2r-361/25 — Încasarea prejudiciului material și moral cauzat și a cheltuielilor de judecată

La 18 mai 2023, Tatiana Driga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății Comerciale „Rejans-Prim” S.R.L. (în continuare S.C. „Rejans-Prim” S.R.L.) privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat și a cheltuielilor de judecată (f.d.2-3).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Driga (f.d. 101).

La 05 februarie 2025 Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.107).

Prin încheierea din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de apelanta Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc împotriva hotărârii din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acordându-i-se acesteia un termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea prin intermediul Secției Monitorizare și relații Publice a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, precum și a documentului, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului. În caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art.369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă (f.d.113-115).

Iar, prin încheierea din 19 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc împotriva hotărârii din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal. S-a remis avocatului Nadejda Luchianciuc cererea de apel cu toate documentele anexate (f.d.121-124).

La 09 septembrie 2025, Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 1 19 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia (f.d.98-101).

În susținerea cererii de recurs, Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc a invocat dezacordul cu încheierea din 19 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, opinând că aceasta a fost pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept procesual și cu încălcarea garanțiilor dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, Curtea de Apel Centru a respins apelul său ca fiind tardiv, reținând în mod greșit depășirea termenului legal, fără a verifica data reală a depunerii cererii și fără a analiza momentul de la care termenul procedural a început efectiv să curgă.

Prin urmare, recurenta a precizat că în realitate, hotărârea primei instanțe a fost publicată la data de 22 ianuarie 2025, iar cererea de apel a fost depusă la 05 februarie 2025, cu respectarea termenului legal de contestare.

Astfel, soluția instanței de apel reprezintă o aplicare formală și rigidă a legii, contrară principiilor proporționalității și securității juridice, precum și obligației instanței de a examina efectiv circumstanțele cauzei.

De altfel, recurenta a susținut că, prin respingerea apelului său ca tardiv, deși acesta a fost depus în termen, instanța de apel i-a îngrădit nejustificat accesul la o cale de atac efectivă, afectându-i dreptul la un proces echitabil. Totodată, instanța de apel a ignorat jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia termenul de exercitare a unei căi de atac începe să curgă din momentul în care partea a fost informată efectiv despre hotărârea contestată. În speță, hotărârea primei instanțe nu i-a fost comunicată, iar forma motivată lipsește inclusiv de pe portalul instanței, ceea ce demonstrează o încălcare evidentă a principiului accesului efectiv la justiție.

Astfel, recurenta a conchis că, prin simpla constatare formală a tardivității, fără verificarea circumstanțelor reale, Curtea de Apel Centru a aplicat în mod arbitrar dispozițiile legale, subminând principiul securității juridice și încrederea publicului în actul de justiție. În aceste condiții, încheierea atacată este nelegală și neîntemeiată, fiind pronunțată cu încălcarea normelor procedurale și a garanțiilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și accesul la justiție.

La 02 octombrie 2025 în adresa S.C. „Rejans-Prim” S.R.L. a fost expediată copia cererii de recurs depuse de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc, intimata nu a prezentat referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă. 2

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art.75 alin.(1), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. 3 (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil: „(1) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

În continuare, coroborând dispozițiile art. 362 alin. (1), art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc a depus apelul, după expirarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă și respinge argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate.

Această concluzie se impune având în vedere corelarea dispozițiilor art. 362 alin. (1) cu cele ale art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicate în raport cu datele dosarului, din care reiese că pronunțarea dispozitivului hotărârii de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a avut loc la data de 20 decembrie 2024 (f.d.107).

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 110, 111 alin. (1) și (2), art. 112 alin. (3) și (4), art.113, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la data de 21 decembrie 2024, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 20 ianuarie 2025.

Însă, cererea de apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost depusă de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la 05 februarie 2025, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea târziu.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că apelul a fost declarat de către Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc împotriva hotărârii din 20 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu depășirea termenului legal prevăzut de Codul de procedură civilă. 5

În lumina celor expuse, instanța de recurs constată că încheierea Curții de Apel Centru din 19 iunie 2025 a fost pronunțată cu respectarea normelor de drept procesual incidente, în mod special a prevederilor art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de apel este strict de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, această normă având caracter imperativ și nefiind susceptibilă de derogare. Termenul respectiv nu poate fi extins, suspendat sau amânat prin interpretări subiective ori prin circumstanțe invocate unilateral de partea interesată.

Instanța de recurs atrage atenția asupra importanței respectării riguroase a termenelor procedurale, acestea constituind garanții ale echității procesului și ale stabilității raporturilor juridice. Termenele legale nu reprezintă simple formalități, ci mecanisme menite să disciplineze exercitarea drepturilor procesuale, să asigure celeritatea procedurii și să prevină abuzurile procesuale.

În aceste condiții, neexecutarea în termen a obligației procesuale de formulare a apelului atrage sancțiunea inadmisibilității, iar completul de judecată este ținut să aplice în mod strict dispozițiile legale incidente.

Pentru aceste motive, instanța de recurs reține că apelul formulat de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău din 20 decembrie 2024 a fost depus tardiv, iar soluția de restituire a acestuia este pe deplin legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, instanța de recurs reține că argumentele invocate de recurent nu sunt de natură să infirme legalitatea încheierii contestate. Interpretarea recurentei cu privire la momentul de început al curgerii termenului de apel este contrară prevederilor exprese ale art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care statuează în mod imperativ că termenul începe de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la comunicarea ulterioară a acesteia.

Susținerile recurentei nu pot fi acceptate, întrucât încheierea instanței de apel a fost pronunțată cu respectarea cadrului legal incident. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este în drept să restituie cererea de apel în cazul în care aceasta a fost formulată peste termenul prevăzut de lege, iar apelantul nu a solicitat în mod expres repunerea în termen. În speță, chiar dacă recurenta a invocat faptul că a luat cunoștință de hotărârea primei instanțe cu întârziere, nu a însoțit apelul cu o cerere expresă de repunere în termen în sensul art. 116 din Codul de 6 procedură civilă, astfel că restituirea acestuia de către instanța de apel este legal întemeiată.

De altfel, potrivit reglementărilor procedurale, instanța de apel nu poate dispune repunerea în termen din oficiu, în lipsa unei solicitări exprese formulate de parte cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni. Aplicarea acestei instituții este condiționată de existența unei cereri motivate, iar simpla invocare a împrejurărilor de fapt care ar putea justifica întârzierea nu echivalează cu exercitarea formală a acestui drept procesual.

În concluzie, în lipsa unei cereri exprese de repunere în termen, încheierea instanței de apel se dovedește a fi legală și temeinică, iar criticile recurentei se impun a fi respinse ca nejustificate.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel Tatiana Driga, a fost reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În context, prin prisma art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice. 7

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenta și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

Prin urmare, în condițiile în care cererea de apel a fost formulată după expirarea termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen, soluția instanței de apel de a o restitui este pe deplin justificată, atât în fapt, cât și în drept și compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc împotriva încheierii din 19 iunie 2025 a Curții de Apel Centru.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Tatiana Driga, reprezentată de avocatul Nadejda Luchianciuc. Menține încheierea din 19 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Driga împotriva Societății Comerciale „Rejans-Prim” S.R.L. privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8