2r-21/25 — Încasarea datoriei, donanzii, penalității, compensarea cheltuielilor de judecată

La 26 septembrie 2023, Natalia Siverenciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Adrian Zagorschi, solicitând încasarea datoriei în mărime de 109 000 de lei, a dobânzii contractuale în mărime de 41 420 de lei, a penalității calculate pentru o perioadă de trei ani în mărime de 54 750 de lei și a cheltuielilor de judecată, inclusiv a sumei în mărime 191,20 de lei pentru obținerea informației de la ASP.

La 06 septembrie 2024, Natalia Siverenciuc, inclusiv prin intermediul avocatului Vadim Lupan, a depus cerere cu privire la aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, pe bunurile imobile și mobile ale apelantului Adrian Zagorschi în limita valorii acțiunii admise de instanța de fond de 195 310, 75 de lei.

La 19 septembrie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.130), Adrian Zagorschi a depus cerere de înlăturare a neajunsurilor, cu prezentarea dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru, a cererii de apel motivate.

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Adrian Zagorschi împotriva hotărârii din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a intentat procedura de apel.

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a admis parțial cererea reprezentantului intimatei Natalia Siverenciuc, avocatului Vadim Lupan și s-a aplicat măsura de asigurare a acțiunii prin punerea sechestrului pe bunurile mobile și imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei. În rest, cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că, pârâtul Adrian Zagorschi a contestat cu apel hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casare acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Conform hotărârii, în fila 2 s-a indicat: „Pârâtul Zagorschi Adrian nu a recepționat actele expediate, fiind restituit plicul în adresa instanței, cu mențiunea „nereclamat”, iar în rezultatul comunicării telefonice, a solicitat de a-i fi expediată în mod repetat corespondența la adresa de domiciliu înregistrată, însă din nou nu a recepționat-o (f.d.44-48)”.

Comportamentul pârâtului reflectă o lipsă de diligență procesuală, evidențiată prin nerecepționarea actelor expediate de instanță, fapt confirmat prin restituirea corespondenței cu mențiunea „nereclamat”. Deși în urma comunicării telefonice, pârâtul a solicitat reexpedierea corespondenței la adresa de domiciliu înregistrată, acesta nu a recepționat nici de această dată documentele. O astfel de conduită denotă fie neglijență, fie o posibilă intenție de tergiversare, afectând buna desfășurare a procesului. în asemenea situații, pârâtul avea obligația să dea dovadă de o diligență corespunzătoare, inclusiv să întreprindă măsuri necesare pentru a asigura recepționarea actelor. Aceste măsuri ar fi putut include deplasarea personală la sediul instanței pentru a ridica cererea de chemare în judecată și actele anexate, evitând astfel orice interpretare negativă a comportamentului său. O atitudine contrară prejudiciază principiul bunei-credințe procesuale și poate fi interpretată ca o lipsă de respect față de instanță și de părțile implicate în proces.

Recurenta a menționat că prin cererea depusă la 06 septembrie 2024 a solicitat asigurarea acțiunii civile cu aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, bunurile imobile și mobile ale apelantului/pârât Adrian Zagorschi, în limita valorii acțiunii stabilite de instanța de fond, în sumă de 195 310,75 de lei.

Totodată, a indicat că scopul principal al acestei cereri a fost să asigure posibilitatea executării efective a hotărârii judecătorești ulterioare, prin prevenirea oricăror acțiuni ale apelantului/pârât care ar putea periclita realizarea drepturilor sale recunoscute de instanța de fond. Instituirea măsurilor de asigurare a fost justificată de necesitatea protejării patrimoniului apelantului/pârât împotriva posibilelor tentative de înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte acțiuni frauduloase, care ar putea face imposibilă recuperarea sumei datorate în temeiul hotărârii judecătorești. Măsurile solicitate urmăresc să asigure un echilibru între drepturile și interesele părților, prevenind apariția unui prejudiciu iremediabil. Fără adoptarea acestor măsuri, există riscul ca pârâtul să întreprindă acțiuni prin care să își reducă patrimoniul, afectând astfel executarea hotărârii judecătorești și aducând atingere principiului eficienței actului de justiție. 3 Prin urmare, cererea de asigurare a acțiunii civile este o expresie a principiilor fundamentale ale procesului civil, în special al principiului accesului efectiv la justiție și al asigurării dreptului de a beneficia de rezultatul unei hotărâri executorii. Această măsură preventivă este nu doar justificată legal, ci și necesară din perspectiva protecției intereselor legitime, având ca finalitate garantarea executării integrale și în timp util a obligațiilor pârâtului conform deciziei instanței.

Curtea de Apel prin încheierea din 26 septembrie 2024 a admis parțial cererea de asigurarea acțiunii, motivând în pct. 23-24 „În același timp, Colegiul civil fără a contesta de principiu dreptul Siverenciuc Nataliei, de a solicita aplicarea măsurilor de asigurare în limita valorii de 195 310,75 de lei, menționează că măsurile de asigurare urmează a fi proporționale, adică ingerințele în drepturile pârâtului trebuie să fie echilibrate într-o măsură rezonabilă de protecția anticipată a drepturilor reclamantului. Prin urmare Colegiul civil, ajunge la concluzia necesității asigurării acțiunii în limita valorii pretenției privind încasarea datoriei ce constituie suma de 109 000 de lei.”

Recurenta a declarat că în motivarea încheierii, Curtea de Apel a invocat principiul proporționalității măsurilor de asigurare, menționând că acestea trebuie să reprezinte un echilibru rezonabil între protecția drepturilor sale și ingerințele asupra drepturilor apelantului/pârât. Cu toate acestea, admiterea parțială a cererii, prin stabilirea măsurilor de asigurare doar în limita sumei de 109 000 de lei, fără a aplica sechestrul pe întreagă valoare a acțiunii, nu asigură o protecție efectivă a drepturilor sale. Prin această abordare, au fost ignorate prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 32 din 24 octombrie 2003, care subliniază că măsurile de asigurare constituie un ansamblu de măsuri temporare, destinate protejării drepturilor patrimoniale ale solicitantului și garantării posibilității de executare a unei hotărâri judecătorești.

Recurenta a afirmat că în această situație, limitarea măsurilor doar la valoarea datoriei principale nu ține cont de toate componentele acțiunii civile, inclusiv dobânda, penalitățile și cheltuielile de judecată și, prin urmare, rămâne expusă riscului de a nu putea recupera integral creanța stabilită prin hotărârea instanței de fond. În plus, motivarea instanței este deficitară, fiind lipsită de explicații clare și detaliate privind raționamentul care a condus la această soluție. O astfel de justificare contravine cerințelor de motivare impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care subliniază că o hotărâre trebuie să permită părților să înțeleagă raționamentul instanței și să ofere o garanție suficientă pentru protecția drepturilor acestora. Neaplicarea măsurilor de asigurare în limita întregii valori a acțiunii creează premisele unor prejudicii iremediabile și încalcă scopul esențial al asigurării acțiunii, acela de a preveni imposibilitatea executării viitoare a unei hotărâri judecătorești. Astfel, încheierea este 4 contestabilă atât din perspectiva proporționalității și adecvării măsurilor dispuse, cât și din cea a respectării exigențelor de motivare.

Suplimentar, a invocat că instanța eronat a admis parțial cererea de asigurare a acțiunii, în pofida faptului că obiectul acțiunii este creanța în valoare de 195 310, 75 lei. Având în vedere acțiunea înaintată și hotărârea pronunțată, obiectul și valoarea acțiunii este de 205 170 de lei, care include datoria contractuală, dobânda contractuală și penalitatea. La moment, creanța dispusă spre încasare este în valoare de 195 310, 75 de lei, adjudecată prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Cu trimitere la prevederile art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit.a), art. 177 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, precum și a poziției Curții Supreme de Justiție în materie de asigurare a acțiunii, reflectată în punctul 32 din Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM, cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației ce reglementează asigurarea acțiunii la judecarea cauzelor civile, recurenta a indicat că prin conținutul cererilor de chemare în judecată, se poate constata cu certitudine că obiectul dedus judecății este constituit din datoria rezultată din contractul de împrumut din 20 martie 2019 în mărime de 109 000 lei, dobânda contractuală pentru perioada 20 martie 2019-20 martie 2021 în mărime de 41 420 de lei, penalitatea de întârziere pentru perioada 21 martie 2021 - 26 august 2023 în mărime de 44 450 de lei, precum și cheltuielile de judecată cu titlu de cheltuieli prejudiciare în mărime de 200,75 de lei și cheltuieli pentru serviciile de traducere în mărime de 240 lei.

Recurenta a considerat încheierea contestată că este nemotivată în partea respingerii cerinței de aplicarea a sechestrului asupra întregii valori a acțiunii, ceea ce duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de ari.6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Conform jurisprudenței Curții, garanțiile implicite ale art. 6§1 includ obligația de a motiva hotărârile judecătorești (cauza H. vs. Belgiei). Este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). Întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura deciziei (Ruiz Torija împotriva Spaniei) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței: trebuie să se țină seama în special de diversitatea motivelor pe care un justițiabil le poate ridica în instanță și de diferențele din statele contractante în materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentarea și redactarea hotărârilor și deciziilor.

Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 20 ianuarie 2025 (f.d.145).

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 174 din Codul de procedură civilă „(1) La cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătorești.”

Art. 175 din Codul de procedură civilă: „(1) În vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept: a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane.”

Art. 176 din Codul de procedură civilă: „(2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune.”

Art. 177 din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii.”

Art. 178 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea de asigurare a acțiunii se execută imediat, în ordinea stabilită pentru executarea actelor judecătorești.”

Art. 181 din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi atacată cu recurs. (2) Dacă încheierea de asigurare a acțiunii a fost emisă fără știrea recurentului, termenul de depunere a recursului se calculează din ziua în care persoana interesată a aflat despre pronunțarea încheierii. (3) Depunerea recursului împotriva încheierii de asigurare a acțiunii nu suspendă examinarea cauzei și executarea încheierii. (4) Pentru soluționarea recursului împotriva încheierii de asigurare a acțiunii sau de respingere a cererii de asigurare a acțiunii, instanței de recurs i se expediază copia dosarului, certificată de instanța care a emis încheierea respectivă, dacă comunicarea nu se face prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.” 6

Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Inițial instanța de recurs consideră necesar de a accentua deși recursul inițial depus la 06 decembrie 2024 a fost semnat de către recurenta Natalia Siverenciuc, în final fiind indicat și numele avocatului Viorel Malanciuc, care a și semnat (f.d.143), însă în lipsa unui mandat avocațial de reprezentare de către ultimul a intereselor recurentei Natalia Siverenciuc, va considera recursul inițial ca fiind depus și semnat doar de recurenta Natalia Siverenciuc (f.d.140-143).

Din materialele cauzei civile rezultă că, prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Natalia Siverenciuc împotriva lui Adrian Zagorschi cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, penalității și cheltuielilor de judecată, a fost contestată cu apel de către Adrian Zagorschi. Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost acceptat spre examinare și a fost intentată procedura de apel (f.d.134).

Totodată, prin cererea depusă la 06 septembrie 2024, Natalia Siverenciuc, inclusiv prin intermediul avocatului Vadim Lupan, a solicitat aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești, pe bunurile imobile și mobile ale apelantului Adrian Zagorschi în limita valorii acțiunii admise de instanța de fond de 195 310, 75 de lei (f.d.107-108).

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s- a admis parțial cererea reprezentantului intimatei Natalia Siverenciuc, avocatului Vadim Lupan și s-a aplicat măsura de asigurare a acțiunii prin punerea sechestrului pe bunurile mobile și imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei. În rest, cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată (f.d.131-133).

Din criticile aduse în recursul declarat, inclusiv în cel suplimentar, partea recurentă invocă dezacordul cu încheierea de admitere parțială a asigurării acțiunii, ca fiind nemotivată în partea respingerii, optând pentru admiterea integrală a cererii de asigurare a acțiunii, motivat, în esență, prin faptul că scopul principal al acestei cereri a fost să asigure posibilitatea executării efective a hotărârii judecătorești ulterioare, prin prevenirea oricăror acțiuni ale apelantului/pârât care ar putea periclita realizarea 7 drepturilor recunoscute de instanța de fond. Instituirea măsurilor de asigurare a fost justificată de necesitatea protejării patrimoniului apelantului/pârât împotriva posibilelor tentative de înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte acțiuni frauduloase, care ar putea face imposibilă recuperarea sumei datorate în temeiul hotărârii judecătorești. Măsurile solicitate urmăresc să asigure un echilibru între drepturile și interesele părților, prevenind apariția unui prejudiciu iremediabil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că fiind justificată soluția instanței ierarhic inferioare privind aplicarea sechestrului în limita valorii pretenției de încasare a datoriei în mărime de 109 000 de lei.

Instanța de recurs reiterează că prin cererea de chemare în judecată depusă împotriva lui Adrian Zagorschi, reclamanta/recurentă Natalia Siverenciuc a solicitat încasarea datoriei în mărime de 109 000 de lei, a dobânzii contractuale în mărime de 41 420 de lei, a penalității calculate pentru o perioadă de trei ani în mărime de 54 750 de lei și a cheltuielilor de judecată, inclusiv a sumei în mărime 191,20 de lei pentru informația de la ASP (f.d.6-9).

Iar prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, drept urmare a admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de Natalia Siverenciuc, s-a încasat de la Adrian Zagorschi în beneficiul Nataliei Siverenciuc datoria rezultată din contractul de împrumut din 20 martie 2019 în mărime de 109 000 de lei, dobânda contractuală pentru perioada 20 martie 2019-20 martie 2021 în mărime de 41 420 de lei, penalitatea de întârziere pentru perioada 21 martie 2021-26 august 2023 în mărime de 44 450 de lei, precum și cheltuielile de judecată cu titlu de cheltuieli prejudiciare în mărime de 200,75 de lei și cheltuielile pentru serviciile de traducere în mărime de 240 de lei. S-a încasat de la Adrian Zagorschi în beneficiul statului cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 5 846,10 lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d.50, 87-95).

Curtea de Apel Chișinău dispunând asigurarea acțiunii la cererea reclamantei Natalia Siverenciuc, prin încheierea din 26 septembrie 2024, a considerat necesar să aplice sechestru pe bunurile mobile, imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei, iar în rest, cererea privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată (f.d.131-133).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța ierarhic inferioară justificat a dispus aplicarea sechestrului doar în limita pretenției privind încasarea datoriei în mărime de 109 000 de lei, argumentând prin faptul că măsurile de asigurare a acțiunii trebuie să fie proporționale, adică ingerințele în drepturile pârâtului trebuie să fie echilibrate într-o măsură rezonabilă de protecția anticipată a drepturilor reclamantei. 8

Subsecvent, nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că nu s-ar asigura scopul măsurilor de asigurare a acțiunii, în condițiile în care instanța ierarhic inferioară a dispus asigurarea acțiunii în limita pretenției principale.

Or, art. 174 alin.(1) din Codul de procedură civilă nu enumeră expres temeiurile asigurării acțiunii, această sarcină revine instanței, să stabilească necesitatea aplicării măsurilor de asigurare.

La caz, instanța ierarhic inferioară la pronunțarea încheierii privind aplicarea măsurilor de asigurare a verificat și a examinat cererea de asigurare a acțiunii din perspectiva: raționalității și temeinicia cerințelor despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilității cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii; dacă există periculum in mora (pericol de dispariție, degradare, înstrăinare, risipire a bunului sau proastă administrare); asigurării unui echilibru între interesele părților cointeresate; preîntâmpinării atingerii intereselor publice sau a intereselor unor terți în cazul aplicării măsurilor de asigurare; în ce măsură modalitatea de asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor de asigurare.

Drept urmare, existența riscului punerii în executare a eventualei hotărâri de admitere a acțiunii a determinat aplicarea sechestrului de către instanța ierarhic inferioară pe bunurile mobile, imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei.

Recurenta invocând că, fără adoptarea măsurilor de asigurare în sensul solicitat, există riscul ca pârâtul să întreprindă acțiuni prin care să își reducă patrimoniul, afectând astfel executarea hotărârii judecătorești și aducând atingere principiului eficienței actului de justiție, nu a justificat acest aspect, în situația în care instanța ierarhic inferioară a admis parțial cererea de asigurare a acțiunii, prin aplicarea sechestrului pe bunurile mobile, imobile și pe mijloacele bănești ale pârâtului Adrian Zagorschi în limita sumei de 109 000 de lei.

Respectiv, nu poate fi ignorat caracterul executoriu în virtutea art. 178 alin.(1) din Codul de procedură civilă, adică executarea imediată a încheierii privind aplicarea măsurilor de asigurare, având în vedere emiterea la 26 septembrie 2024 a încheierii de aplicare a măsurilor de asigurare în sensul dispus.

Mai mult, instanța ierarhic inferioară s-a pronunțat în privința proporționalității măsurilor de asigurare a acțiunii cu cerințele înaintate, luând în considerare că și ingerința în drepturile pârâtului trebuie să fie echilibrată de protecția anticipată a drepturilor reclamantei. 9

În atare circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante argumentele recurentei, în condițiile în care instanța a ținut de scopul principal al asigurării acțiunii.

De altfel, invocând dezacordul cu încheierea contestată în partea respingerii cererii de asigurare a acțiunii, indicând despre necesitatea protejării patrimoniului apelantului/pârât împotriva posibilelor tentative de înstrăinare, diminuare, ascundere sau alte acțiuni frauduloase, recurenta nu a probat prin anumite mijloace anumite intenții în acest sens. Or, în recursul declarat menționează doar despre constatările instanței de fond în hotărârea emisă despre nereclamarea de către pârât a corespondenței expediate acestuia.

În altă ordine de idei, însăși recurenta a reflectat în recurs că măsurile solicitate urmăresc să asigure un echilibru între drepturile și interesele părților, prevenind apariția unui prejudiciu iremediabil, iar în atare circumstanțe este justificată constatarea instanței ierarhic inferioare privind echilibrarea ingerinței în drepturile pârâtului de protecția anticipată a drepturilor reclamantei.

Subsecvent, instanța ierarhic inferioară just a dispus admiterea parțială a cererii de asigurare a acțiunii conform încheierii contestate.

Alte argumente invocate de partea recurentă în susținerea poziției, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează pe circumstanțele care au fost elucidate pe deplin de instanța ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Natalia Siverenciuc, inclusiv prin intermediul avocatului Alexei Croitor. Menține încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Siverenciuc împotriva lui Adrian Zagorschi cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 10