
apelului, admiterea acestuia, casarea hotărârii din 10 martie 2023 a
Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cu trimiterea cauzei la rejudecare
în primă instanță (f.d.61/64).
În contextul prevederilor art. 369 alin.(1), lit.b) din Codul de
procedură civilă, enunțate la pct.25, prin încheierea din 18 decembrie 2024
a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile înaintate de avocatul Andrei
Baș în interesele Nataliei Țigănaș și de avocata Tatiana Voloh în interesele
Adelaidei Dramanciuc cu privire la repunerea în termenul de declarare a
apelului, și s-au restituit apelurile declarate de avocatul Andrei Baș în
interesele Nataliei Țigănaș și de avocata Tatiana Voloh în interesele
Adelaidei Dramanciuc împotriva hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Ștefan Vodă, pe motiv că au fost depuse în afara termenului
legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d.101/105).
Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că, aceasta este adoptată în
conformitate cu normele Codului de procedură civilă, care reglementează
acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea completă a
tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de declarare a
apelului.
Astfel, termenul de declarare a apelului în baza art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii și a început să curgă de la 11 martie 2023, ziua imediat următoare
datei adoptării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 10 aprilie
2023, inclusiv (zi de luni), însă, atât apel nemotivat declarat la 21 februarie
2024 (f.d.55/56), de către avocatul Andrei Baș, în interesele Nataliei
Tigănaș, cât și apelul declarat la 27 februarie 2024 (f.d.61/64), prin
intermediul poștei terestre (f.d.70), de către avocata Tatiana Voloh, în
interesele Adelaidei Dramanciuc, au fost depuse peste termenul de 30 de zile.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că
avocata Tatiana Voloh, în interesele Adelaidei Dramanciuc, drept temei
pentru repunerea în termen, a invocat faptul că examinarea cauzei și
pronunțarea hotărârii a avut loc în absența recurentei Adelaida Dramanciuc,
care nu a fost citată legal despre data și ora ședinței de judecată, cât și nu i-a
fost comunicat dispozitivul hotărârii instanței de judecată, iar, la data
examinării cauzei 01 martie 2023 apelanta nu s-a aflat în țară, dovada
faptului fiind înscrisurile în pașaportul său, respectiv, despre existența
hotărârii pronunțate la 10 martie 2023 a aflat de la mama sa Ludmila
7
Țigănașu într-o discuție telefonică spre sfârșitul lunii ianuarie 2024, data
precisă nu a reținut, care, la rândul său a aflat ocazional de la șeful de post
din sat.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește
că avocatul Andrei Baș, acționând în interesele Nataliei Țigănaș drept temei
pentru repunerea în termen, a invocat faptul că ultima nu a participat la
examinarea cauzei în fond cât și la pronunțarea dispozitivului hotărârii,
totodată invocând că a anexat la materialele cauzei răspunsul emis de
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, prin care s-a constatat că cet.
Natalia Țigănaș nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova în perioada
examinării cauzei civile în fond, cât și la pronunțarea hotărârii
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că nu pot fi reținute argumentele invocate în cererile de
recurs de către avocata Tatiana Voloh, care acționează în interesele
Adelaidei Dramanciuc, cât și de către avocatul Andrei Baș, acționând în
interesele Nataliei Țigănaș, precum că pârâtele nu au fost citate legal despre
data și ora ședinței de judecată, or, din materialele cauzei rezultă că, prin
încheierea din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă, s-a acceptat în procedură contencioasă cererea de chemare în judecată
înaintată de Gheorghe Știrbu împotriva Nataliei Țigănaș și Adelaidei
Dramanciuc cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată. S-a stabilit pentru 01 martie 2023, ora 13:30, ședința de pregătire a
cauzei pentru dezbateri judiciare care se va desfășura în sediul Judecătoriei
Ștefan Vodă (f.d.30).
Copia încheierea din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul
Ștefan Vodă și copia cererii de chemare în judecată și înscrisurile anexate,
au fost recepționate atât de către Adelaida Dramanciuc, cât și de Natalia
Țigănaș la data de 05 decembrie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție
DS8007009520AS și DS8007009522AS, anexate la materialele cauzei (f.d.
34; 36).
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că la fila dosarului nr. 33, se atestă următoarea înscriere ,,Eu, Dramanciuc
Adelaida, fidejusor am primit prezenta cerere de chemare în judecată și mă
oblig în măsura posibilităților să transmis o copie a prezentei cereri și
Țigănaș Nataliei. 17 noiembrie 2022 și semnătura”.
În consecință, Completul de judecată reiterează că argumentele
invocate în cererile de recurs indică direct la nerespectarea de către recurente
a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de
procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi
acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc
contestat.
Mai mult ca atât, cele invocate de apelante în susținerea omiterii
termenului, nu pot fi reținute în calitate de temei pentru repunerea în termen
8
a cererilor de apel, or, acestea au fost înștiințate despre examinarea cauzei,
urmând să prezinte diligenta necesară și să se intereseze în termeni utili de
procesul de care avea cunoștință. Or, exercitarea unui drept de către titularul
său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor
termene, după expirarea cărora valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție afirmă că în
contextul legislației în vigoare în raport cu speța dată, apelantelor/
recurentelor le-au fost asigurate condiții reale pentru a beneficia efectiv de
continuitatea procesului și de a-și valorifica drepturile sale.
În continuare, cu referire la argumentele invocate în cererile de recurs
de către avocata Tatiana Voloh, care acționează în interesele Adelaidei
Dramanciuc, cât și de către avocatul Andrei Baș, acționând în interesele
Nataliei Țigănaș, precum că pârâtele nu au fost prezente la deliberare, iar
instanța de fond nu le-a comunicat dispozitivul hotărârii, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin hotărârea din 10 martie
2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată înaintată de Gheorghe Știrbu. S-a încasat în mod solidar
de la Natalia Țigănaș și Adelaida Dramanciuc în beneficiul lui Gheorghe
Știrbu a datoriei în sumă 5000,00 euro, a penalității în sumă de 9000,00 euro,
conform cursului BNM la data executării hotărârii, și cheltuieli de judecată
formate din taxa de stat în sumă de 7 945,00 de lei cheltuieli pentru notificare
prealabilă în sumă de15,00 de lei, cheltuieli de transport în sumă de 300,00
de lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 40).
Aici este de notat că dispozitivul hotărârii nominalizate a fost plasată
pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, la data de 14
martie 2023.
Distinct, se reține, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc
Nr. Dosar: 2-22143115-18-2-30092022 (f.d.41), dispozitivul hotărârii din 10
martie 2023 a fost expediată la data de 15 martie 2023 în adresa Nataliei
Tigănaș și Adelaidei Dramanciuc, însă, corespondența expediată în adresa
pârâtelor s-a restituit în adresa Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă cu
mențiunea factorului poștal ,,nereclamate” (f.d. 51/52; 53/54).
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, conform datelor inscripționate pe plicul și avizul de recepție a
scrisorii (f.d. 51/52) termenul de păstrare a trimiterii poștale destinate pîrîtei
Adeliada Dramanciuc a fost de 20 de zile, termen în care ultima avea
obligația pozitivă de a se prezenta la Oficiul Poștal și de a o ridica.
La fel, conform datelor inscripționate pe plicul și avizul de recepție a
scrisorii (f.d. 53/54) termenul de păstrare a trimiterii poștale destinate pârâtei
Natalia Țigănaș a fost de 20 de zile, termen în care ultima avea obligația
pozitivă de a se prezenta la Oficiul Poștal și de a o ridica.
9
Or, conform pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale,
anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016,
trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mâna proprie, „Citație” sau
„înștiințare” se înmânează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia
poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în
unitatea poștală. Trimiterile poștale adresate persoanelor fizice și juridice,
sediul cărora se află în afara localităților (stații meteorologice, ferme etc), se
ridică în unitățile poștale, cu forțele și mijloacele proprii, de către destinatari.
Prin urmare, se deduce că instanța de fond a respectat dispozițiile
legale ce guvernează instituția comunicării actelor de procedură prevăzute
de art. 105 alin. (6), art. 106 și art.107 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă (a se vedea pct. 15, pct. 16 și pct. 17), or, la caz, Adeliada Dramanciuc
cât și de Natalia Tiganaș nu au reclamat actele de dispoziție remise de
instanță de fond.
Mai mult decât atât, este cert stabilit că adresa indicată de recurenta
Adelaida Dramanciuc în cererea de recurs, cît și adresa indicată de recurenta
Natașia Țiganaș sunt aceleași adrese la care au fost remisă dispozitivul
hotărârii din 10 martie 2023, de către instanța de fond. Astfel, refuzul de
recepționare a corespondenței este imputabil recurentelor și nu reprezintă o
încălcare de procedură admisă de instanța de fond.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
juste reținerile instanței de apel, precum că aceste alegații sunt neîntemeiate
și nu constituie temei de repunere în termen, or, prevederile art. 362 alin. (1)
din Codul de procedură civilă nu condiționează începerea curgerii
termenului de declarare a apelului din momentul recepționării dispozitivului
hotărârii, ci din momentul pronunțării acestuia.
Cu referire la argumentul avocatei Tatiana Voloh, care acționează în
interesele Adelaidei Dramanciuc, invocat în cererea de recurs precum că, la
data examinării cauzei 01 martie 2023 apelanta nu s-a aflat în țară, dovada
faptului fiind înscrisurile în pașaportul său, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că acesta nu poate fi reținut, or, din
conținutul înscrisurilor în copia pașaportului rezultă că, la 28 februarie 2023
cet. Adelaida Dramanciuc a întrat în Republica Moldova prin punctul de
trecere a frontierei Mamaliga - Criva, iar la 02 martie 2023 a părăsit teritoriu
Republicii Moldova prin punctul de trecere a frontierei Criva-Mamaliga,
însă, alte înscrieri care ar confirma perioada aflări acesteia peste hotarele țări
până la data 28 februarie 2023 și după 02 martie 2023, nu se atestă.
Cu referire la argumentul avocatului Andrei Baș, care acționează în
interesele Nataliei Țigănaș, invocat în cererea de recurs precum că, prin actul
emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), se reflectă
intrările și ieșirile acesteia de pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv
reprezintă o probă pertinentă, utilă și indispensabilă pentru fundamentarea
cererii de repunere în termen, Completul de judecată al Curții Supreme de
10
Justiție concluzionează că acesta poate fi reținut, or, din materialele cauzei
cât și la cererea de recurs nu se atestă un asemenea înscris.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că acțiunile recurentelor nu constituie decât o eludare a acesteia de
a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din prevederile art. 56 alin.(3)
și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care obligă părțile de a se
folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Recurentele nu au dat
dovadă de diligentă și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior
să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale, în condițiile când personal
nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reiterează că nevalorificarea drepturilor procedurale de către Natalia
Țiganaș și Adelaida Dramanciuc în termenul stabilit, nu poate fi calificată ca
o îngrădire a accesului la justiție, garantat de art. 20 al Constituției Republicii
Moldova, art. 5 din Codul de procedură civilă, or, recurentul invocând acest
aspect, a ignorat faptul că aceasta este o omisiune a lui. Respectiv, nu poate
fi pusă pe seama instanțelor de judecată îngrădirea accesului la justiție, în
condițiile când apelantul a ignorat prevederile legale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul
din aspectele preeminenței dreptului, rezultând din jurisprudența CEDO, este
principiul securității raporturilor juridice.
Or, CEDO statuează că dacă termenul pentru introducerea unei căi
ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive
care nu par să fie convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac (Ponomaryov vs Ucraina, hotărârea din 03 aprilie
2008).
În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de
instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel ca
fiind tardivă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces
echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere
și obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună
credință și în termen.
În conformitate cu art. 27 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau
de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile
procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că
circumstanțele expuse de recurent nu pot fi acceptate de către instanța de
recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile când
11
instanța de apel s-a conformat prevederilor legale la restituirea cererii de
apel, or, participanții la proces urmează să-și valorifice drepturile garantate
de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței.
În conjunctura enunțată și având în vedere că încheierea din 18
decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu
normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererile de recurs
sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide de a respinge recursurile și de a menține încheierea recurată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursurile declarate de avocata Tatiana Voloh, în interesele
Adelaidei Dramanciuc și de avocatul Andrei Baș, în interesele Nataliei
Țigănaș.
Menține încheierea din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Gheorghe Știrbu împotriva Nataliei Țigănaș și Adelaidei cu Dramanciuc
privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
12