2r-21/25 — incasarea datoriei, donanzii, penalitatii, compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, donanzii, penalitatii, compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile asigurarii actiunii
2r-21/25 — incasarea datoriei, donanzii, penalitatii, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Natalia Siverenciuc,
inclusiv prin intermediul avocatului Alexei Croitor,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Natalia Siverenciuc împotriva lui Adrian Zagorschi cu privire la încasarea
datoriei, dobânzii contractuale, penalității și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-21/25
NR. PIGD 2-23138728-01-2r-20012025)
Temeiurile aplicării măsurilor de asigurare. Limita valorii acțiunii.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Alexei,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Cașcaval, D. Dulghieru, R. Pulbere,
18 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Natalia Siverenciuc, inclusiv prin intermediul avocatului Alexei Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 septembrie 2023, Natalia Siverenciuc a depus cerere de chemare
în judecată împotriva lui Adrian Zagorschi, solicitând încasarea datoriei în
mărime de 109 000 de lei, a dobânzii contractuale în mărime de 41 420 de
lei, a penalității calculate pentru o perioadă de trei ani în mărime de 54 750
de lei și a cheltuielilor de judecată, inclusiv a sumei în mărime 191,20 de lei
pentru obținerea informației de la ASP.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Siverenciuc. S-a încasat de la Adrian Zagorschi în beneficiul Nataliei
Siverenciuc datoria rezultată din contractul de împrumut din 20 martie 2019
în mărime de 109 000 de lei, dobânda contractuală pentru perioada 20 martie
2019-20 martie 2021 în mărime de 41 420 de lei, penalitatea de întârziere
pentru perioada 21 martie 2021-26 august 2023 în mărime de 44 450 de lei,
precum și cheltuielile de judecată cu titlu de cheltuieli prejudiciare în mărime
de 200,75 de lei și cheltuielile pentru serviciile de traducere în mărime de
240 de lei. S-a încasat de la Adrian Zagorschi în beneficiul statului
cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 5 846,10 lei. În
rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 mai 2024, prin intermediul poștei electronice și terestre, Adrian
Zagorschi a declarat apel împotriva hotărârii din 19 aprilie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe, trimiterea cauzei spre rejudecare.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea înaintată de Adrian Zagorschi cu privire la scutirea de la plata taxei
de stat. Nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Adrian Zagorschi împotriva
hotărârii din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a
acordat apelantului un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii
copiei încheierii în cauză pentru depunerea unei cererii de apel suplimentare
de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept, prezentarea copiilor cererii
de apel suplimentare într-un număr egal cu numărul participanților la proces,
1
a originalului dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a
dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 5 436,65 de lei. Totodată, s-a
explicat apelantului că rechizitele bancare pentru achitarea taxelor de stat și
de timbru sunt disponibile pe site-ul Curții de Apel Chișinău. S-a explicat
apelantului că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate urmează să
fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de
neîndeplinire a indicaților din încheiere, cererea de apel va fi restituită.
Asupra restituirii cererii va decide un complet din 3 judecători, la expirarea
termenului acordat, fără citarea participanților la proces.
La 06 septembrie 2024, Natalia Siverenciuc, inclusiv prin intermediul
avocatului Vadim Lupan, a depus cerere cu privire la aplicarea sechestrului
pe mijloacele bănești, pe bunurile imobile și mobile ale apelantului Adrian
Zagorschi în limita valorii acțiunii admise de instanța de fond de 195 310,
75 de lei.
La 19 septembrie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.130),
Adrian Zagorschi a depus cerere de înlăturare a neajunsurilor, cu prezentarea
dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru, a cererii de apel motivate.
Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Adrian Zagorschi
împotriva hotărârii din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
și s-a intentat procedura de apel.
Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis parțial cererea reprezentantului intimatei Natalia Siverenciuc,
avocatului Vadim Lupan și s-a aplicat măsura de asigurare a acțiunii prin
punerea sechestrului pe bunurile mobile și imobile și pe mijloacele bănești
ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei. În rest,
cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 decembrie 2024, Natalia Siverenciuc și suplimentar la 18 martie
2025, prin intermediul avocatului Alexei Croitor, a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând repunerea în termenul de recurs, admiterea integrală a recursului,
casarea încheierii contestate în partea neadmiterii asigurării acțiunii privind
aplicarea sechestrului pe sumele formate din dobânda contractuală pentru
perioada 20 martie 2019-20 martie 2021 în mărime de 41 420 de lei,
penalitatea de întârziere pentru perioada 21 martie 2021-26 august 2023 în
mărime de 44 450 de lei, precum și cheltuielile de judecată cu titlu de
cheltuieli prejudiciare în mărime de 200,75 de lei și cheltuielile pentru
serviciile de traducere în mărime de 240 de lei, iar în total 86 310, 75 de lei.
Suplimentar, s-a solicitat rejudecarea cauzei, adoptarea deciziei privind
admiterea integrală a cererii cu privire la asigurarea acțiunii și aplicarea
2
sechestrului pe bunurile mobile și imobile, precum și pe mijloacele bănești
ce aparțin pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 195 310,75 lei
În susținerea recursului, recurenta a invocat că, pârâtul Adrian
Zagorschi a contestat cu apel hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casare acesteia cu trimiterea cauzei spre
rejudecare. Conform hotărârii, în fila 2 s-a indicat: „Pârâtul Zagorschi
Adrian nu a recepționat actele expediate, fiind restituit plicul în adresa
instanței, cu mențiunea „nereclamat”, iar în rezultatul comunicării
telefonice, a solicitat de a-i fi expediată în mod repetat corespondența la
adresa de domiciliu înregistrată, însă din nou nu a recepționat-o (f.d.44-48)”.
Comportamentul pârâtului reflectă o lipsă de diligență procesuală,
evidențiată prin nerecepționarea actelor expediate de instanță, fapt confirmat
prin restituirea corespondenței cu mențiunea „nereclamat”. Deși în urma
comunicării telefonice, pârâtul a solicitat reexpedierea corespondenței la
adresa de domiciliu înregistrată, acesta nu a recepționat nici de această dată
documentele. O astfel de conduită denotă fie neglijență, fie o posibilă
intenție de tergiversare, afectând buna desfășurare a procesului. în asemenea
situații, pârâtul avea obligația să dea dovadă de o diligență corespunzătoare,
inclusiv să întreprindă măsuri necesare pentru a asigura recepționarea
actelor. Aceste măsuri ar fi putut include deplasarea personală la sediul
instanței pentru a ridica cererea de chemare în judecată și actele anexate,
evitând astfel orice interpretare negativă a comportamentului său. O
atitudine contrară prejudiciază principiul bunei-credințe procesuale și poate
fi interpretată ca o lipsă de respect față de instanță și de părțile implicate în
proces.
Recurenta a menționat că prin cererea depusă la 06 septembrie 2024
a solicitat asigurarea acțiunii civile cu aplicarea sechestrului pe mijloacele
bănești, bunurile imobile și mobile ale apelantului/pârât Adrian Zagorschi,
în limita valorii acțiunii stabilite de instanța de fond, în sumă de 195 310,75
de lei.
Totodată, a indicat că scopul principal al acestei cereri a fost să
asigure posibilitatea executării efective a hotărârii judecătorești ulterioare,
prin prevenirea oricăror acțiuni ale apelantului/pârât care ar putea periclita
realizarea drepturilor sale recunoscute de instanța de fond. Instituirea
măsurilor de asigurare a fost justificată de necesitatea protejării
patrimoniului apelantului/pârât împotriva posibilelor tentative de
înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte acțiuni frauduloase, care ar putea
face imposibilă recuperarea sumei datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Măsurile solicitate urmăresc să asigure un echilibru între drepturile și
interesele părților, prevenind apariția unui prejudiciu iremediabil. Fără
adoptarea acestor măsuri, există riscul ca pârâtul să întreprindă acțiuni prin
care să își reducă patrimoniul, afectând astfel executarea hotărârii
judecătorești și aducând atingere principiului eficienței actului de justiție.
3
Prin urmare, cererea de asigurare a acțiunii civile este o expresie a
principiilor fundamentale ale procesului civil, în special al principiului
accesului efectiv la justiție și al asigurării dreptului de a beneficia de
rezultatul unei hotărâri executorii. Această măsură preventivă este nu doar
justificată legal, ci și necesară din perspectiva protecției intereselor legitime,
având ca finalitate garantarea executării integrale și în timp util a obligațiilor
pârâtului conform deciziei instanței.
Curtea de Apel prin încheierea din 26 septembrie 2024 a admis
parțial cererea de asigurarea acțiunii, motivând în pct. 23-24 „În același
timp, Colegiul civil fără a contesta de principiu dreptul Siverenciuc Nataliei,
de a solicita aplicarea măsurilor de asigurare în limita valorii de 195 310,75
de lei, menționează că măsurile de asigurare urmează a fi proporționale,
adică ingerințele în drepturile pârâtului trebuie să fie echilibrate într-o
măsură rezonabilă de protecția anticipată a drepturilor reclamantului. Prin
urmare Colegiul civil, ajunge la concluzia necesității asigurării acțiunii în
limita valorii pretenției privind încasarea datoriei ce constituie suma de 109
000 de lei.”
Recurenta a declarat că în motivarea încheierii, Curtea de Apel a
invocat principiul proporționalității măsurilor de asigurare, menționând că
acestea trebuie să reprezinte un echilibru rezonabil între protecția drepturilor
sale și ingerințele asupra drepturilor apelantului/pârât. Cu toate acestea,
admiterea parțială a cererii, prin stabilirea măsurilor de asigurare doar în
limita sumei de 109 000 de lei, fără a aplica sechestrul pe întreagă valoare a
acțiunii, nu asigură o protecție efectivă a drepturilor sale. Prin această
abordare, au fost ignorate prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de
Justiție nr. 32 din 24 octombrie 2003, care subliniază că măsurile de
asigurare constituie un ansamblu de măsuri temporare, destinate protejării
drepturilor patrimoniale ale solicitantului și garantării posibilității de
executare a unei hotărâri judecătorești.
Recurenta a afirmat că în această situație, limitarea măsurilor doar la
valoarea datoriei principale nu ține cont de toate componentele acțiunii
civile, inclusiv dobânda, penalitățile și cheltuielile de judecată și, prin
urmare, rămâne expusă riscului de a nu putea recupera integral creanța
stabilită prin hotărârea instanței de fond. În plus, motivarea instanței este
deficitară, fiind lipsită de explicații clare și detaliate privind raționamentul
care a condus la această soluție. O astfel de justificare contravine cerințelor
de motivare impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
care subliniază că o hotărâre trebuie să permită părților să înțeleagă
raționamentul instanței și să ofere o garanție suficientă pentru protecția
drepturilor acestora. Neaplicarea măsurilor de asigurare în limita întregii
valori a acțiunii creează premisele unor prejudicii iremediabile și încalcă
scopul esențial al asigurării acțiunii, acela de a preveni imposibilitatea
executării viitoare a unei hotărâri judecătorești. Astfel, încheierea este
4
contestabilă atât din perspectiva proporționalității și adecvării măsurilor
dispuse, cât și din cea a respectării exigențelor de motivare.
Suplimentar, a invocat că instanța eronat a admis parțial cererea de
asigurare a acțiunii, în pofida faptului că obiectul acțiunii este creanța în
valoare de 195 310, 75 lei. Având în vedere acțiunea înaintată și hotărârea
pronunțată, obiectul și valoarea acțiunii este de 205 170 de lei, care include
datoria contractuală, dobânda contractuală și penalitatea. La moment,
creanța dispusă spre încasare este în valoare de 195 310, 75 de lei, adjudecată
prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Cu trimitere la prevederile art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit.a),
art. 177 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, precum și a poziției
Curții Supreme de Justiție în materie de asigurare a acțiunii, reflectată în
punctul 32 din Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM, cu privire
la aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației ce reglementează
asigurarea acțiunii la judecarea cauzelor civile, recurenta a indicat că prin
conținutul cererilor de chemare în judecată, se poate constata cu certitudine
că obiectul dedus judecății este constituit din datoria rezultată din contractul
de împrumut din 20 martie 2019 în mărime de 109 000 lei, dobânda
contractuală pentru perioada 20 martie 2019-20 martie 2021 în mărime de
41 420 de lei, penalitatea de întârziere pentru perioada 21 martie 2021 - 26
august 2023 în mărime de 44 450 de lei, precum și cheltuielile de judecată
cu titlu de cheltuieli prejudiciare în mărime de 200,75 de lei și cheltuieli
pentru serviciile de traducere în mărime de 240 lei.
Recurenta a considerat încheierea contestată că este nemotivată în
partea respingerii cerinței de aplicarea a sechestrului asupra întregii valori a
acțiunii, ceea ce duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat
de ari.6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Conform
jurisprudenței Curții, garanțiile implicite ale art. 6§1 includ obligația de a
motiva hotărârile judecătorești (cauza H. vs. Belgiei). Este motivată în mod
corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor
de apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). Întinderea obligației privind
motivarea poate varia în funcție de natura deciziei (Ruiz Torija împotriva
Spaniei) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței: trebuie să se
țină seama în special de diversitatea motivelor pe care un justițiabil le poate
ridica în instanță și de diferențele din statele contractante în materie de
dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentarea și redactarea
hotărârilor și deciziilor.
Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 20 ianuarie
2025 (f.d.145).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 din Codul de procedură civilă:
5
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă:
„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.”
Art. 174 din Codul de procedură civilă
„(1) La cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi
aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în
orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă,
în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă
executarea hotărîrii judecătorești.”
Art. 175 din Codul de procedură civilă:
„(1) În vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept:
a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele
care se află la alte persoane.”
Art. 176 din Codul de procedură civilă:
„(2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune.”
Art. 177 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care
se solicită asigurarea acțiunii.”
Art. 178 din Codul de procedură civilă:
„(1) Încheierea de asigurare a acțiunii se execută imediat, în ordinea stabilită pentru
executarea actelor judecătorești.”
Art. 181 din Codul de procedură civilă:
„(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs.
(2) Dacă încheierea de asigurare a acțiunii a fost emisă fără știrea recurentului,
termenul de depunere a recursului se calculează din ziua în care persoana interesată a
aflat despre pronunțarea încheierii.
(3) Depunerea recursului împotriva încheierii de asigurare a acțiunii nu suspendă
examinarea cauzei și executarea încheierii.
(4) Pentru soluționarea recursului împotriva încheierii de asigurare a acțiunii sau de
respingere a cererii de asigurare a acțiunii, instanței de recurs i se expediază copia
dosarului, certificată de instanța care a emis încheierea respectivă, dacă comunicarea
nu se face prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”
Art. 427 din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că materialele cauzei denotă că la 22
noiembrie 2024 recurenta a primit copia încheierii contestate, aspect indicat
și în recurs. Or, alte înscrisuri care să ateste contrariul, la materialele cauzei
nu se regăsesc. Astfel, recursul este depus în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în
raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate, din motivele ce succed.
Inițial instanța de recurs consideră necesar de a accentua deși recursul
inițial depus la 06 decembrie 2024 a fost semnat de către recurenta Natalia
Siverenciuc, în final fiind indicat și numele avocatului Viorel Malanciuc,
care a și semnat (f.d.143), însă în lipsa unui mandat avocațial de reprezentare
de către ultimul a intereselor recurentei Natalia Siverenciuc, va considera
recursul inițial ca fiind depus și semnat doar de recurenta Natalia Siverenciuc
(f.d.140-143).
Din materialele cauzei civile rezultă că, prin hotărârea din 19 aprilie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis parțial
acțiunea înaintată de Natalia Siverenciuc împotriva lui Adrian Zagorschi cu
privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, penalității și cheltuielilor
de judecată, a fost contestată cu apel de către Adrian Zagorschi. Prin
încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost
acceptat spre examinare și a fost intentată procedura de apel (f.d.134).
Totodată, prin cererea depusă la 06 septembrie 2024, Natalia
Siverenciuc, inclusiv prin intermediul avocatului Vadim Lupan, a solicitat
aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, pe bunurile imobile și mobile
ale apelantului Adrian Zagorschi în limita valorii acțiunii admise de instanța
de fond de 195 310, 75 de lei (f.d.107-108).
Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-
a admis parțial cererea reprezentantului intimatei Natalia Siverenciuc,
avocatului Vadim Lupan și s-a aplicat măsura de asigurare a acțiunii prin
punerea sechestrului pe bunurile mobile și imobile și pe mijloacele bănești
ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei. În rest,
cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată (f.d.131-133).
Din criticile aduse în recursul declarat, inclusiv în cel suplimentar,
partea recurentă invocă dezacordul cu încheierea de admitere parțială a
asigurării acțiunii, ca fiind nemotivată în partea respingerii, optând pentru
admiterea integrală a cererii de asigurare a acțiunii, motivat, în esență, prin
faptul că scopul principal al acestei cereri a fost să asigure posibilitatea
executării efective a hotărârii judecătorești ulterioare, prin prevenirea
oricăror acțiuni ale apelantului/pârât care ar putea periclita realizarea
7
drepturilor recunoscute de instanța de fond. Instituirea măsurilor de asigurare
a fost justificată de necesitatea protejării patrimoniului apelantului/pârât
împotriva posibilelor tentative de înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte
acțiuni frauduloase, care ar putea face imposibilă recuperarea sumei datorate
în temeiul hotărârii judecătorești. Măsurile solicitate urmăresc să asigure un
echilibru între drepturile și interesele părților, prevenind apariția unui
prejudiciu iremediabil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că fiind
justificată soluția instanței ierarhic inferioare privind aplicarea sechestrului
în limita valorii pretenției de încasare a datoriei în mărime de 109 000 de lei.
Instanța de recurs reiterează că prin cererea de chemare în judecată
depusă împotriva lui Adrian Zagorschi, reclamanta/recurentă Natalia
Siverenciuc a solicitat încasarea datoriei în mărime de 109 000 de lei, a
dobânzii contractuale în mărime de 41 420 de lei, a penalității calculate
pentru o perioadă de trei ani în mărime de 54 750 de lei și a cheltuielilor de
judecată, inclusiv a sumei în mărime 191,20 de lei pentru informația de la
ASP (f.d.6-9).
Iar prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, drept urmare a admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată
depusă de Natalia Siverenciuc, s-a încasat de la Adrian Zagorschi în
beneficiul Nataliei Siverenciuc datoria rezultată din contractul de împrumut
din 20 martie 2019 în mărime de 109 000 de lei, dobânda contractuală pentru
perioada 20 martie 2019-20 martie 2021 în mărime de 41 420 de lei,
penalitatea de întârziere pentru perioada 21 martie 2021-26 august 2023 în
mărime de 44 450 de lei, precum și cheltuielile de judecată cu titlu de
cheltuieli prejudiciare în mărime de 200,75 de lei și cheltuielile pentru
serviciile de traducere în mărime de 240 de lei. S-a încasat de la Adrian
Zagorschi în beneficiul statului cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat
în mărime de 5 846,10 lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins
ca neîntemeiată (f.d.50, 87-95).
Curtea de Apel Chișinău dispunând asigurarea acțiunii la cererea
reclamantei Natalia Siverenciuc, prin încheierea din 26 septembrie 2024, a
considerat necesar să aplice sechestru pe bunurile mobile, imobile și pe
mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000
de lei, iar în rest, cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca
neîntemeiată (f.d.131-133).
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că instanța ierarhic inferioară justificat a dispus aplicarea sechestrului
doar în limita pretenției privind încasarea datoriei în mărime de 109 000 de
lei, argumentând prin faptul că măsurile de asigurare a acțiunii trebuie să fie
proporționale, adică ingerințele în drepturile pârâtului trebuie să fie
echilibrate într-o măsură rezonabilă de protecția anticipată a drepturilor
reclamantei.
8
Subsecvent, nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că nu
s-ar asigura scopul măsurilor de asigurare a acțiunii, în condițiile în care
instanța ierarhic inferioară a dispus asigurarea acțiunii în limita pretenției
principale.
Or, art. 174 alin.(1) din Codul de procedură civilă nu enumeră expres
temeiurile asigurării acțiunii, această sarcină revine instanței, să stabilească
necesitatea aplicării măsurilor de asigurare.
La caz, instanța ierarhic inferioară la pronunțarea încheierii privind
aplicarea măsurilor de asigurare a verificat și a examinat cererea de asigurare
a acțiunii din perspectiva: raționalității și temeinicia cerințelor despre
aplicarea măsurilor de asigurare; probabilității cauzării unui prejudiciu
solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii; dacă există
periculum in mora (pericol de dispariție, degradare, înstrăinare, risipire a
bunului sau proastă administrare); asigurării unui echilibru între interesele
părților cointeresate; preîntâmpinării atingerii intereselor publice sau a
intereselor unor terți în cazul aplicării măsurilor de asigurare; în ce măsură
modalitatea de asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii
înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor
de asigurare.
Drept urmare, existența riscului punerii în executare a eventualei
hotărâri de admitere a acțiunii a determinat aplicarea sechestrului de către
instanța ierarhic inferioară pe bunurile mobile, imobile și pe mijloacele
bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei.
Recurenta invocând că, fără adoptarea măsurilor de asigurare în
sensul solicitat, există riscul ca pârâtul să întreprindă acțiuni prin care să își
reducă patrimoniul, afectând astfel executarea hotărârii judecătorești și
aducând atingere principiului eficienței actului de justiție, nu a justificat
acest aspect, în situația în care instanța ierarhic inferioară a admis parțial
cererea de asigurare a acțiunii, prin aplicarea sechestrului pe bunurile mobile,
imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita
sumei de 109 000 de lei.
Respectiv, nu poate fi ignorat caracterul executoriu în virtutea art.
178 alin.(1) din Codul de procedură civilă, adică executarea imediată a
încheierii privind aplicarea măsurilor de asigurare, având în vedere emiterea
la 26 septembrie 2024 a încheierii de aplicare a măsurilor de asigurare în
sensul dispus.
Mai mult, instanța ierarhic inferioară s-a pronunțat în privința
proporționalității măsurilor de asigurare a acțiunii cu cerințele înaintate,
luând în considerare că și ingerința în drepturile pârâtului trebuie să fie
echilibrată de protecția anticipată a drepturilor reclamantei.
9
În atare circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante
argumentele recurentei, în condițiile în care instanța a ținut de scopul
principal al asigurării acțiunii.
De altfel, invocând dezacordul cu încheierea contestată în partea
respingerii cererii de asigurare a acțiunii, indicând despre necesitatea
protejării patrimoniului apelantului/pârât împotriva posibilelor tentative de
înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte acțiuni frauduloase, recurenta nu a
probat prin anumite mijloace anumite intenții în acest sens. Or, în recursul
declarat menționează doar despre constatările instanței de fond în hotărârea
emisă despre nereclamarea de către pârât a corespondenței expediate
acestuia.
În altă ordine de idei, însăși recurenta a reflectat în recurs că măsurile
solicitate urmăresc să asigure un echilibru între drepturile și interesele
părților, prevenind apariția unui prejudiciu iremediabil, iar în atare
circumstanțe este justificată constatarea instanței ierarhic inferioare privind
echilibrarea ingerinței în drepturile pârâtului de protecția anticipată a
drepturilor reclamantei.
Subsecvent, instanța ierarhic inferioară just a dispus admiterea
parțială a cererii de asigurare a acțiunii conform încheierii contestate.
Alte argumente invocate de partea recurentă în susținerea poziției, nu
pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate
supra și se axează pe circumstanțele care au fost elucidate pe deplin de
instanța ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe, care au fost
administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Natalia Siverenciuc, inclusiv prin
intermediul avocatului Alexei Croitor.
Menține încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Siverenciuc împotriva lui Adrian Zagorschi cu privire la încasarea datoriei,
dobânzii contractuale, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
10