2ra-1578/18 — repararea prejudiciului material si moral cauzat in rezultatul accidentului rutier.

2ra-1578/18 — repararea prejudiciului material si moral cauzat in rezultatul accidentului rutier. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1578/18

Prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central: I. Gorlenco

Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Manolache Eugeniu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luchian Sergiu

împotriva lui Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana, intervenient accesoriu Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu privire la repararea prejudiciului material

și moral cauzat în rezultatul accidentului rutier,

împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care au fost

admise apelurile declarate de către Luchian Sergiu și Manolache Eugeniu, casată

integral hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și cea

suplimentară din 26 decembrie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere în parte

a acțiunii

c o n s t a t ă:

La data de 07 octombrie 2015, Luchian Sergiu a depus cerere de chemare în

judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul accidentului

rutier.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 17 iulie 2015, în jurul orei 1300, a

avut loc un accident rutier cu implicarea autovehiculului de model Volkswagen Passat

nr. de înmatriculare XXXXX condus de către dânsul și automobilul de model Ford

Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX la volanul căruia s-a aflat Manolache Eugeniu,

proprietar al mijlocului dat de transport fiind Cufliuc Liliana.

Potrivit procesului-verbal de contravenție seria MAI nr. 03 165453 din 17 iulie

2015, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Manolache Eugeniu

conducătorul autovehiculului de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX.

A susținut reclamantul că ulterior s-a adresat cu cerere către compania de asigurări

a vinovatului „MoldovaAstroVaz” SA, fiind pornit dosar de daune.

1

A invocat că la 28 iulie 2015 a avut loc examinarea autovehiculului de model

Volkswagen Passat nr. de înmatriculare XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate,

unde conform Raportului de evaluare a pagubei nr. 1663/07A din 29 iulie 2015 întocmit

de către SRL „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat lui, în rezultatul deteriorării

mijlocului său de transport în accidentul rutier din 17 iulie 2015, a constituit suma de

32.706,14 lei.

A reiterat că prin comunicarea nr. 521 din 28 iulie 2015, compania de asigurări

„MoldovaAstroVaz” SA a refuzat să-i achite despăgubirea de asigurare din motiv că

contractul de asigurare nr. XXXXX din 17 iulie 2015 a fost încheiat între companie și

Cufliuc Liliana, proprietarul automobilului de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare

XXXXX, la ora 1429, iar accidentul rutier a avut loc în jurul orei 1300, adică la

momentul producerii accidentului rutier persoana vinovată Manolache Eugeniu, care se

afla la volanul automobilului Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX, nu dispunea de

poliță de asigure obligatorie civilă auto, recomandându-i să se adreseze în acest sens

pentru recuperarea daunelor direct față de Manolache Eugeniu, vinovat de producerea

accidentului rutier, și proprietarul automobilului de model Ford Tranzit nr. de

înmatriculare XXXXX – Cufliuc Liliana.

La data de 14 august 2015, s-a adresat cu pretenție față de Manolache Eugeniu și

Cufliuc Liliana, solicitînd în termen de 10 zile să-i achite benevol în mod solidar suma

de 32.706,14 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în rezultatul deteriorării automobilului său

de model Volkswagen Passat nr. de înmatriculare XXXXX, în accidentul rutier produs

la 17 iulie 2015, precum și 550 de lei costul expertizei tehnice, 5.000 cheltuieli de

asistență juridică și 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, însă nu s-a soldat cu

succes.

A mai comunicat reclamantul că în ziua accidentului rutier dânsul se deplasa la o

ceremonie în or. Vulcănești pentru prestarea serviciilor pirotehnice, însă din cauza că

după accident autovehiculul său a fost deteriorat la sistemul de direcție, nefiind posibil

de deplasat cu acesta, a fost nevoit să meargă cu un autovehicul de ocazie pentru a

ajunge la locul de destinație.

Pe lângă acestea, Manolache Eugeniu, în ziua tamponării – 17 iulie 2015, a condus

autovehiculul de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX, fără a deține polița

de asigurare obligatorie de răspundere auto și revizia tehnică. Pârâtul, de comun acord

cu Cufliuc Liliana, abia după ce s-a produs accidentul rutier, au obținut polița de

asigurare auto și a efectuat revizia tehnică a automobilului dat.

Astfel, pârâții Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana la momentul accidentului

rutier au încercat să-l ducă în eroare atît pe el, cât și compania de asigurare despre

valabilitatea poliței de asigurare auto.

Prin acțiunile pârâților el a mai avut de suferit și moral, fiind lipsit timp de 3

săptămâni de mijlocul său de transport, în consecință a fost pus în situația să închirieze

un alt autovehicul pentru a se deplasa.

În contextul expus, a cerut Luchian Sergiu admiterea acțiunii, încasarea în mod

solidar din contul lui Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana în beneficiul său sumei de

32.706,14 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul deteriorării

automobilului său de model Volkswagen Passat nr. de înmatriculare XXXXX în

accidentul rutier din 17 iulie 2015, precum și 550 de lei cheltuieli pentru efectuarea

2

expertizei, 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 10.000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, în total 48.256,14 lei.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iulie 2017 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat

de către Luchian Sergiu, casată hotărârea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea a fost admisă în parte, fiind încasată din contul lui Manolache Eugeniu în

beneficiul lui Luchian Sergiu suma de 1.500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 500 de

lei cheltuieli de asistență juridică, 100 de lei taxa de stat, în total 2.100 de lei, în rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, a fost încasată din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul Lilianei Cufliuc suma

de 2.500 de lei și în beneficiul lui Manolache Eugeniu suma de 1.750 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, au fost admise apelurile

declarate de către Luchian Sergiu și Manolache Eugeniu, casată hotărârea din 18

decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și cea suplimentară din 26

decembrie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în parte, fiind

încasată din contul lui Manolache Eugeniu în beneficiul lui Luchian Sergiu suma de

32.706,14 lei cu titlu de prejudiciu material, 6.345,94 de lei cheltuieli de judecată,

constituită din: 4.000 de lei cheltuieli de asistență juridică, 1.297,68 de lei taxa de stat

achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și 1.048,26 de lei taxa de stat

achitată la depunerea cererii de apel, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A

fost încasată din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul Liliei Cufliuc suma de 2.500 de

lei cheltuieli de asistență juridică.

La data de 16 mai 2018, Manolache Eugeniu prin intermediul reprezentantului său

– avocatul Todorov Maxim, în baza mandatului seria MA nr. 0797021 din 26 aprilie

2016, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului Manolache Eugeniu a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Cahul a examinat superficial

prezenta speță, interpretând eronat normele de drept material, în special prevederile art.

20 alin. (5) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 din Legea „Cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”.

A declarat recurentul că Luchian Sergiu greșit a determinat cercul pârâților

împotriva cărora urma să înainteze prezenta acțiune, având în vedere faptul că la

momentul producerii accidentului rutier dânsul nu dispunea de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, în situația dată intimatul-reclamant urmând să se adresez direct

către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, instituit special întru protejarea

persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au

3

respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule

neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Respectiv, în speța dată în calitate de pîrît urma să figureze Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule și nicidecum dânsul.

Mai mult ca atît, intimatul-reclamant Luchian Sergiu nici nu și-a valorificat dreptul

prevăzut de art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, de a se adresa direct Biroului Național al

Asiguratorilor de Autovehicule pentru a fi despăgubit pentru prejudiciul cauzat lui în

urma deteriorării automobilului de model Volkswagen Passat nr. de înmatriculare

XXXXX, în accidentul rutier, fapt ce rezultă din scrisoarea Biroului Național al

Asiguratorilor de Autovehicule nr. 02-2064 din 12 august 2016.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel

Cahul fost expediată în adresa lui Manolache Eugeniu la 04 aprilie 2018 (f.d. 133, vol.

II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurent.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Manolache Eugeniu la 16 mai

2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 13 iulie 2018, în adresa lui Luchian Sergiu, Cufliuc Liliana și Biroului

Național al Asiguratorilor de Autovehicule au fost expediate copiile recursului declarat

de către Manolache Eugeniu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor.

La data de 08 august 2018, Luchian Sergiu a depus referință, solicitînd respingerea

recursului declarat de către Manolache Eugeniu, cu menținerea deciziei din 13 martie

2018 a Curții de Apel Cahul, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că

instanța de apel a verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru

soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al

cauzei.

De asemenea, a menționat intimatul că este neîntemeiat argumentul recurentului

Manolache Eugeniu precum că conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

trebuia să se adreseze direct Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule pentru

a fi despăgubit, dat fiind faptul că prin lege acesta reprezintă un drept și nu o obligație,

dânsul fiind în drept să aleagă singur față de cine să înainteze pretenții întru recuperarea

prejudiciului cauzat în rezultatul accidentului rutier.

Alte referințe nu au fost depuse.

Prin încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Manolache Eugeniu a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, cu modificarea hotărârii

suplimentare a primei instanțe, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că la 17 iulie 2015, în jurul

orei 1300, la intersecția străzilor V. Alecsandri și V. Stroiescu din or. Cahul, a avut loc

un accident rutier cu implicarea automobilului de model Volkswagen Passat nr. de

înmatriculare XXXXX, ce aparține intimatului-reclamant Luchian Sergiu și automobilul

de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia s-a aflat

recurentul-pârât Manolache Eugeniu, proprietar al mijlocului dat de transport fiind

Cufliuc Liliana.

Se reține că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 03

165453 din 17 iulie 2015, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut

conducătorul automobilului de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX –

Manolache Eugeniu (f.d. 4, vol. I).

Potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 1663/07A din 29 iulie 2015 întocmit

de către SRL „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat lui Luchian Sergiu în

rezultatul deteriorării mijlocului de transport de model Volkswagen Passat nr. de

înmatriculare XXXXX, în accidentul rutier din 17 iuie 2015, a constituit suma de

32.706,14 lei (f.d. 13-14, vol. I).

Prin comunicarea nr. 521 din 28 iulie 2015, compania de asigurări

„MoldovaAstroVaz” SA a refuzat să-i achite lui Luchian Sergiu despăgubirea de

asigurare din motiv că contractul de asigurare nr. XXXXX din 17 iulie 2015 a fost

încheiat între companie și Cufliuc Liliana, proprietarul automobilului de model Ford

Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX, la ora 1400, iar accidentul rutier a avut loc în jurul

orei 1300, adică la momentul producerii accidentului rutier persoana vinovată Manolache

Eugeniu, care se afla la volanul automobilului de model Ford Tranzit nr. de

înmatriculare XXXXX, nu dispunea de poliță de asigure obligatorie civilă auto,

recomandându-i intimatului-reclamant să se adreseze în acest sens pentru recuperarea

daunelor direct față de Manolache Eugeniu, vinovat de producerea accidentului rutier, și

proprietarul automobilului de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX –

Cufliuc Liliana (f.d. 19).

La data de 14 august 2015, Luchian Sergiu s-a adresat cu pretenție față de

Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana, solicitînd achitarea benevolă în termen de 10 zile

a sumei de 32.70614 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în rezultatul deteriorării

automobilului său de model Volkswagen Passat nr. de înmatriculare XXXXX, în

accidentul rutier produs la 17 iulie 2015, precum și 550 de lei costul expertizei tehnice,

5.000 cheltuieli de asistență juridică și 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d.

20), iar la 07 octombrie 2015 a depus cererea de chemare în judecată înaintată direct

împotriva persoanelor date.

Conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie

2006, drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau

autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art. 14. În

acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor,

5

stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor

atribui și Biroului Naționale al Asigurătorilor de Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale

Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a

victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi.

Reieșind din art. 33 alin. (1), (3), (4) și (8) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Fondul de

protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin

accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau

obținute pe cale ilicită. Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de

despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul

accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori

distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului

răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. Fondul de

protecție a victimelor străzii se administrează și se utilizează de către Biroul Național,

potrivit actelor normative ale autorității de supraveghere, emise în acest sens.

Cheltuielile de constituire, administrare și utilizare a mijloacelor fondului se vor acoperi

din disponibilitățile lui. În vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecție

a victimelor străzii, Biroul Național poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare

achitate, acțiune de regres față de persoanele răspunzătoare de prejudiciu.

Ține de menționat faptul, că prevederi similare se conțin și în Regulamentul

privind Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Naționale a Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009.

Astfel, potrivit pct. 2 din Regulamentul enunțat, Fondul de protecție a victimelor

străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de

autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie a

răspunderii civile pentru pagube produse de autovehicule și de autovehicule

neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Conform pct. 10 din același Regulament, mijloacele financiare acumulate în Fond

sunt destinate plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă

autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de

despăgubiri pentru avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces

dacă posesorul (utilizatorul) autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu

a respect st obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Totodată, reieșind din prevederile pct. 11 și 12 din Regulamentul nominalizat,

dacă posesorul autovehiculului care a provocat accidentul nu a îndeplinit obligația de a

încheia contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, din

mijloacele Fondului se acordă persoanelor prejudiciate despăgubiri atât pentru daune

materiale, cât și pentru vătămări corporale sau deces. Cuantumul prejudiciului suferit de

persoanele păgubite prin accidente de autovehicule se stabilește în strictă conformitate

cu prevederile Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule” și actele emise în acest

sens.

6

Potrivit pct. 16 și pct. 17 din Regulamentul privind Fondul de protecție a

victimelor străzii nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, persoanele fizice și juridice, care

consideră că au dreptul să beneficieze de despăgubiri din Fond, vor depune o cerere de

despăgubire la sediul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule. Cererea de

despăgubire va fi însoțită în mod obligatoriu de documentele care se întocmesc în cazul

accidentelor de autovehicule și sunt prevăzute la art. 21 alin. (3) din Legea cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, din

care să rezulte, după caz, că autorul accidentului a rămas neidentificat sau că posesorul

autovehiculului vinovat de producerea acestuia nu deținea poliță de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto internă la data evenimentului.

Reieșind din prevederile pct. 18 din același Regulament, gestionarea dosarelor de

daună, pentru care urmează să se plătească despăgubiri din mijloacele Fondului, se face

de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în condițiile Legii cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Din dispozițiile pct. 32 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor

străzii, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule, în care

autovehiculul și/sau autorul accidentului au rămas neidentificați sau posesorul

(utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere

civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită la data producerii

accidentului, se exercită față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule.

Conform pct. 34 și 35 lit. a) din Regulamentul sus-vizat, după plata despăgubirilor

de asigurare Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule se subrogă în drepturile

persoanelor prejudiciate. Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule poate

înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de

persoanele răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de

instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra persoanei sau

persoanelor răspunzătoare pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care

posesorul (utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Potrivit pct. 36 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii,

persoana sau persoanele răspunzătoare pentru cauzarea prejudiciului au obligația să

ramburseze în Fond despăgubirea achitată persoanei păgubite, inclusiv să ramburseze

Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și cheltuielile legale de

instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire.

Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, rezultă că

persoana păgubită prin accident, pe teritoriul Republicii Moldova, de autovehiculul în

care posesorul acestuia nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto,

poate să-și exercite drepturile sale de compensare a prejudiciului cauzat nemijlocit față

de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, creat în acest sens, care urmează

să achite respectivele despăgubiri din Fondul de protecție a victimelor străzii instituit în

special pentru astfel de situații.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția primei instanțe de respingere a

pretenției lui Luchian Sergiu privind încasarea din contul lui Manolache Eugeniu,

vinovat de producerea accidentului rutier, cât și proprietarul automobilului Ford Tranzit

nr. de înmatriculare XXXXX – Cufliuc Liliana, la volanul căruia în ziua accidentului –

7

17 iulie 2015 s-a aflat Manolache Eugeniu, sumei de 32.706,14 lei cu titlu de prejudiciu

material, or, legislația în vigoare expres stipulează că anume Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule este competent de a compensa persoanelor păgubite

despăgubirile de asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule ai căror

posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din

Fondul de protecție a victimelor străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în

acest sens.

Nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că din dispozițiile Legii cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule și ale Regulamentului privind Fondul de protecție a victimelor străzii,

rezultă că persoana păgubită este îndreptățită să-și înainteze pretențiile fie față de Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fie direct împotriva persoanei care a comis

prejudiciul, care la momentul evenimentului nu deținea poliță de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto internă, aceasta fiind una abuzivă, deoarece vine în

contradicție cu textul normelor de drept citate.

Or, în condițiile legii intimatul-reclamant Luchian Sergiu urma să se adreseze cu

cerere privind achitarea despăgubirii de asigurare pretinse în acțiunea sa nemijlocit față

de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, care gestionează și soluționează

astfel de categorii de dosare de daună și nicidecum direct față de persoana vinovată de

deteriorarea automobilului său în accidentului rutier din 17 iulie 2015 – Manolache

Eugeniu și proprietarul automobilului de model Ford Tranzit nr. de înmatriculare

XXXXX – Cufliuc Liliana, la volanul căruia în ziua accidentului – 17 iulie 2015, s-a

aflat Manolache Eugeniu.

Se reține că intimatul-reclamant Luchian Sergiu nici nu a încercat să-și valorifice

dreptul de a fi despăgubit de către Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule

după cum prevede legislația în vigoare în acest sens, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule nr. 02-2064 din 12 august 2016, din

care rezultă că intimatul-reclamant nu s-a adresat către Birou cu astfel cerere privind

compensarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din 17 iulie 2015 (f.d. 83

verso, vol. I).

În conformitate cu art. 59 alin. (1) Cod de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul

intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță corect a concluzionat că prezenta

acțiune civilă este îndreptată împotriva unor pârâți necorespunzători, având în vedere

faptul că legislația în vigoare expres stipulează că compensarea despăgubirilor de

asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au

respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se efectuează de

către Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fapt ce denotă că atât recurentul

- pârât Manolache Eugeniu, vinovat de producerea accidentului rutier, cât și proprietarul

automobilului Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX– Cufliuc Liliana, la volanul

căruia în ziua accidentului – 17 iulie 2015, s-a aflat Manolache Eugeniu, nu sunt

subiecți ai raportului material litigios.

8

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

următoarele.

Conform art. 45 alin. (1) Cod contravențional, dacă prin contravenție a fost cauzat

un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în

procedură civilă.

Din prevederile legale citate supra rezultă că întru valorificarea dreptului de a cere

în ordine contencioasă compensarea pagubei cauzate prin contravenție urmează să fie

cumulate două condiții necesar-obligatorii, și anume să existe fapta contravențională și

prejudiciul cauzat în rezultatul săvârșirii acesteia.

Se reține că potrivit DEX prin prejudiciu – se înțelege pagubă; daună materială,

morală adusă cuiva.

Astfel, termenul de prejudiciu în sensul art. 45 alin. (1) Cod contravențional se

subînțelege că include în sine atît daună materială, cât și cea morală.

La fel, dispozițiile art. 1398 alin. (1) Cod civil, prevăd că cel care acționează față

de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Reieșind din prevederile art. 1422 alin. alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența

și întinderea prejudiciului patrimonial.

Conform art. 1423 alin. alin. (1) și (2) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de

măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul

social al persoanei vătămate.

Se reține că prin decizia agentului constatator (procesul-verbal cu privire la

contravenție) seria nr. MAI03 165453 din 17 iulie 2015, Manolache Eugeniu a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 242 alin. (1)

Cod contravențional – încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea

neînsemnată a vehiculelor, și anume că la 17 iulie 2015, conducând automobilul de

model Ford Tranzit nr. de înmatriculare XXXXX, la intersecția străzilor V. Alecsandri

și V. Stroescu or. Cahul, fără a se asigura că efectuează manevra în siguranță, prin

depășirea vitezei, a tamponat automobilul de model Volkswagen Passat nr. de

înmatriculare XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Luchian Sergiu,

deteriorând în consecință mijlocul de transport al ultimului, ca rezultat recurentul-pârât

fiind sancționat cu amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie 800 lei (f.d. 4, vol.

I).

Analizând circumstanțele enunțate în raport cu normele de drept supra citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție apreciază ca fiind justă soluția primei instanțe de încasare din contul

9

recurentului-pîrît Manolache Eugeniu în beneficiul intimatului-reclamant Luchian

Sergiu a despăgubirii morale, deoarece drepturile persoanele nepatrimoniale și alte

valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de legislația civilă, cât și

de alte legi speciale, la cazul speței de Codul contravențional.

Or, prejudiciul moral a cărei compensare o solicită intimatul – reclamant Luchian

Sergiu, în calitate de persoana prejudiciată, a fost cauzat în rezultatul acțiunilor ilicite

contravenționale săvârșite de către Manolache Eugeniu, și anume prin deteriorarea

automobilului ce aparține intimatului-reclamant Luchian Sergiu în rezultatul

accidentului rutier, a cărei vină a fost stabilită cu certitudine prin decizia agentului

constatator.

Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că suma încasată de către prima instanță

din contul lui Manolache Eugeniu în beneficiul lui Luchian Sergiu în mărime de 1.500

de lei cu titlu de prejudiciu moral este una rezonabilă, proporțională în raport cu

criteriile stabile la caz și corespunde circumstanțelor cauzei, deoarece s-a stabilit cert că

în ziua accidentului rutier - 17 iulie 2015, Luchian Sergiu se deplasa la o ceremonie în

or. Vulcănești pentru prestarea serviciilor pirotehnice, însă în rezultatul tamponării a

fost deteriorat sistemul de direcția la automobil, fiind nevoit să cheme un evacuator, iar

dânsul, pentru exercitarea obligațiilor asumate, a fost nevoit să ia o mașină de ocazie

pentru a pleca la locul destinației. Afară de aceasta, intimatul-reclamant a suportat

anumite cheltuii legate de reparația mijlocului său de transport.

Instanța de recurs consideră că toate circumstanțele descrise denotă faptul că

Luchian Sergiu a avut de suferit moral, creând-i un disconfort fizic, stres, retrăiri, însă

apreciind profunzimea suferințelor psihice ale intimatului-reclamant, prima instanță

corect a stabilit că suma de 10.000 de lei solicitată de către acesta cu titlu de prejudiciu

moral este destul de exagerată.

Se reține că la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se

respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral

trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să

asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie

menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Cu atît mai mult, că cuantumul despăgubirii urmează a fi stabilit în așa mod încât

acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru

autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cuantumul despăgubirii morale în

sumă de 1.500 de lei corespunde caracterului și gravității suferințelor psihice cauzate

intimatului-reclamant, fiind suficientă și proporțională prejudiciului moral suferit și pe

măsură să-i aducă o satisfacție echitabilă lui Luchian Sergiu.

Cât privește cererea lui Luchian Sergiu privind încasarea din contul lui Manolache

Eugeniu și Cufliuc Liliana în beneficiul său sumei de 550 de lei cu titlu de cheltuieli

pentru efectuarea expertizei, instanța de recurs consideră că prima instanța just a

conchis de a o respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că pretenția privind

repararea prejudiciului material a fost respinsă.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de

10

cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporționala părții admise din

pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsură în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig

de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Se reține că la determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de

judecată, pentru a face o apreciere corectă, va ține cont de: a) complexitatea cauzei;

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului și

soluționarea cauzei; c) timpul și munca depusă de către avocat; d) aptitudinile speciale

necesare pentru a acorda asistența (cunoștințele tehnice speciale, cunoașterea profundă a

unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare

cu clienți specifici etc.); e) faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi

limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; f) rezultatul obținut; g) restricțiile de timp

impuse de client și de circumstanțele cauzei; h) natura și durata relației dintre avocat și

client; i) experiența, reputația și abilitatea avocatului; j) justificarea și ponderea

mijloacelor de apărare utilizate în cauză; k) suma despăgubirilor pretinse/obținute în

cauză; l) alți factori, la discreția instanței.

Astfel, la cazul speței se atestă ordinul de plată seria ET nr. 711360 din 23 iulie

2015, care confirmă cheltuielile de asistență juridică suportate de către Luchian Sergiu.

Însă având în vedere că acțiunea a fost admisă în parte, precum și ținând cont de

complexitatea cauzei civile, pe lângă acestea reprezentantul reclamantului avocatul

Ceban Ilie, care a eliberat bonul de plată, doar a redactat cererea de chemare în judecată,

fără a participa activ la examinarea cauzei, fiind înlocuit de un alt avocat, în privința

căruia nu au fost prezentate probe că s-ar fi achitat careva plăți pentru asistență juridică,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că prima instanță corect a dispus încasarea din contul lui Manolache

Eugeniu în beneficiul lui Luchian Sergiu doar a sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată, constituită din 500 de lei cheltuieli de asistență juridică și 100 de lei taxa de

stat.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a modifica și hotărârea suplimentară din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central privind încasarea din contul lui

Luchian Sergiu în beneficiul Lilianei Cufliuc și Manolache Eugeniu a cheltuielilor de

asistență juridică, din următoarele considerente.

Potrivit mandatelor seria MA nr. 0797008 din 14 ianuarie 2016 și seria MA nr.

0797021 din 26 aprilie 2016, avocatul Todorov Maxim în cauza dată a reprezentat

interesele ambilor pârâți Manolache Eugeniu și Cufliuc Lilian (f.d. 41, 55, vol. I).

Din bonurile de plată seria EZ nr. 656743 din 28 decembrie 2016 și seria EZ nr.

656728 din 06 iulie 2016, rezultă că pentru serviciile de asistență juridică oferite de

către avocatul Todorov Maxim, pârâții Cufliuc Liliana și Manolache Eugeniu au achitat

ultimului suma totală de 5.000 de lei, adică fiecare a câte 2.500 de lei (f.d. 85-86, vol. I).

Prin hotărârea suplimentară din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, a fost încasată din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul Lilianei Cufliuc suma

11

de 2.500 de lei și în beneficiul lui Manolache Eugeniu suma de 1.750 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Analizând, prin prisma art. 96 CPC, înscrisurile enunțate, instanța de recurs

consideră că sumele încasate de către prima instanță în mărime de 2.500 de lei în

beneficiul Lilianei Cufliuc și respectiv în sumă de 1.750 de lei în beneficiul lui

Manolache Eugeniu sunt excesive și nerezonabile ca mărime, deoarece poziția în

prezenta cauză a ambilor recurenți-pârâți Manolache Eugeniu și Cufliuc Liliana nu

diferă esențial, fiind aproape identică.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, pornind de la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia

cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și

rezonabile ca mărime, conchide că suma totală de 1.000 de lei, adică a câte 500 de lei

pentru fiecare pârât, este una echitabilă și rezonabilă ca mărime, care și urmează a fi

încasată din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul lui Manolache Eugeniu și Lilianei

Cufliuc cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Date fiind cele relatate, instanța de recurs consideră că hotărârea suplimentară din

26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central urmează a fi modificată prin

micșorarea cuantumului sumelor încasate din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul lui

Manolache Eugeniu și Lilianei Cufliuc cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, și

anume de la 2.500 de lei până la 500 de lei pentru Cufliuc Liliana și de la 1.750 de lei

până la 500 de lei pentru Manolache Eugeniu.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, fiind necesară doar modificarea hotărârii suplimentare

emisă de către aceasta, iar decizia instanței de apel fiind fundamentată pe o interpretare

eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Manolache Eugeniu, de a casa integral decizia din 13 martie

2018 a Curții de Apel Cahul și de a menține hotărârea din 18 decembrie 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu modificarea hotărârii suplimentare din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, micșorând cuantumul sumelor

încasate din contul lui Luchian Sergiu în beneficiul lui Manolache Eugeniu și Lilianei

Cufliuc cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, și anume de la 2.500 de lei până la

500 de lei pentru Cufliuc Liliana și de la 1.750 de lei până la 500 de lei pentru

Manolache Eugeniu.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Manolache Eugeniu.

Se casează integral decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Cahul și se menține

hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Luchian Sergiu împotriva lui Manolache

Eugeniu și Cufliuc Liliana, intervenient accesoriu Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul

accidentului rutier.

12

Se modifică hotărârea suplimentară din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central prin micșorarea cuantumului sumelor încasate din contul lui Luchian

Sergiu în beneficiul lui Manolache Eugeniu și Lilianei Cufliuc cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, și anume de la 2.500 (două mii cinci sute) de lei până la 500 (cinci

sute) de lei pentru Cufliuc Liliana și de la 1.750 (una mie șapte sute cincizeci) de lei

până la 500 (cinci sute) de lei pentru Manolache Eugeniu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

13