2ra-1029/17 — repararea prejudiciului moral

2ra-1029/17 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță : M. Bușuleac dosarul nr. 2ra-1029/17

instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton

Ion Druță

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Movilă Lilia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul

Chiriacov Grigore în interesele Liliei Movilă împotriva lui Popovicenco Oleg, cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma infracțiunii și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Popovicenco Oleg și s-a modificat în parte hotărîrea

Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2016.

c o n s t a t ă:

La 31 martie 2016 reclamanta Movilă Lilia, prin reprezentantul Chiriacov

Grigore, a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Popovicenco

Oleg cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma infracțiunii și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta Movilă Lilia a indicat că la 04 iulie

2014, aproximativ la orele 13:15, pârâtul Popovicenco Oleg, aflându-se lângă curtea

lui Socolov Dumitru, situată în s. Doina, r-l Cahul, efectuând manevra de deplasare

cu spatele, cu automobilul de model „Hyundai H200” cu n/î ILAW 169, nu s-a

asigurat că poate efectua această manevră în siguranță și l-a accidentat pe Lanciu

Mihail, tatăl reclamantei, care se deplasa în spatele automobilului. În urma

accidentului, lui Lanciu Mihail i-au fost cauzate: politraumatism asociat, fractura

ambelor clavicule, fractura coastelor 1-7 pe stânga pe linia axila medie, fractura

coastelor 1-11, fractura coastelor 1-6 pe dreapta pe linia axilă-medie, fractura

coastelor 4-5 pe linia parasternală, fractura vertebrelor toracice 5-6 cu lezarea

parțială a măduvei spinării, fracturi așchiate a oaselor bazinului din ambele părți,

1

ruptura plămânului stâng, hemoragii intra-abdominale și toracice, excoriații pe cap,

genunchi și spate, echimoze pe toracele stâng și plagă ruptă contuză a mâinii stângi,

care se califică ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, soldate cu

decesul victimei.

Fapta săvârșită de Popovicenco Oleg a fost încadrată la prevederile art. 149

alin.(1) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 16 februarie 2015, Popovicenco Oleg a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.149 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i aplicată pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 2 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Invocă Movilă Lilia că Popovicenco Oleg prin fapta sa, soldată cu decesul

tatălui său Lanciu Mihail, a provocat familiei defunctului o suferință enormă. Mai

mult, în urma comiterii infracțiunii Popovicenco Oleg nu a ajutat în nici un fel

familia defunctului și nu a acordat nici un ajutor pentru înmormântare.

Declară Movilă Lilia că astfel pârâtul-intimat a cauzat ei și familiei sale un

prejudiciu moral în mărime de 100000 lei.

În susținerea poziției sale indică reclamanta prevederile art. 1422 alin. (1) și

(2) Cod civil, potrivit căruia, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu

moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată

are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent

bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

În drept acțiunea este întemeiată în baza prevederilor art. 1398 și 1422 Cod

civil, art. 5, 7, 38, 166-167 Cod de procedură civilă.

Cere reclamanta încasarea din contul lui Popovicenco Oleg în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 100000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2016, acțiunea a fost admisă

integral, a fost încasată de la Popovicenco Oleg în beneficiul Liliei Movilă suma de

40000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și

taxa de stat în sumă de 200 lei în beneficiul statului.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, a fost admis apelul

declarat de Popovicenco Oleg și s-a modificat în parte hotărîrea Judecătoriei Cahul

din 07 iunie 2016.

La 28 martie 2017 Movilă Lilia, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017 cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Cahul din 07 iunie 2016.

În susținerea recursului, Movilă Lilia, a invocat că instanța de apel a

interpretat și aplicat în mod eronat legea, pronunțând o hotărâre ilegală și

neîntemeiată.

Indică recurenta că instanța de apel nu a respectat criteriul orientativ general

de apreciere a prejudiciului moral, deoarece cuantumul de 20 000 lei raportat la 7

2

persoane cărora le-au fost provocate suferințe psihice nicidecum nu poate fi

echitabil.

Mai mult ca atât, intimatul-reclamant Popovicenco Oleg a recunoscut în

instanța de apel parțial acțiunea înaintată împotriva sa or, în conformitate cu art. 212

alin. (5) CPC, în cazul recunoașterii acțiunii de către pârât și admiterii ei de către

instanță, se pronunță o hotărâre de admitere a pretențiilor reclamantului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de recurs consideră că recurenta Movilă Lilia s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din

31 ianuarie 2017, la 28 martie 2017, în termen.

La 27 aprilie 2017, în adresa intimatului Popovicenco Oleg, a fost expediată

copia recursului declarat de către Movilă Lilia, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul declarat, de a casa decizia instanței de apel și

a menține hotărârea primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva Popovicenco Oleg, Movilă Lilia a

solicitat încasarea din contul lui Popovicenco Oleg în beneficiul său a prejudiciului

moral în mărime de 100000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Judecând pricina în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei

acțiunii și admiterii parțiale a acesteia.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Popovicenco Oleg, instanța

de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, modificând hotărârea Judecătoriei

Cahul din 07 iunie 2016, prin diminuarea sumei adjudecate de la Popovicenco Oleg

în beneficiul lui Movilă Lilia cu titlu de prejudiciu moral, de la 40 000 lei la 20 000

lei.

Instanța de recurs, verificând, prin prisma criticelor formulate în recurs,

legalitatea deciziei instanței de apel conchide că soluția instanței de apel este una

greșită, ce rezultă din aprecierea incorectă a materialului probator anexat la dosar și

interpretarea eronată a legii aplicabile la caz, pe când prima instanță, cu pronunțarea

asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, având în

susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia de admitere

parțială a acțiunii.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că la judecarea pricinii

în cauză de prima instanță corect au fost aplicate dispozițiile art. 1422 alin. (1) și (2)

Cod civil.

3

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că 16 februarie 2015 prin sentința

Judecătoriei Cahul, Popovicenco Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art.149 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă cu

închisoarea pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 ani (f.d. 5-8).

Conform ordonanței de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 17 iulie

2014, Movilă Lilia a fost recunoscută în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei

penale nr. 2014150575 (f. d. 9).

Art. 1398 Cod civil stabilește temeiurile și condițiile generale ale răspunderii

delictuale, iar conform alin. (1) al articolului dat, cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Cu referire la norma enunțată, important este de reținut că temeiul răspunderii

delictuale este componența delictului civil, care constituie o totalitate de elemente

esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea

răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente:

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale,

iar lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de

care se determină mărimea despăgubirii și se repară numai prejudiciul care este

consecința directă a faptei ilicite.

La caz prezintă relevanță și prevederile art. 219 alin. (2) punct. 4) Cod de

procedură penală care direct indică că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost

cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o

acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral sau, după

caz, a daunei aduse reputației profesionale.

În conformitate cu art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Art. 1423 Cod civil stabilește că, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

4

Or, prejudiciul moral constituie o formă distinctă a prejudiciului civil care

declanșează răspunderea delictuală și prezintă o totalitate de suferințe fizice și

psihice (morale) pe care le suportă persoana în urma acțiunilor ilicite săvîrșite de

autorul prejudiciului. Există un raport direct între natura valorilor lezate și natura

prejudiciului.

La stabilirea cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de

judecată trebuie să evalueze atît despăgubirea destinată reparării acestuia, cît și

prejudiciul moral suferit de persoana vătămată (caracterul și gravitatea suferințelor

fizice sau psihice).

La determinarea compensației pentru prejudiciul moral trebuie de ținut cont

și de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată. În cazul suportării

unui prejudiciu moral fiecare persoană vătămată acordă o prețuire diferită valorilor

lezate. Cuantumul compensației acordate depinde de durata menținerii consecințelor

vătămării, intensitatea durerilor fizice sau psihice, măsura în care această

compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție.

Instanța de apel la diminuarea prejudiciului moral pînă la 20 000 lei și-a

motivat decizia prin faptul că fapta culpabilă săvârșită de apelantul Popovicenco

Oleg și soldată cu decesul lui Lanciu Mihail, născut la 06 iulie 1930, este una

săvârșită din imprudență, și nu cu intenție, iar suma pretinsă de Movilă Lilia este

una exagerată și nu este proporțională cu suferințele morale suportate de victimă în

legătură cu săvârșirea infracțiunii.

Astfel, concluziile enunțate sunt eronate, deoarece instanța de apel nu a dat o

apreciere corectă caracterului, gravității suferințelor psihice și gradului prejudiciabil

al faptei comise de către intimat, nerespectând astfel criteriul orientativ general de

apreciere a prejudiciului moral, deoarece cuantumul de 20 000 lei raportat la

numărul persoanelor (membrilor familiei) cărora le-au fost cauzate suferințe psihice

nicidecum nu poate fi echitabil.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire. În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest

criteriu se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie să fie

stabilit astfel încât acestea să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie

nici sume excesive pentru autorul daunelor, și nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor.

Considerentele deja expuse demonstrează că valoarea despăgubirii cu titlu de

prejudiciu moral în mărime de 40 000 lei este una echitabilă.

Mai mult, în ședința instanței de apel Popovicenco Oleg, singur a recunoscut

parțial acțiunea înaintată contra sa, exprimându-și acordul să plătească o

despăgubire morală în mărime de 30 000 lei.

Or, în conformitate cu art. 212 alin. (5) CPC, în cazul recunoașterii acțiunii de

către pârât și admiterii ei de către instanță, se pronunță o hotărâre de admitere a

pretențiilor reclamantului.

În atare circumstanțe, Colegiul consideră ca fiind întemeiată determinarea de

către prima instanță a cuantumului prejudiciului moral în mărime de 40000 lei.

5

În conexiunea celor relatate, se atestă temeinicia recursului declarat și

ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Movilă Lilia.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017 și se menține

hotărârea Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2016 în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată înaintată de avocatul Chiriacov Grigore în interesele Liliei Movilă

împotriva lui Popovicenco Oleg, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în

urma infracțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton

Ion Druță

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6