2ra-1667/23 — cu privire la constatarea încălcării accesului la informatie, etc.

L a 01 octombrie 2021, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi privind constatarea încălcării accesului la informație, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 20 august 2020, Marcel Smochin a solicitat executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să fie înlocuit ca succesor în drepturi în procedura de executare nr. 175-2699R/20. Totodată a contestat încheierea nr. 175-2699R/20 din 09 iulie 2020 privind încasarea cheltuielilor de executare și a solicitat încetarea procedurii de executare a documentului executoriu nr. 2-2080/2018 din 20 noiembrie 2018, emis de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

A invocat reclamantul că la 03 iunie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis parțial cererea; a dispus înlocuirea debitorului Ion Smochin cu succesorul în drepturi, Marcel Smochin în procedura de executare nr. 175- 2699R/20 și a anulat încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi privind încasarea cheltuielilor de executare de la persoana decedată.

A mai menționat reclamantul că la 11 august 2021, a depus o cerere prealabilă către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, prin care a solicitat prezentarea răspunsului la cererea din 20 august 2020 și achitarea compensației pentru prejudiciul moral suferit, însă răspuns la cerere nu a primit.

Astfel, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a încălcat prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, care garantează petiționarului obținerea unui răspuns corect, prompt și în termen legal.

Drept urmare, cu referire la prevederile art. 11, 12 din Legea privind accesul la informație, art. 2, alin. (3), art. 8 din Legea privind executorii judecătorești, art. 22 alin. (2), art. 44 alin. (1) din Codul de executare, art. 2036, art. 2037 din Codul civil și art. 10 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului lui Marcel Smochin de acces la informație de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi la examinarea cererii din 20 august 2020, obligarea 1 executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să prezinte răspuns la cererea din 20 august 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând și analizând legalitatea hotărârii judecătorești enunțate, prin prisma circumstanțelor cauzei și cadrului normativ aplicabil speței, a constatat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și corespunde prevederilor legale.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că Marcel Smochin a prezentat o cerere prealabilă prin care a solicitat executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să înlocuiască debitorul Smochin Ion cu succesorul în drepturi Marcel Smochin în temeiul art. 47 din Codul de executare și încetarea procedurii de executare nr. 175-2699R/20 din 09 iulie 2020 în temeiul art. 83 din Codul de executare (f.d. 6). Pe recto a cererii a fost imprimat extrasul expedierii unui document pe adresa electronică executor-maxim@mail.ru la 20 august 2020. La fel a fost anexată și cererea prealabilă prin care Marcel Smochin a solicitat executorului judecătoresc Maxim Romaliischi să expedieze un răspuns la cererea cu privire la încetarea procedurii de executare depusă la 20 august 2020 și achitarea în termen de 10 zile calendaristice de la recepționare a sumei de 3 500 lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 8-9). Potrivit avizului de recepție DS8000523191AR cererea a fost recepționată la 11 august 2021 (f.d. 7). 2

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar să menționeze că relevante litigiului dat sunt prevederile art. 162 alin. (1), art. 163 alin. (1) și (32) din Codul de executare, care reglementează că părțile și terții în procedura de executare pot contesta actele executorului judecătoresc, unde ultimul va acea calitatea de intervenient accesoriu, iar calitatea de pârât executorul judecătoresc o poate avea doar în cazul contestării cuantumului onorariului sau a cheltuielilor de executare.

La fel, instanța de apel a relevat că potrivit art. 15 din Codul de etică al executorului judecătoresc, executorul judecătoresc colectează și prelucrează date cu caracter personal în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Executorul judecătoresc tratează informațiile confidențiale pe care le obține în cadrul îndeplinirii activităților sale cu confidențialitate, ca pe un secret profesional, cu excepția cazului, în care utilizarea sau divulgarea acestor informații este prevăzută de lege. Executorul judecătoresc poate permite terților accesul la documente cu privire la debitorii procedurii de executare, în situațiile când accesul e solicitat în temeiul unor împuterniciri legale. Executorul judecătoresc va asigura siguranța și păstrarea corespunzătoare a documentelor pe care le obține în timp ce își desfășoară activitatea și nu va admite accesul persoanelor neautorizate la ele, fără consimțământul persoanelor la care se referă.

Conform art. 23 din Codul de etică al executorului judecătoresc, executorul judecătoresc trebuie să asigure părților și participanților procedurii de executare acces egal la informația cu privire la procedura de executare, precum și la informația cu privire la vânzarea bunurilor, în conformitate cu prevederile legale.

În sensul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că prin cererea din 20 august 2020, a fost solicitat instanței de judecată înlocuirea debitorului Ion Smochin cu succesorul în drepturi Marcel Smochin și încetarea procedurii de executare nr. 175-2699R/20 din 09 iulie 2020.

În virtutea acestui fapt instanța de apel a conchis că Marcel Smochin a depus cererea la executorul judecătoresc, la 20 august 2020, până la emiterea încheierii instanței de judecată privind înlocuirea succesorului din 03 iunie 2021, executorul judecătoresc nu era în drept să-i ofere nici un răspuns, deoarece se califică drept cerere a unei persoane terțe, solicitările căreia nu se încadrează în modalitățile de acces la informații reglementate de Legea privind accesul la informații.

Or, drept urmare a emiterii încheierii de înlocuire a succesorului în drepturi emisă de instanța de judecată, prin încheierea din 10 septembrie 2021 executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, a dispus încasarea cheltuielilor de executare de la Marcel Smochin.

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a concluzionat că prima instanța a respins pretenția lui Marcel Smochin cu privire la încasarea prejudiciului moral, deoarece nu se încadrează în reglementările legislației, 3 or, la ca, nu este reglementată procedural o astfel de posibilitate de Codul de executare sau potrivit prevederilor art. 1422 alin. (1) din Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019).

În aceste circumstanțe instanța de apel având în vedere că legislația în vigoare nu prevede dreptul de a acționa executorul judecătoresc în instanța de judecată, pentru încasarea prejudiciului moral, instanța de fond întemeiat a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Smochin împotriva executorul judecătoresc Maxim Romaliischi privind constatarea încălcării accesului la informație, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Subsecvent, în contextul celor menționate mai sus, instanța de apel a conchis că argumentele apelantului Marcel Smochin au un caracter declarativ fără nici un suport juridic, din care considerent urmează a fi respinse ca nefondate.

Așadar, în speță, criticile aduse de apelant, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale cauzei, percepute din propriul punct de vedere al apelantului, nu pot duce la admiterea apelului declarat, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.385 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de Smochin Marcel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este pasibilă de a fi casată deoarece arbitrară, ilegală și neîntemeiată.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art.432 alin.(l) din Codul de procedură civilă, și anume: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează 4 jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 03 octombrie 2023 (f.d. 124).

Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului judecătoresc din 27 noiembrie 2023, ora 10:16, instanța de apel a remis la adresa lui Marcel Smochin de e-mail: smochinm@mail.ru și la adresa electronică a reprezentantului acesteia avocat Alexei Croitor, e-mail: croitor.al@gmail.com, copia deciziei integrale din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.135).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de către avocatul Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin, la 03 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.139), se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 30 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimatului executorul judecătoresc Maxim Romalischii, copia recursului declarat de către avocatul Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f.d.175). Însă, intimatul până la examinarea chestiuni cu privire la admisibilitatea recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la argumentele recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, reglementează că, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, la examinarea cauzei instanța de apel a aplicat speței date legislația în vigoare care în rezultatul interpretării normelor legale corespunde jurisprudenței uniforme.

Tot, din analiza recursului declarat de către Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin rezultă că, drept temei de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Tot, din analiza recursului declarat de către Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin rezultă că, drept temei de declararea a recursului a fost invocat art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, (în vigoare la data declarării recursului), adică hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, la motivarea oricărei cereri de recurs, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, trebuie să țină cont de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 7

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 5 drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de către avocatul Alexei Croitor, în numele și interesele lui Marcel Smochin.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), art. 433 alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,