2ra-1581/22 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1581/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursurilor declarate de Dumitru Bazatin,

reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță și de Mihail Vasilache, reprezentat de

avocatul Radion Bordian,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Vasilache împotriva lui Dumitru Bazatin și Asociației Profesionale

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 23 mai 2022 a Curții de Apel Cahul,

(Dosarul nr. 2ra-1581/22

NR. PIGD 2-14009083-01-2ra-04112022)

Recursurile declarate până la 01 septembrie 2023. Dezacordul cu soluția

instanțelor ierarhic inferioare prin prisma prevederilor art.432 alin.(2)

lit.a),b),c) alin.(4) din Codul de procedură civilă la caz nu justifică admiterea

recursurilor.

Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. M. Ganganu,

Curtea de Apel Cahul, jud. R. Petrov, S. Pilipenco, N. Bondarenco,

12 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile depuse de

Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță și de Mihail

Vasilache, reprezentat de avocatul Radion Bordian,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reprezentați de avocatul Dumitru Pîrvan, au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dumitru Bazatin, solicitând încasarea în beneficiul lui

Mihail Vasilache, a prejudiciului material în mărime de 3 295,30 de euro, a

prejudiciului moral, în mărime de 35 000 de lei, în beneficiul Rodicăi Borș,

xxxxx și xxxxx a prejudiciului material în mărime de 10 000 de lei și a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 5 000 de

lei.

2014, deplasându-se cu mijlocul de transport de model „Volkswagen Polo”,

număr de înmatriculare xxxx, din satul Selemet, r-nul Cimișlia spre Satul

Nou, în salonul căreia se mai aflau Rodica Borș, împreună cu copiii minori

xxxxx și xxxxx, au fost tamponați de mijlocul de transport de model „Nissan

Vanette”, număr de înmatriculare xxxx, condus de Dumitru Bazatin. Ultimul

se deplasa cu o viteză mare prin sat, pe contrasens, în direcția autovehiculului

condus de Mihail Vasilache.

viteza, însă văzând că și mașina cealaltă se îndreaptă în aceeași direcție, a

întors brusc volanul la stânga, dar a fost în partea dreaptă de autovehiculul

condus de Dumitru Bazatin. În rezultatul impactului, mașina sa a fost mutată

pe banda opusă.

văzut că, au fost accidentați și traumați mama cu copiii, care se aflau în

mașină, fiind în stare de ebrietate, a fugit de la fața locului. Autovehiculul lui

Dumitru Bazatin a fost încărcat în trailer de către rudele acestuia.

la Mihail Vasilache au fost depistate leziuni corporale sub formă de xxxxx

și xxxxx, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui corp dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate și care se califică ca vătămări

corporale neînsemnate. Rodicai Borș și copiilor, conform actului de

1

constatare medico-legal, le-au fost cauzate aceleași leziuni corporale. În

rezultatul controlului la Centrul Medical ,,Excelence”, la Rodica Borș s-au

stabilit semne ecografice de xxxxx. Copiii, în urma accidentului, noaptea

tresar prin somn și sunt foarte speriați.

iulie 2014, denotă că, automobilului de model „Volkswagen Polo” i-a fost

cauzată o pagubă în mărime de 3 295,30 de euro.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Borș,

xxxxx și xxxxx împotriva lui Dumitru Bazatin cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral în partea pretențiilor reclamanților Rodica

Borș, xxxxx și xxxxx cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

S-a explicat reclamanților Rodica Borș, xxxxx și xxxxx că sunt în drept să

adreseze instanței cu o nouă cerere, conform dispozițiilor generale, iar în

cazul în care consideră că este necesar să fie reprezentați de un avocat în

cadrul procesului civil, urmează să-l împuternicească în modul prevăzut de

lege.

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Vasilache

și s-a încasat de la Dumitru Bazatin în beneficiul lui Mihail Vasilache

prejudiciul material, în sumă de 3 295,30 de euro, conform cursului oficial

al Băncii Naționale a Moldovei, la ziua achitării și prejudiciul moral, în sumă

de 5 000 de lei. S-a încasat de la Dumitru Bazatin în beneficiul statului taxa

de stat, în mărime de 2 049,49 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE TAC ÎN ORDINE DE APEL

Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță, a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 10 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Leova, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, respingerea cererii de chemare în judecată.

Mihail Vasilache, reprezentat de avocatul Radion Bordian, a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 10 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Leova, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

restituit cererea de apel depusă de Mihail Vasilache, reprezentat de avocatul

2

Radion Bordian, împotriva hotărârii din 10 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Leova, din motiv că nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel

conform încheierii din 03 iulie 2018.

apelul declarat de Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță

și s-a casat integral hotărârea din 10 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Leova, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în aceeași instanță, Judecătoria

Cimișlia, în alt complet de judecată.

pretențiile, inclusiv cercul pârâților, indicând suplimentar A.P. „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicole”, în calitatea procesuală de

copârât. Astfel, a solicitat atragerea în proces A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”, în calitate de copârât, încasarea de la A.P.

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a sumei de 3 295, 30 de

euro, echivalentul în valută națională la momentul achitării efective,

încasarea de la Dumitru Bazatin a prejudiciului moral în mărime de 35 000

de lei și încasarea, în mod solidar, de la A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole” și Dumitru Bazatin a cheltuielilor de

judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Leova, s-a primit spre examinare în procedură cererea concretizată depusă

de Mihail Vasilache și s-a atras în proces A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”, în calitate de copârât.

Leova, s-a respins ca neîntemeiată cererea privind excepția de tardivitate

înaintată de avocatul Angela Popil, în interesele A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”.

Leova, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de avocatul Angela

Popil, în interesele A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”

de scoatere de pe rol a pretenției.

Leova, s-a admis cererea avocatului Angela Popil, în interesele A.P. „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicole”, cu privire la dispunerea

efectuării expertizei tehnico-merceologică a automobilului, fiind suspendată

examinarea cauzei.

14 noiembrie 2020, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare și

prin încheierea din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,

s-a dispus reluarea examinării cauzei.

3

Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail

Vasilache și s-a încasat din contul lui Dumitru Bazatin în beneficiul lui

Mihail Vasilache prejudiciul moral în sumă de 10 000,00 de lei. S-a încasat

din contul lui Dumitru Bazatin în beneficiul lui Mihail Vasilache cheltuielile

judiciare constituite din serviciile de asistență juridică în sumă de 5 000 de

lei. S-a încasat din contul lui Dumitru Bazatin în beneficiul statului, taxa de

stat în proporție de 100,00 de lei. În rest cererea lui Mihail Vasilache în

partea prejudiciului moral pretins din contul lui Dumitru Bazatin, s-a respins

ca neîntemeiată. S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Mihail Vasilache cu

privire la încasarea din contul A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicole” a prejudiciului material. S-a respins ca neîntemeiată pretenția

lui Mihail Vasilache cu privire la încasarea solidară din contul A.P. „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a cheltuielilor de asistență

juridică. S-a încasat din contul lui Mihail Vasilache în beneficiul A.P.

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” cheltuielile judiciare în

sumă de 4 200,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

f.d.122), Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță, a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii

primei instanțe.

avocatului Radion Bordian, a declarat apel împotriva hotărârii din 01 iulie

2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

s-a strămutat de la Curtea de Apel Comrat la Curtea de Apel Cahul, cauza

pentru examinare.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

fiind nefondate apelurile declarate de Dumitru Bazatin, reprezentat de

avocatul Sergiu Cotruță, și Mihail Vasilache, reprezentat de avocatul Radion

Bordian, și s-a menținut, fără modificări, hotărârea din 01 iulie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

f.d.148), Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 23 mai 2022 a Curții de Apel Cahul,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea

4

respingerii cererii de apel depuse și a hotărârii primei instanțe, în partea

încasării în beneficiul lui Mihail Vasilache a prejudiciului moral, în sumă de

10 000,00 lei de lei, a cheltuielilor judiciare constituite din serviciile de

asistență juridică în sumă de 5 000,00 de lei și în beneficiul statului, a taxei

de stat în proporție de 100,00 de lei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată în partea pretențiilor față de el să fie respinsă

ca neîntemeiată.

de fond și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate.

veche, se impune obligația ca motivul pentru care se solicită prejudiciu moral

să fie expres prevăzut de lege. Respectiv, trebuie să existe o mențiune

expresă a unei norme legale care prevede că pentru situația creată, este

obligat la plata prejudiciului moral. Mihail Vasilache odată ce solicită

prejudiciul material a fi încasat de la A.P. „Biroul Național al Asigurătorilor

de Autovehicole”, atunci tot de la ultima trebuie să solicite plata prejudiciului

moral.

Mihail Vasilache nu a caracterizat/nu a descris nici genul, nici gradul de

suferințe psihice pretinse. Potrivit declarațiilor date în cadrul judecării cauzei

în instanța de fond, Mihail Vasilache a solicitat prejudiciul moral, din motiv

că a avut de suferit material și măcar dacă nu material, moral să fie încasată

suma solicitată, ceea ce este în contradictoriu cu prejudiciul pe care îl

solicită. În textul cererii de concretizare a acțiunii, Mihail Vasilache nu a

indicat niciun motiv de încasare a prejudiciului moral.

rigorile stabilite de lege, în special art. 1423 alin. (1) din Codul civil, în

redacția veche. Referitor la suferințele fizice suportate de Mihail Vasilache,

conform raportului de constatare medico - legală, nr. 289 din 03 iulie 2014,

s-a constatat faptul că, sunt niște vătămări corporale neînsemnate. Or,

vătămările date au fost mai mult de o natură superficială și care nu duc la

traume pentru întreaga viață sau, cel puțin, pentru o perioadă de câțiva ani.

Suferințele cauzate au fost pe moment scurt și nu de lungă durată, cum ar fi

bolile ce afectează organele interne, precum gastrita sau ciroza. În ceea ce

privește suferințele psihice, în opinia recurentului, Mihail Vasilache nu a

avut de suferit nimic, or, din declarații sau conținutul cererii de concretizare

nu reiese acest fapt. Ba mai mult, nu a prezentat nicio expertiza psihiatrică

care ar demonstra faptul că, acesta până la momentul de față are gânduri și

amintiri intruzive, coșmaruri vii, repetitive, flashback-uri, comportamente de

evitare, hiperactivitate a sistemului vegetativ și modificări ale dispoziției,

simptome care apar după o experiență intens psihotraumatizantă ce implică

risc vital. În contextul în care nu există o expertiză calificată a faptului că

Mihail Vasilache a avut de suferit traume psihice și nici ultimul nu indică

5

aceasta, pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral este absolut

neîntemeiată.

periculos redus, întrucât a comis o contravenție, din imprudentă, care s-a

soldat doar cu deteriorarea autovehiculului. Așadar, pentru a fi răspunzător,

trebuie să fie în măsură de a-și da seama că faptele sale sunt de natură a

încălca drepturile și interesele legitime ale semenilor săi, adică să aibă

conștiința caracterului antisocial al conduitei sale, însă, la caz, în primul rând

nu a acționat în niciun fel în sensul comiterii contravenției prevăzute de art.

242 din Codul contravențional, nu a avut nicio intenție de a-1 trauma pe

Mihail Vasilache. Luând în considerare faptul că gradul de vinovăție este

unul minim, fapta comisă este o contravenție, vătămările cauzate lui Mihail

Vasilache sunt neînsemnate, pretenția privind încasarea prejudiciului moral

urma a fi respinsă.

Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral, se exprimă prin

necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel

încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor, si nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor. În cauza Amihalachioaie contra Moldovei, însuși simpla

constatare a încălcării dreptului, prezintă prin sine o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral (Recomandarea nr 6 a Curții Supreme de Justiție).

Astfel, în opinia sa, simplul fapt ca i s-a întocmit un proces-verbal cu privire

la contravenție, constituie în sine compensarea așa numitului prejudiciu

moral suferit.

se expună în modul corespunzător asupra argumentelor aduse, or, a apreciat

în mod arbitrar probele prezentate. Instanța de fond și apel nu și-au motivat

soluția, limitându-se la aprecieri de ordin general și abstract. Instanța de fond

și de apel nu au combătut în niciun mod argumentele, apreciind probatoriul

prezentat ca fiind insuficient, cu toate că argumentele aduse erau cruciale

pentru aceasta. Instanțele naționale nu au obligația de a da un răspuns detaliat

la fiecare argument, totuși circumstanțele prezentei cauze impuneau o

motivare a respingerii principalului argument al său, și anume că, Mihail

Vasilache nu a demonstrat în niciun fel faptul că i s-a cauzat un prejudiciu

moral. Situația sa fiind similară cauzelor Romanenco c. Republica Moldova

(§ 25-26), Lebedinschi c. Republica Moldova (§33-34), Mitrofan c.

Republica Moldova (§ 50-55).

favorizând în mod vădit, partea adversă.

avocatul Radion Bordian, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23

6

mai 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

de apel au interpretat în mod eronat legea. Prima instanță și instanța de apel

nu au respectat cerințele art. 130 din Codul de procedură civilă, fapt ce s-a

soldat cu pronunțarea hotărârilor de admitere parțială a acțiunii. La judecarea

fondului cauzei, instanța de judecată, dar și instanța de apel au apreciat în

mod absolut unilateral poziția expusă în referințele pîrîților, iar argumentele

sale nu au fost luate în considerare și nu au fost combătute motivat.

precum că instanța de fond eronat a statuat asupra respingerii capătului de

cerere privind încasarea prejudiciului material de la A.P. „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicole”, neglijând totalmente constatările și

cerințele arătate în conținutul deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel

Comrat. La fel, instanța insuficient a apreciat cuantumul prejudiciului moral

în mărime de 10 000 de lei, încasat de la Dumitru Bazatin, în raport cu cel

solicitat, care este unul motivat și întemeiat.

exclusivitate poziția reprezentantului A.P. „Biroul Național al Asigurătorilor

de Autovehicole”, fără a o supune criticii, prin prisma hotărîrilor

judecătorești anterioare pronunțate, cerințele instanțelor superioare impuse

spre examinare la rejudecarea cauzei, dar și contrar circumstanțelor faptice

de comitere a accidentului rutier, fiind suportat prejudiciu material clar și

evident. Hotărârea judecătorească emisă l-a adus într-o stare dublă

prejudiciabilă, rămânând și fără despăgubirea din partea persoanei care a

comis accidentul, dar și fără despăgubirea din partea fondului de rezervă

gestionat de A.P. „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”,

ultima având menirea legală de a o face.

circumstanțele de fapt, reiterând-le, precum și constatările instanței de apel

din decizie.

corespunzătoare în instanța de fond, a considerat-o ca fiind pripită, precum

și că nu a ținut cont de principiile fundamentale ale dreptului procedural

civil: principiul egalității în fața legii și a justiției –art. 22 din Codul de

procedură civilă; contradictorialitatea și egalitatea părților în drepturile

procedurale- art. 26 din Codul de procedură civilă. Instanța de fond și cea de

apel nu au depus diligența și obiectivismul necesar pentru examinarea

detaliată și multiaspectuală a circumstanțelor cauzei și a emis o hotărâre

neîntemeiată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Luka contra

României a evidențiat că art. 6 impune ca deciziile instanțelor trebuie să

precizeze în mod suficient motivele pe care se întemeiază, astfel încât să

7

arate că părțile au fost ascultate și să garanteze posibilitatea unui control

public al administrării justiției. Altfel spus, art. 6 din Convenție îi atribuie

instanței obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor părților, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora și fără a fi înțeleasă ca implicând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos). Curtea

Europeană evidențiază că trebuie să se țină seama de relevanța și incidența

argumentului sau motivului cu privire la care instanța nu s-a pronunțat la

încheierea cauzei (Jahnke și Lenoble împotriva Franței (dec.), nr. 40490/98,

CEDO 2001-IX; și Dima împotriva României, 16 noiembrie 2006).

judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile

dreptului fundamental la un proces echitabil și aceasta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către

părți, întru admiterea sau respingerea acestora.

2022 a expediat în adresa intimaților copiile recursurilor declarate, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire și avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.IV,

f.d.171, 173, 174, 187).

f.d.188-189), A.P. „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole” a

depus referință la recursul depus de Mihail Vasilache, solicitând declararea

acestuia inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

8

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

nr. 64 din 30 martie 2023, introdus prin Legea nr.224 din 31 iulie 2024, în

vigoare 16 august 2024:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

01 septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

9

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: a) să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.”

„(1) Persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel.”

„(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

(2) Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile

expres prevăzute de lege.

(3) O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai

în cazurile expres prevăzute de lege.”

civilă pentru pagube produse de autovehicule nr.414 din 22 decembrie 2006,

în redacția în vigoare în perioada de referință (în continuare Legea nr.

414/2006):

„(5) Drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau

autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art.14. În

acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor,

stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor

atribui și Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule.

(6) Persoana păgubită sau reprezentantul ei legal este obligat să asigure, în termenul

specificat la art.19 alin.(1) lit.c), accesul asigurătorului sau al reprezentantului de

despăgubiri al acestuia la bunurile avariate prin accident de autovehicul, astfel încît

asigurătorul să dispună de posibilitatea de a constata întinderea reală a pagubelor.

(7) Dacă persoana păgubită sau reprezentantul ei legal nu a respectat obligația

prevăzută la alin.(6) și a făcut astfel imposibilă întocmirea dosarului de daune și/sau

constatarea de către asigurător a întinderii pagubelor, acesta din urmă este absolvit de

obligația de a plăti despăgubirea de asigurare.”

referință:

„(1) La depunerea de către persoana păgubită sau de către reprezentantul acesteia a

cererii de despăgubire, asigurătorul sau, după caz, Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule deschide dosar de daune și constată pagubele în conformitate cu art.19

alin.(1) lit.c).”

10

„(3) Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru

vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas

neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri

și vătămări corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de producerea

accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.”

martie 2019:

„(2) Instanța de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la reparația prejudiciului, obligă

autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași calitate, să

repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc

prejudiciul cauzat.”

martie 2019:

„(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau

fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte

cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.”

2019:

„(1) Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este

o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și

statutul social al persoanei vătămate.”

„Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: g) cheltuielile de efectuare a

expertizei.”

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la

cererea părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din

pretențiile reclamantului.

(3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de

judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.”

11

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

(11) Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză

dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”

„(1) Cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească,

precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de

la pîrît proporțional părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 23

mai 2022. Materialele cauzei atestă expedierea copiei integrale a deciziei

instanței de apel către participanții la proces, la data de 28 iulie 2022 (Vol.IV,

f.d.144). De către recurentul Dumitru Bazatin, copia decizia instanței de apel

a fost recepționată la 10 august 2022, iar de către Mihail Vasilache-la 11

septembrie 2022, conform avizelor de recepție (Vol.IV, f.d.176-177). De

către Dumitru Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță, cererea de

recurs a fost depusă la data de 17 august 2022, prin intermediul poștei

electronice (Vol. IV, f.d.148), iar de către Mihail Vasilache, reprezentat de

avocatul Radion Bordian, la data de 20 octombrie 2022. Astfel, recursurile

sunt declarate în termen.

s-au considerat admisibile recursurile declarate de Dumitru Bazatin,

reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță și de Mihail Vasilache, reprezentat de

avocatul Radion Bordian.

civile în ordine de recurs s-a realizat în lipsa participanților la proces, întrucât

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună

invitarea acestora, din motiv că argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității

hotărârilor atacate.

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, în baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile

declarate și va menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

din motivele ce succed.

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în

cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, iar în virtutea

12

alineatului (4) al aceluiași articol, săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

instanța de judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la

obiectul acestui în sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de

către partea reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a

verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a

oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul

procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate (a se vedea,

în contrast, Lebedinschi vs Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 35 – 36;

Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 29 – 31).

deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge la recapitularea

esenței litigiului dedus judecății.

au stabilit că, la data de 29 iunie 2014 s-a produs un accident rutier cu

implicarea mijloacelor de transport „Nissan Vanette”, cu număr de

înmatriculare xxxxx, condus de Dumitru Bazatin și „Volkswagen Polo”, cu

număr de înmatriculare xxxxx, condus de Mihail Vasilache.

procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art.229 alin.(3) și art.242

alin.(1) din Codul contravențional, din care se profilează că, la 29 iunie 2014,

ora 19:00, se deplasa cu mijlocul de transport de model „Nissan Vanette” cu

număr de înmatriculare xxxxx, fără polița de asigurare obligatorie și a comis

accident rutier cu cauzarea de leziuni corporale neînsemnate. Prin decizia

agentului constatator din aceeași dată, a fost sancționat cu amendă în mărime

de 45 unități convenționale, care constituia 900 de lei, fiind aplicate 7 puncte

de penalizare (Vol.I, f.d.220). Drept urmare a contestării acestora de către

Dumitru Bazatin, prin hotărârea din 07 septembrie 2015 a Judecătoriei

Cimișlia, menținută prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă contestația (Vol.I, f.d.93, 124-126).

Bazatin a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzută de

art.243 din Codul contravențional, pentru părăsirea la 29 iunie 2014 a locului

accidentului rutier, fiind privat de dreptul de a conduce vehicule pe un

termen de 2 ani (Vol.I, f.d.32). Însă prin hotărârea din 27 iulie 2015 a

Judecătoriei Cimișlia, procesul contravențional în privința lui Dumitru

Bazatin în baza art.243 din Codul contravențional, a fost încetat în legătură

13

cu expirarea termenului prevăzut de lege pentru aplicarea sancțiunii

contravenționale (Vol.I, f.d.218- 219).

că, la Mihail Vasilache au fost depistate leziuni corporale sub formă de

xxxxx, xxxxx, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri

dure, contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică

ca vătămări corporale neînsemnate (Vol.I, f.d. 19).

mijlocului de transport auto „Volkswagen Polo”, cu număr de înmatriculare

xxxxx, ce aparține lui Mihail Vasilache, prin actul nr.912/07A din 22 iulie

2014, a stabilit că mijlocul de transport auto nu este deplasabil, având

deteriorări avariate și pentru lichidarea lor sunt necesare lucrări de reparație

conform tabelului (Vol.I, f.d.6-16). Totodată, din textul acestuia se identifică

examinarea mijlocului de transport în prezența proprietarului Mihail

Vasilache, iar partea doua, fiind invitată prin telegramă, nu s-a prezentat

(Vol.I, f.d.6). Raportul de evaluare a pagubei nr. 912/07A din 29 iulie 2014,

la actul de examinare din 22 iulie 2014, reflectă costul total în sumă de

3295,30 de euro, pentru piesele (părțile componente) necesare

recondiționării automobilului. Prețul conform datelor catalogului pieselor

originale „RepairEstimate” elaborat de GUS Eurotax (Vol.I, f.d.5).

octombrie 2014, cu concretizările ulterioare prin cererea datată cu 06 iunie

2019, înaintată împotriva lui Dumitru Bazatin și A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”, a solicitat încasarea de la A.P. „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a sumei de 3 295, 30 de euro,

echivalentul în valută națională la momentul achitării efective, încasarea de

la Dumitru Bazatin a prejudiciului moral, în mărime de 35 000 de lei și

încasarea, în mod solidar, de la A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicole” și Dumitru Bazatin a cheltuielilor de judecată (Vol.I,

f.d.4,129-131).

hotărârea din 01 iulie 2021, a admis parțial cererea de chemare în judecată

înaintată de Mihail Vasilache și a încasat din contul lui Dumitru Bazatin în

beneficiul lui Mihail Vasilache prejudiciul moral în sumă de 10 000,00 de

lei. A încasat din contul lui Dumitru Bazatin în beneficiul lui Mihail

Vasilache cheltuielile judiciare constituite din serviciile de asistență juridică

în sumă de 5 000 de lei. A încasat din contul lui Dumitru Bazatin în

beneficiul statului, taxa de stat în proporție de 100,00 de lei. În rest cererea

lui Mihail Vasilache în partea prejudiciului moral, pretins din contul lui

Dumitru Bazatin, a respins ca neîntemeiată. A respins ca neîntemeiată

cererea lui Mihail Vasilache cu privire la încasarea din contul A.P. „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a prejudiciului material. A

respins ca neîntemeiată pretenția lui Mihail Vasilache cu privire la încasarea

14

din contul A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a

cheltuielilor de asistență juridică. A încasat din contul lui Mihail Vasilache

în beneficiul A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”

cheltuielile judiciare în sumă de 4 200,00 de lei (Vol.III, f.d.117-118, 131-

140).

mai 2022, a respins ca fiind nefondate apelurile declarate de Dumitru

Bazatin, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruță și de Mihail Vasilache,

reprezentat de avocatul Radion Bordian, și a menținut fără modificări

hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central (Vol.IV,

f.d.122-143).

Sergiu Cotruță aduse în recursul declarat, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție identifică dezacordul cu soluțiile instanței de apel și a

primei instanțe, optând pentru casarea acestora și pronunțarea unei hotărâri

de respingere a pretențiilor lui Mihail Vasilache înaintate față de el, în

situația în care prin prisma art.1398 alin.(1) din Codul civil, motivul pentru

care se solicită prejudiciul moral să fie prevăzut expres, precum și a pretins

că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt nemotivate corespunzător,

fiind admise omisiuni de expunere asupra argumentelor și efectuate aprecieri

de ordin general.

de recurs depusă în dezacord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, a invocat încălcarea normelor de drept material prin prisma art. 432

alin.(2) lit.a), b), c) din Codul de procedură civilă și aprecierea arbitrară a

probelor, art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, erori care, în opinia

părții recurente, au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale,

optând pentru casarea integrală a actelor emise și pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate.

corectă decizia instanței de apel, prin care a fost menținută hotărârea primei

instanțe, din considerente redate infra.

art.14 alin. (1), art.1398 alin. (1) din Codul civil citate supra că temeiul

răspunderii delictuale este componența delictului civil, care constituie o

totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului

civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăție. Acestea sunt condițiile generale

necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, iar lipsa unei condiții,

potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală. Pentru antrenarea

răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe

un raport cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea

15

despăgubirii și se repară numai prejudiciul care este consecința directă a

faptei ilicite.

„Volkswagen Polo”, cu număr de înmatriculare xxxxx, ce aparține lui Mihail

Vasilache, a fost avariat în rezultatul accidentului rutier comis la 29 iunie

2014, fiind stabilită vinovăția lui Dumitru Bazatin, care conducea mijlocul

de transport de model „Nissan Vanette” cu număr de înmatriculare xxxxx.

De altfel, circumstanțele și înscrisurile reiterate supra confirmă faptul că

Dumitru Bazatin a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier

enunțat.

reclamantul Mihail Vasilache urmare a concretizării cerințelor a solicitat

repararea prejudiciului material produs în rezultatul accidentului rutier, de

către A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”, în situația în

care s-a stabilit la data comiterii accidentului rutier, Dumitru Bazatin nu avea

asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, ceea ce a și determinat

sancționarea ultimului conform articolului corespunzător, aspect conturat

supra.

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule nr.414 din 22 decembrie 2006, în redacția în vigoare

în perioada de referință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

relevă că instanțele ierarhic inferioare justificat au reținut că reclamantul nu

s-a adresat A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” pentru

plata despăgubirilor, având în vedere lipsa asigurării obligatorie de

răspundere civilă a automobilului condus de către Dumitru Bazatin și nici nu

a anunțat-o cu privire la efectuarea evaluării prejudiciului. Astfel că,

înaintarea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului material față de

A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” s-a realizat doar în

rezultatul concretizării pretențiilor prin cererea datată cu 06 iunie 2019, iar

accidentul s-a produs la 29 iunie 2014, fără să se adreseze cu o cerere în acest

sens către A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”.

perioada de referință, fondul de protecție a victimelor străzii este destinat

plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă

autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și

plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări

corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de

producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

privire la aprobarea Regulamentului privind Fondul de protecție a victimelor

străzii nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, prevede că, persoanele fizice și juridice,

16

care consideră că au dreptul să beneficieze de despăgubiri din Fond, vor

depune o cerere de despăgubire la sediul Biroului Național al Asigurătorilor

de Autovehicule. Iar în temeiul pct. 18 al aceluiași Regulament, gestionarea

dosarelor de daună, pentru care urmează să se plătească despăgubiri din

mijloacele Fondului, se face de către Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule în condițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

virtutea art. 20 alin. (7) din Legea nr. 414/2006, citat supra, dacă persoana

păgubită sau reprezentantul ei legal nu a respectat obligația prevăzută la

alin.(6) și a făcut astfel imposibilă întocmirea dosarului de daune și/sau

constatarea de către asigurător a întinderii pagubelor, acesta din urmă este

absolvit de obligația de a plăti despăgubirea de asigurare.

instanța de fond nu a ținut cont de constatările instanței de apel din 14 martie

2019 prin care s-a dispus rejudecarea cauzei în prima instanță, precum că

A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” urmează să-l

despăgubească, în situația în care constatarea instanței de apel nu exonerează

reclamantul de a respecta condițiile legii pentru a beneficia de despăgubirea

materială.

reclamantul nici nu avea înaintate pretenții față de A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”, dispunând rejudecarea cauzei, instanța de

apel cu referire la prevederile legale, a acordat posibilitatea reclamantului de

a înainta cerințele față de pârâtul corespunzător, ceea ce a și făcut

reclamantul prin cererea datată cu 06 iunie 2019, când și a solicitat atragerea

A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”, în calitate de

copârât, însă instanța de apel nu a determinat expres obligația de plată A.P.

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” și nu l-a exonerat pe

reclamant de respectarea condițiilor legale la înaintarea cerinței de reparare

a prejudiciului material inclusiv față de ultima.

justificat a reținut că, prin decizia din 14 martie 2019, completul de judecată

nu s-a expus asupra fondului cauzei, nu a determinat într-un fel sau altul

obligația A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” la plata

despăgubirii de asigurare, întrunirea condițiilor de plată a despăgubirii de

asigurarea și verificarea respectării la caz a prevederilor legii speciale

aplicabile în raport cu ultima, împuterniciri ce-i reveneau instanței de fond.

precum că prima instanță nu ar fi ținut cont de constatările instanței de apel

din decizia din 14 martie 2019, or, prima instanță întemeiat a punctat că, întru

realizarea dreptului la acțiune, reclamantul era obligat să respecte obligațiile

impuse de Legea nr. 414/2006 care ar fi generat obligația A.P. „Biroul

17

Național al Asiguratorilor de Autovehicole” de reparare a prejudiciului

material. Or, înaintând pretenția față de A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole” în lipsa unei proceduri prealabile, ultimul a

fost lipsit de dreptul său acordat prin lege de a deschide dosarul de daune și

a constata pagubele în vederea achitării acestora, după caz.

raportul din 14 noiembrie 2020, dispuse prin încheierea primei instanțe din

18 august 2020, drept urmare a admiterii cererii A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole” (Vol.III, f.d.43-47), refuzul efectuării

expertizei la întrebarea privind valoarea prejudiciului real cauzat

proprietarului autoturismului de model „Volkswagen Polo”, cu număr de

înmatriculare xxxxx, a fost determinat de neprezentarea automobilului

nominalizat spre examinare în stare neschimbată după accidentul rutier din

29 iunie 2014 (Vol.III, f.d.58-61).

vigoare până la 01 martie 2019, o altă persoană decât autorul prejudiciului

este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.

de Justiție apreciază ca fiind corecte constatările instanțelor ierarhic

inferioare privind netemeinicia pretenției reclamantului cu privire la

repararea prejudiciului material de către A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”.

accidente de circulație comise de către persoane care nu au executat obligația

de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, din mijloacele Fondului

de Protecție a Victimelor Străzii, în temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr.

414/2006, reclamantul avea obligația de a formula cererea de despăgubire și

să asigure A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”

posibilitatea întocmirii dosarului de daune și regularizarea daunei prin

participare nemijlocită la constatarea pagubelor.

persoanelor păgubite, ca urmare a legii speciale, asigurând respectarea

procedeelor impuse de specificul intern al evaluării și stabilirii ulterioare a

plății despăgubirii, cea din urmă nu poate pretinde la exercitarea unor

obligații din partea A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicole”. După caz, dreptul de revendicare a prejudiciilor este generat

de dezacordul părții cu cuantumul oferit de instituție, care, mai apoi,

deferindu-l justiției, oferă instanței capacitatea de a analiza respectarea

mecanismului de stabilire a despăgubirilor, limitele extinderii prejudiciului

și opozabilitatea acestuia organizației profesionale, instituite în acest scop.

Nerespectarea procedurilor determinate expres de Legea nr. 414/2006, legea

specială aplicabilă speței în condițiile art. 1398 alin. (3) din Codul civil,

implicit neasigurarea accesului A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de

18

Autovehicole” la bunul deteriorat, atrage consecința prevăzută la art. 20 alin.

(7) din Legea nr. 414/2006.

până la 01 martie 2019, instanța de judecată, adoptând hotărâre cu privire la

reparația prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un

bun de același gen și de aceeași calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat

ori să compenseze integral prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

pretenției reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material reflectă

valoarea pieselor noi și tot în textul acestuia se notează că, automobilul

deteriorat în accident „a fost supus exploatării pentru o perioadă de 6 ani.”

(Vol.I, f.d.5), aspect, în esență, corect reținut de instanțele ierarhic inferioare.

moral în mărime de 35 000 de lei, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanțelor ierarhic

inferioare prin prisma criteriului echității ca fiind o compensație suficientă

suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, pentru suferința suportată

de Mihail Vasilache, încasând-o de la Dumitru Bazatin, în rest fiind respinsă

această cerința.

Codul civil, în redacția în vigoare până la 01 martie 2019, la acest capitol,

instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, materialele cauzei denotă că,

Mihail Vasilache în rezultatul accidentului rutier a suportat vătămare

corporală neînsemnată, ceea ce i-a cauzat disconfort atât fizic, cât și

emoțional. Circumstanțele cauzei au generat situații de retrăiri, tensiune

emoțională, spaimă și frică în momentul accidentului rutier, dezamăgiri în

situațiile de potențial fizic și moral de a soluționa problemele de fapt.

Incontestabil Mihail Vasilache a deținut calitatea de victimă în cadrul

accidentului rutier, drept urmare instanțele de judecată au conchis asupra

temeiniciei pretenției privind recuperarea prejudiciului moral în valoare de

10 000 de lei, or, suma de 35 000 de lei solicitată reclamant este una

exagerată. La aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în considerare

principiul general al echității și că suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețe similare,

aspect de care în speță au ținut cont instanțele de judecată.

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că, indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Conform jurisprudenței

CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

19

neîntemeiate argumentele recurentului/pârât precum că, prin prisma art.1398

alin.(1) din Codul civil, motivul pentru care se solicită prejudiciul moral

trebuie să fie prevăzut expres, în situația în care la caz repararea prejudiciului

moral este justificată.

cauzate în rezultatul accidentului rutier produs la 29 iunie 2014, în

circumstanțele detaliate supra, iar în virtutea prevederilor art. 1422, art.1423

din Codul civil prevede dreptul instanței de judecată de a obliga persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc și de a

determina mărimea compensației pentru prejudiciu moral.

superficială nu poate fi reținut, în condițiile în care textul actelor

judecătorești contestate atestă examinarea cauzei multiaspectual și cu

aprecierea probelor, inclusiv aprecierea argumentelor pârâtului. De altfel,

suportarea prejudiciului moral nu presupune prezentarea anumitor probe, în

situația în care este un prejudiciu moral pretins în rezultatul accidentului

rutier, producerea căruia nu a fost negată, dimpotrivă fiind confirmată și

stabilită persoană vinovată. La fel, instanțele ierarhic inferioare au menționat

la acest capitol raportul de constatare medico-legală din 03 iulie 2014. Mai

mult, în pledoariile părții reclamante, ultima a motivat prejudiciul moral

pretins.

deoarece dezacordul unei părți cu raționamentele instanțelor de judecată,

motivele concluziilor, nu poate fi calificată ca o examinare superficială în

sensul pretins.

prin prisma prevederilor art.96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă,

au reținut că la examinarea cauzei civile, Mihail Vasilache a fost reprezentat

de către avocatul Rodion Bordian, în baza mandatului avocațial nr. 0985135

din 13 aprilie 2017 (Vol.I, f.d.87), precum și de avocatul Aliona Bordian, în

baza mandatului avocațial nr. 1139813 din 05 iunie 2019 (Vol.II, f.d.128).

Conform ordinului de plată nr.24605213 din 19 septembrie 2019, Mihail

Vasilache a achitat pentru serviciile de asistență juridică suma de 5 000 de

lei (Vol.II, f.d.186). Astfel, justificat instanțele s-au pronunțat în favoarea

încasării acestora de la Dumitru Bazatin în beneficiul lui Mihail Vasilache,

având în vedere specificul și categoria litigiului, complexitatea acestuia,

constituind o sumă rezonabilă, necesară și reală.

(1) din Codul de procedură civilă, taxa de stat neachitată în sumă de 100 de

lei, de care reclamantul a fost scutit la înaintarea acțiunii, a fost pusă pe

seama pârâtului Dumitru Bazatin, în condițiile în care acțiunea a fost admisă

20

parțial, fiind dispusă încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei,

fiind o pretenție nepatrimonială.

concretizată cu privire la repararea prejudiciului material de către A.P.

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” a fost respinsă,

instanțele de judecată prin prisma art. 94 alin.(1), art. 90 lit.g) din Codul de

procedură civilă, au pus cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei

judiciare de către ultima pe seama lui Mihail Vasilache în sumă de 4 200,00

de lei, conform ordinului de plată nr. 654 din 07 septembrie 2020.

numirea expertizei în situația în care a reparat automobilul din cont propriu

și l-a înstrăinat, este irelevantă, deoarece odată formulată pretenția cu privire

la repararea prejudiciului material, la caz față de A.P. „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole”, ultima urma să aibă acces la bunul avariat

prin accident de autovehicul, astfel încât să dispună de posibilitatea de a

constata întinderea reală a pagubelor, în caz contrar, în virtutea normelor

citate supra, este absolvită de această obligație, aspect detaliat anterior.

cu privire la pretinsa examinare pripită a cauzei de către fără a se ține cont

de principiile egalității și contradictorialității, judecarea unilaterală a

probelor intimaților, în situația în care din textele actelor judecătorești

contestate este evident că instanțele de judecată au supus aprecierii probele

prezentate de părțile litigante, nu doar a uneia, fiind analizate prin prisma

prevederilor legale corespunzătoare.

interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în situații concrete, de a examina

solicitările persoanei, căreia i s-au provocat prejudicii materiale, de obținere

a despăgubirilor de asigurare, în cazul în care autorul accidentului nu a

respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate

supra și se axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe

deplin de instanțele ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe, care

au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural

și susținute de normele de drept material.

în cadrul judecării cauzei civile, instanțele ierarhic inferioare au creat

participanților la proces condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea

părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1

CEDO.

21

jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel

încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.

soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma

jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, § 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, § 84).

Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile declarate și va menține

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

alin. (1) lit. a), alin.(3) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursurile declarate de Dumitru Bazatin, reprezentat de

avocatul Sergiu Cotruță și de Mihail Vasilache, reprezentat de avocatul

Radion Bordian.

Menține decizia din 23 mai 2022 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din

01 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Vasilache împotriva lui

Dumitru Bazatin și Asociației Profesionale „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicole” cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

22