2ra-2393/18 — repararea prejudiciului material si moral si actiunea reconventionala cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral si actiunea reconventionala cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- stabilirea cercului de participanti si a pretentiilor inaintate
2ra-2393/18 — repararea prejudiciului material si moral si actiunea reconventionala cu privire la repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-2393/18
prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central ( D. Fujenco)
instanța de apel, Curtea de Apel Cahul ( I. Dănilă, T. Berdilă, R. Petrov)
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca - Doneva
Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursurile declarate de Compania Internațională de Asigurări
„Asito” Societate pe Acțiuni și Iuri Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu
împotriva lui Iuri Crasilinicov, Alexandra Crasilinicova și Compania Internațională
de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Compania de
Asigurare „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat în urma accidentului rutier și
acțiunea reconvențională depusă de Iuri Crasilinicov și Alexandra
Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu, Compania de Asigurare „Moldasig” SA,
intervenient accesoriu Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe
Acțiuni, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier,
împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-au
respins apelurile declarate de Iuri Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova și
Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni și s-a menținut
hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul,
c o n s t a t ă:
La 21 august 2014, Eugeniu Grosu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Iuri Crasilinicov cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat în urma accidentului rutier.
În motivarea acțiunii, reclamantul Eugeniu Grosu a invocat că la 15 august
2012 în privința sa, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza
art. 242 alin. (1) Cod contravențional și pct. 45 alin. (2), pct. 51 lit. c) din
Regulamentul circulației rutiere, precum că la data de 09 august 2012, aproximativ
la ora 16.30, aflându-se la volanul autoturismului de model XXX, cu număr de
1
înmatriculare XXXa comis un accident rutier, fiind recunoscut vinovat de comiterea
acestuia și sancționat cu amendă în mărime de 40 unități convenționale.
Reclamantul a menționat că nefiind de acord cu acest proces verbal și cu faptul
că a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier, la 28 august 2012 a
depus contestație împotriva procesului verbal cu privire la contravenție. Prin
hotărârea din 26 octombrie 2012 a Judecătoriei Cahul s-a respins ca fiind
neîntemeiată contestația depusă de Eugen Grosu împotriva procesului verbal cu
privire la contravenție și a deciziei agentului constatator din 15 august 2012.
Iar, prin hotărârea din 19 iunie 2013 a Judecătoriei Cahul s-a admis contestația
depusă de Eugeniu Grosu împotriva procesului verbal cu privire la contravenție din
15 august 2012 și a deciziei de sancționare conform art. 242 alin. (1) Cod
Contravențional, s-a anulat procesul verbal cu privire la contravenție din 15 august
2012 întocmit în privința lui Eugeniu Grosu și s-a încetat procesul contravențional
în privința lui Eugeniu Grosu pe marginea contravenției administrative în baza art.
242 alin. (1) Cod Contravențional, în baza art. 461 Cod contravențional.
Reclamantul a menționat că prin decizia din 24 septembrie 2013 a Curții de
Apel Cahul s-a respins ca nefondat recursul declarat de Iuri Crasilnicov și s-a
menținut hotărârea din 19 iunie 2013 a Judecătoriei Cahul, prin care a fost încetat
procesul contravențional în privința lui Eugeniu Grosu.
Reclamantul Eugeniu Grosu a menționat că la data comiterii accidentului, 09
august 2012, pe partea dreaptă a carosabilului staționa un microbuz de culoare albă,
care mai târziu s-a constatat că aparține lui Iuri Pila, de model Mercedes și în
momentul manevrei de ocolire, obstacole care să nu-i permită această manevră nu
erau. La fel, în partea opusă din față, pe stânga, staționa un autoturism de culoare
verde, de model XXX, la volanul căruia se afla pârâtul Iuri Crasilnicov, care la câțiva
metri în fața lui a manevrat brusc spre stânga lui, fără semne de avertizare sau
semnalizare și fără a-i permite trecerea prioritară, a provocat accidentul rutier.
Astfel, reclamantul a solicitat recunoașterea vinovăției lui Iuri Crasilnicov la
comiterea accidentului rutier și încasarea de la acesta a sumei prejudiciului material
estimat la suma de 42 832 lei, conform actului de defectare a automobilului și a
sumei de 450 lei, pentru perfectarea actului de defectare.
De asemenea, drept rezultat al accidentului rutier produs din vina lui Iuri
Crasilnicov, reclamantul a invocat că nu a avut posibilitatea de a se folosi de
automobilul său, din cauza lipsei pe piață a unor piese de schimb, fiind nevoit toată
această perioadă de timp să demonstreze în instanța de judecată nevinovăția sa în
producerea acestui accident rutier, fapt care l-a făcut să sufere psihologic și să
trăiască emoții negative de nervozitate și stres, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral
pe care îl estimează la 25 000 lei.
Prin urmare, reclamantul Eugeniu Grosu a solicitat admiterea acțiunii,
încasarea de la Iuri Crasilnicov în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de
43 282 lei, a prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
Pe parcursul examinării cauzei reclamantul Eugeniu Grosu și-a concretizat
pretențiile și a solicitat încasarea din contul lui Iuri Crasilnicov, Alexandra
Crasilnicova și CIA „Asito ” SA suma de 43 282 lei, cu titlu de prejudiciu material
și a tuturor cheltuielilor de judecată și încasarea din contul lui Iuri Crasilnicov,
Alexandra Crasilnicova a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei.
2
La 22 decembrie 2014 Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au depus
acțiune reconvențională împotriva lui Eugeniu Grosu, intervenienți accesorii CA
„Moldasig” SA, CIA „Asito” SA cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral.
În motivarea acțiunii reconvenționale, reclamanții reconvenționali Iuri
Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au indicat că la data de 09 august 2012,
aproximativ la ora 16.30, Iuri Crasilnicov aflându-se la volanul autoturismului de
model XXX 412, cu număr de înmatriculare XXX, se află pe str. Vasile Alecsandri,
or. Cahul, staționând lângă sifonărie, de unde a început deplasarea cu intenția de a
vira la stânga, pentru efectuarea manevrei de întoarcere spre banda opusă a
carosabilului. În timpul deplasării înaintea sa pe banda opusă a carosabilului
aproximativ la 30-40 metri staționa o unitate de transport. Deplasându-se 3-4 metri,
a început manevra de întoarcere la stânga și în acel moment a văzut cum de la
cotitură, în direcția sa, cu viteză excesivă, se deplasa automobilul de model XXX,
cu număr de înmatriculare XXX, condus de Eugeniu Grosu.
Reclamanții reconvenționali au invocat că Iuri Crasilnicov a oprit automobilul
sub unghi, pe partea sa a carosabilului pentru a acorda prioritate autoturismului de
model XXX, cu număr de înmatriculare XXXși finisarea manevrei de întoarcere. În
acel moment partea din față a automobilului său a fost aproximativ la 0,5 metri de
la mijlocul drumului, și anume 4,5 metri de pe partea stângă a carosabilului. Iar,
autoturismul de model XXX a ocolit automobilul, care stătea pe banda opusă a
carosabilului, dar când s-a întors pe partea sa a carosabilului, autoturismul de model
XXX a continuat să se apropie de automobilul său, însă Iuri Crasilnicov nu a reușit
să se deplaseze înapoi și automobilul de model XXX a tamponat partea din față a
automobilului său.
Reclamanții reconvenționali au menționat că accidentul rutier s-a produs din
cauza vitezei excesive, lipsei de experiență și defecțiunea sistemului de frânare a
automobilului de model XXX, cu număr de înmatriculare XXX, condus de Eugeniu
Grosu, deoarece în timpul frânarii urma de frânare a roatei din stânga este de 6,20
metri, de două ori mai mare, decât partea dreaptă a roatei de 3,40 metri, iar urmele
de frânare au început pe partea sa a carosabilului, dar s-au finisat pe partea opusă a
carosabilului.
Reclamanții reconvenționali Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au
indicat că agentul constatator corect a stabilit că vinovat de comiterea accidentului
rutier a fost recunoscut Eugeniu Grosu, fiind întocmit un proces-verbal cu privire la
contravenție în baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional și pct. 45 alin. (2), pct. 51
lit. c) Regulamentul circulației rutiere.
Reclamanții reconvenționali au invocat că în urma accidentului din data de
09 august 2012 le-a fost deteriorat automobilul care le aparține, pentru restabilirea
căruia este necesară suma de 4 190 lei, precum și cauzat un prejudiciu moral în
mărime de 5 000 lei.
Prin urmare, reclamanții Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au solicitat
admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea de Eugeniu Grosu în beneficiul lui Iuri
Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova suma de 4 190 lei pentru repararea
automiobilului de model XXX 412, cu număr de înmatriculare XXX și încasarea
sumei de 5 000 lei pentru fiecare, pentru compensarea prejudiciului moral.
3
Prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost primită spre
examinare cererea reconvențională depusă de Crasilnicov Iuri și Crasilnicova
Alexandra împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea prejudiciului moral
în urma accidentului rutier și s-a dispus examinarea acesteia odată cu acțiunea
inițială depusă de Grosu Eugeniu împotriva lui Crasilnicov Iuri privind încasarea
prejudiciului material și moral în urma accidentului rutier.
Prin încheierea din 20 februarie 2015 a Judecătoriei Cahul au fost atrase în
calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantului CIA „Asito” SA și CA
„Moldasig” SA, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu
Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov cu privire la repararea prejudiciului material și
moral cauzat în urma accidentului rutier și acțiunea reconvențională depusă de Iuri
Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la
repararea prejudiciului moral cauzat în urma accidentului rutier.
Prin încheierea din 27 aprilie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a refuzat în primirea
acțiunii reconveționale depuse de Alexandra Crasilnicova împotriva lui Eugeniu
Grosu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. S-a remis Alexandrei
Crasilnicova încheierea și cererea de chemare în judecată cu toate documentele
anexate și i s-a explicat că este în drept să înaianteze acțiune împotriva lui Eugeniu
Grosu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, pentru a fi examinată
separat.
La 16 iunie 2015, Alexandra Crasilnicova a depus cerere reconvențională
suplimentară împotriva lui Eugeniu Grosu, CA „Moldasig” SA, intervenient
accesoriu CIA „Asito” SA cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a
cheltuielilor de judecată, în care a indicat aceleași argumente menționate în acțiunea
reconvențională depusă de Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova.
Prin hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, s-a admis parțial,
cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri
Crasilinicov, Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA, s-a încasat de la CIA „Asito”
SA în beneficiul lui Eugeniu Grosu suma de 43 282 lei, cu titlu de recuperare a
prejudiciului material în urma accidentului rutier, s-a încasat de Iuri Crasilnicov în
beneficiul lui Eugeniu Grosu suma de 1000 lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului
moral cauzat în urma accidentului rutier, în rest acțiunea depusă de Eugeniu Grosu
împotriva lui Iuri Crasilnicov, Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA s-a respins
ca neîntemeiată. S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă de
Alexandra Crasilnicova împotriva lui Eugeniu Grosu și CA „Moldasig”, s-a încasat
de la Iuri Crasilnicov în beneficiul lui Eugeniu Grosu, taxa de stat în mărime de 100
lei, s-a încasat de la CIA „Asito” SA în beneficiul lui Eugeniu Grosu taxa de stat în
mărime de 1 298, 46 lei.
Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-au respins apelurile
declarate de Iuri Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova și CIA „Asito” SA și s-a
menținut hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, în cauza civilă la cererea
de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov,
Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat în urma accidentului rutier și acțiunii înaintate de
intervenientul principal Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu, CA
4
„Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 06 februarie
2018 a Curții de Apel Cahul, a fost expediată participanților la proces, la data de 10
aprilie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.252 vol. I) însă
date despre recepționarea acesteia de către recurenți, la materialele cauzei lipsesc.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat
de CIA „Asito” SA, la 20 iunie 2018 și de Iuri Crasilinicov și Alexandra
Crasilnicova la 25 iunie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)
Cod de procedură civilă.
Prin cererea de recurs, recurenta CIA „Asito” SA a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Eugeniu Grosu.
În motivarea cererii de recurs recurenta CIA „Asito” SA a indicat că instanța
de apel a dat o estimare incorectă situației de fapt, a interpretat eronat normele de
drept material, a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei.
Recurenta CIA „Asito” SA a relatat că instanța de apel în lipsa probelor
admisibile a considerat confirmate unele circumstanțe esențiale pentru soluționarea
justă a cauzei, bazându-se doar pe declarațiile și probele prezentate de intimatul
Eugeniu Grosu, interpretînd greșit prevederile art. 1398 alin.(l) al Codului Civil, art.
15 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006.
Recurenta a menționat că instanța de fond a ignorat faptul că nu există nici un
temei juridic pentru apariția responsabilității CIA „Asito” SA față de intimatul
Eugeniu Grosu, deoarece nu este stabilită vinovăția asiguratului Iuri Crasilnicov în
comiterea accidentului care a avut loc la data de 09 august 2012.
Recurenta CIA „Asito” SA a invocat că instanțele judecătorești au interpretat
greșit circumstanțele cauzei și au depășit limitele cadrului legal stabilit, creînd o
incertitudine referitor la procedura de stabilire a vinovăției persoanei în cazul
accidentului rutier.
Recurenta a invocat că instanțele judecătorești au interpretat greșit
circumstanțele cauzei și prevederile p.51 lit. c) și d) din Regulamentul circulației
rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009.
Astfel, recurenta a specificat că în momentul impactului automobilul condus de
Grosu Eugeniu se afla pe sensul de direcție opus deplasării lui Iuri Crasilnicov, fapt
confirmat prin schema accidentului rutier din 15 august 2012, semnată de Iuri
Crasilnicov și de Eugeniu Grosu.
La fel, recurenta a indicat că în speță se impune și aplicarea p. 45 din
Regulamentul circulației rutiere, care prevede că în cazul în care în limita vizibilității
apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau
chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.
5
Recurenta CIA „Asito” SA a menționat că instanțele judecătorești au admis
pretenția cu referire la prejudiciul material, în baza actului de defectare întocmit de
SA „Integral-Auto”, fiind ignorat aplicarea gradului de uzură care urma a fi dedus
din costul pieselor, care urmează a fi înlocuite, în conformitate cu p.13 și tabelul
gradelor de uzură prevăzute la anexa Regulamentului aprobat prin hotărârea CNPF
nr. 13/1 din 03 aprilie 2008.
La 26 iunie 2018, Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova, au depus cerere
de recurs prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă
acțiunea depusă de Eugeniu Grosu și admisă acțiunea reconvențională depusă de Iuri
Crasilinicov și Alexandra Crasilnicova.
În motivarea cererii de recurs, recurenții Iuri Crasilnicov și Alexandra
Crasilnicova au invocat că concluziile instanțelor de judecătorești sunt absolut
neîntemeiate, fiind interpretate greșit prevederile Regulamentului circulației rutiere,
referitor la constatarea vinovăției în raport cu alte probe, care au fost interpretate și
apreciate eronat, iar concluziile instanței contravin circumstanțelor cauzei.
Recurenții Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au menționat că este
greșită concluzia instanțelor de judecată precum că cauza producerii accidentului
rutier este nerespectarea de către Iuri Crasilinicov a prevederilor punctelor 39.1,
40.1, lit. b) și 56.2 din Regulament, deoarece în momentul începerii schimbării
direcției de deplasare a autoturismului pe care acesta îl conducea, autoturismul de
model Audi nu putea fi văzut de acesta. Din contra, înainte de a manevra la stînga,
el s-a apropiat de mijlocul drumului la 1,20 m, lăsând un spațiu de 5,20 m, mai mult
decît suficient pentru mașinile ce veneau din sens opus și circa 10 metri distanță pînă
la Mercedesul staționat pe banda de sens opus.
Recurenții au invocat că Curtea de Apel Cahul examinînd cauza
contravențională în ordine de recurs, a încetat procesul pe motive de procedură, fără
a se expune asupra vinovăției lui Eugeniu Grosu în producerea accidentului.
La fel, recurenții au indicat că la momentul examinării cauzei, automobilul de
model XXX era reparat și înstrăinat de către Eugeniu Grosu.
La data de 17 octombrie 2018, în adresa participanților la proces a fost
expediată copia recursului declarat de către CIA „Asito” SA și a recursului declarat
de Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței, însă pînă la data examinării recursurilor, participanții la proces
nu și-au valorificat acest drept și nu au depus referințe la recursurile menționate.
Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile
declarate de către CIA „Asito” SA și Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova
împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, au fost considerate
admisibile.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate
de CIA „Asito” SA și Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova urmează a fi
admise, se casează decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri
Crasilinicov, Alexandra Crasilinicova și Compania Internațională de Asigurări
„Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Compania de Asigurare
6
„Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier și acțiunea reconvențională depusă de Iuri Crasilinicov și
Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu intervenient accesoriu
Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, Compania de
Asigurare „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat în urma accidentului rutier, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de
Apel Cahul, în alt complet de judecată, din următoarele motive.
În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din materialele cauzei, Colegiul reține că la 21 august 2014, Eugeniu Grosu a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Crasilinicov cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier (f.d.2-4
vol. I).
Pe parcursul examinării cauzei reclamantul Eugeniu Grosu și-a concretizat
pretențiile și a solicitat încasarea din contul lui Iuri Crasilnicov, Alexandra
Crasilnicova și CIA „Asito ” SA suma de 43 282 lei, cu titlu de prejudiciu material
și a tuturor cheltuielilor de judecată și încasarea din contul lui Iuri Crasilnicov,
Alexandra Crasilnicova a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei (f.d.102 vol. I).
La 22 decembrie 2014 Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova au depus
acțiune reconvențională împotriva lui Eugeniu Grosu, intervenienți accesorii CA
„Moldasig” SA, CIA „Asito” SA cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral (f.d.26-27 vol. I)
Prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost primită spre
examinare cererea reconvențională depusă de Crasilnicov Iuri și Crasilnicova
Alexandra împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea prejudiciului moral
în urma accidentului rutier și s-a dispus examinarea acesteia odată cu acțiunea
inițială depusă de Grosu Eugeniu împotriva lui Crasilnicov Iuri privind încasarea
prejudiciului material și moral în urma accidentului rutier (f.d.40-41 vol. I).
Prin încheierea din 20 februarie 2015 a Judecătoriei Cahul au fost atrași în
calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantului CIA „Asito” SA și CA
„Moldasig” SA, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu
Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov cu privire la repararea prejudiciului material și
moral cauzat în urma accidentului rutier și acțiunea reconvențională depusă de Iuri
Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la
repararea prejudiciului moral cauzat în urma accidentului rutier (f.d.66-68).
Prin încheierea din 27 aprilie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a refuzat în primirea
acțiunii reconveționale depuse de Alexandra Crasilnicova împotriva lui Eugeniu
Grosu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. S-a remis Alexandrei
7
Crasilnicova încheierea și cererea de chemare în judecată cu toate documentele
anexate și i s-a explicat că este în drept să înaianteze acțiune împotriva lui Eugeniu
Grosu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, pentru a fi examinată
separat (f.d.76A).
Prin hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, s-a admis parțial,
cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri
Crasilinicov, Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA, s-a încasat de la CIA „Asito”
SA în beneficiul lui Eugeniu Grosu suma de 43 282 lei, cu titlu de recuperare a
prejudiciului material în urma accidentului rutier, s-a încasat de Iuri Crasilnicov în
beneficiul lui Eugeniu Grosu suma de 1000 lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului
moral cauzat în urma accidentului rutier, în rest acțiunea depusă de Eugeniu Grosu
împotriva lui Iuri Crasilnicov, Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA s-a respins
ca neîntemeiată. S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă de
Alexandra Crasilnicova împotriva lui Eugeniu Grosu și CA „Moldasig”, s-a încasat
de la Iuri Crasilnicov în beneficiul lui Eugeniu Grosu, taxa de stat în mărime de 100
lei, s-a încasat de la CIA „Asito” SA în beneficiul lui Eugeniu Grosu taxa de stat în
mărime de 1 298, 46 lei (f.d.145-151 vol. I).
Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-au respins apelurile
declarate de Iuri Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova și CIA „Asito” SA și s-a
menținut hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, în cauza civilă la cererea
de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov,
Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat în urma accidentului rutier și acțiunii înaintate de
intervenientul principal Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu, CA
„Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier (f.d.238-251 vol. I).
În conformitate cu art. 240 alin. (1, 3) Cod de procedură civilă, la deliberarea
hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care
au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul
raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea
acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de
reclamant.
Instanța de recurs relevă că obiectul prezentei acțiunii îl constituie acțiunea
principală înaintată de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov și CIA „Asito”
SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului
rutier (f.d.2-4, 102 vol. I) și acțiunea reconvențională depusă de Iuri Crasilnicov și
Alexandra Crasilnicova împotriva lui Eugeniu Grosu, intervenienți accesorii CA
„Moldasig” SA, CIA „Asito” SA cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral (f.d.26-27 vol. I)
Or, prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost primită
spre examinare cererea reconvențională depusă de Crasilnicov Iuri și Crasilnicova
Alexandra împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea prejudiciului moral
în urma accidentului rutier și s-a dispus examinarea acesteia odată cu acțiunea
inițială depusă de Grosu Eugeniu împotriva lui Crasilnicov Iuri privind încasarea
prejudiciului material și moral în urma accidentului rutier (f.d.40-41 vol. I).
8
Astfel, Colegiul menționează că prima instanță nu a examinat cererea
reconvențională depusă de Iuri Crasilnicov împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire
la încasarea prejudiciului moral, nefiind adoptată o soluție pe acest capăt de cerere,
prin dispozitivul hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul. Mai mult, nici în
motivarea hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul nu se regăsește analiza
temeiniciei cererii reconvenționale depusă de Iuri Crasilnicov împotriva lui Eugeniu
Grosu cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.
În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de
judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele
prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină
circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă
soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel
încît să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.
Art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede că, instanța judecătorească
adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
Astfel, Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus în
privința pretențiilor înaintate în acțiunea reconvențională de Iuri Crasilnicov cu
privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei (f.d.26-27 vol. I),
primită spre examinare prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Cahul,
fapt ce constituie o încălcare a art. 6 CEDO, deoarece lui Iuri Crasilnicov nu i-a fost
acordată posibilitatea de a ști dacă pretențiile și respectiv, argumentele, invocate în
susținerea pretențiilor enunțate supra au fost neglijate sau respinse, motivele
respingerii acestora, fiind astfel lăsată într-o stare de incertitudine și creată impresia
că nu a fost auzită de instanță.
Or, în cazul respingerii pretențiilor enunțate supra, instanța de judecată urma să
se expună cu privire la toate argumentele invocate de reclamantul reconvențional
Iuri Crasilnicov, să întemeieze motivele în legătură cu care argumentele lui Iuri
Crasilnicov din acțiunea reconvențională au fost recunoscute ca neîntemeiate.
În sensul art.6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu
suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, având în vedere
caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor
supuse examinării.
Conform jurisprudenței constante a CtEDO, pronunțarea de către instanțele
judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului
fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței
judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și
argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora
(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,
înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate
cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în litigiul dedus judecății
lipsește.
Așadar, instanțele judecătorești sunt obligate să motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru
rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în
care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele
9
mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști
dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va
considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs Spania, 1994).
La fel, în conformitate cu art. 249 alin. 1 Cod de procedură civilă, după
pronunțarea hotărîrii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o
modifice.
Astfel, deși prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost
primită spre examinare cererea reconvențională depusă de Crasilnicov Iuri și
Crasilnicova Alexandra împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea
prejudiciului moral în urma accidentului rutier și s-a dispus examinarea acesteia
odată cu acțiunea inițială depusă de Grosu Eugeniu împotriva lui Crasilnicov Iuri
privind încasarea prejudiciului material și moral în urma accidentului rutier (f.d.40-
41 vol. I).
Însă, Prin încheierea din 27 aprilie 2015 a Judecătoriei Cahul, prima instanță
din oficiu a refuzat în primirea acțiunii reconveționale depuse de Alexandra
Crasilnicova împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea prejudiciului
material și moral. S-a remis Alexandrei Crasilnicova încheierea și cererea de
chemare în judecată cu toate documentele anexate și i s-a explicat că este în drept să
înaianteze acțiune împotriva lui Eugeniu Grosu cu privire la încasarea prejudiciului
material și moral, pentru a fi examinată separat (f.d.76A).
Respectiv, Colegiul relevă că prima instanță a ignorat prevederile art. 249 alin.
(1) Cod de procedură civilă, care stipulează expres că după pronunțarea hotărîrii,
instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.
De asemenea, Colegiul menționează că după emiterea încheierii din 27 aprilie
2015 a Judecătoriei Cahul, Alexandra Crasilnicova a depus cerere reconvențională
suplimentară împotriva lui Eugeniu Grosu, CA „Moldasig” SA, intervenient
accesoriu CIA „Asito” SA cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a
cheltuielilor de judecată (f.d.90-91 vol. I).
Însă, prima instanță nu a emis un act procedural, prin care ar dispune primirea
în procedură a acestei acțiuni reconvenționale, deși în conformitate cu art. 172 alin.
(2) Cod de procedură civilă, în vigoare la data depunerii acțiunii reconvenționale,
intentarea acțiunii reconvenționale se face conform regulilor generale de intentare a
acțiunii.
În această ordine idei, Colegiul concluzionează că este în imposibilitate de a
stabili cu certitudine a cui acțiune reconvențională a fost primită spre examinare în
prima instanță, pretențiile care au fost examinate de prima instanță și care dintre
pretenții din acțiunea reconvențională au fost admise și care au fost respinse.
Suplimentar, instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată, trebuie,
să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,
în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.
Totodată, instanța de recurs reține că conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel
care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat
prin acțiune sau omisiune.
Instanța de recurs relevă că componența delictului civil include următoarele
elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și
10
vinovăția. Astfel, pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară vinovăția
autorului faptei ilicite.
Respectiv, Colegiul menționează că instanța de apel nu a stabilit cine este
vinovat de comiterea accidentului rutier din 09 august 2012.
Or, conform art. 442 alin. (1) Cod contravențional, procesul-verbal cu privire
la contravenție este un act prin care se individualizează fapta ilicită și se identifică
făptuitorul. Iar, nulitatea acestui în baza art. 445 Cod contravențional nu constituie
temei de înlăturare a vinovăției la comiterea accidentului.
Subsecvent, instanța de recurs menționează că, în conformitate cu art. 357 Cod
de procedură civilă, hotărârile susceptibile de apel pot fi atacate, pînă a rămâne
definitive, în instanță de apel care, în baza materialelor din dosar și a celor prezentate
suplimentar, verifică corectitudinea constatării circumstanțelor de fapt ale cauzei, a
aplicării și interpretării normelor de drept material, precum și respectarea normelor
de drept procedural, la judecarea cauzei în primă instanță.
Instanța de recurs reține că, din norme legală precitată, se deduce că, obiectul
apelului îl constituie hotărârile nedefinitive, pronunțate în prima instanță de
judecătorii.
Colegiul relevă că Iuri Crasilnicov și Alexandra Crasilnicova la 17 martie 2017
au depus apel împotriva hotărîrii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, prin care
au solicitat casarea hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care
să fie respinsă acțiunea inițială și admisă acțiunea reconvențională (f.d.152 vol. I).
Iar, la 21 martie 2017 CIA „Asito SA” a depus cerere de apel împotriva hotărîrii
din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, prin care a solicitat casarea hotărîrii primei
instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie respinsă acțiunea depusă de
Eugeniu Grosu (f.d.154 vol. I).
Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-au respins apelurile
declarate de Iuri Crasilinicov, Alexandra Crasilinicova și CIA „Asito” SA și s-a
menținut hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, în cauza civilă la cererea
de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri Crasilinicov,
Alexandra Crasilnicova, CIA „Asito” SA cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat în urma accidentului rutier și acțiunii înaintate de
intervenientul principal Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu, CA
„Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier (f.d.238-251 vol. I).
Colegiul indică că în motivarea deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel
Cahul instanța de apel nu a examinat temeinicia acțiunii reconvenționale depuse de
Alexandra Crasilinicova și Iuri Crasilnicov, deși în cererea de apel aceștia au
solicitat admiterea acțiunii reconvenționale. Ori, în cazul respingerii pretențiilor
enunțate supra, instanța de apel urma să se expună cu privire la toate argumentele
invocate de apelanți, să menționeze motivele în legătură cu care argumentele lor din
cererea de apel au fost recunoscute ca neîntemeiate.
Mai mult, din dispozitivul deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul
rezultă că temeinicia acțiunii reconvenționale înaintate de Iuri Crasilnicov nici nu a
fost examinată de instanța de apel, nefiind indicată în soluția oferită de instanța de
apel pentru această acțiune reconvențională.
11
Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea
egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca
una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu
este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei
părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să
nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl
contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra
Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).
În contextul dat, instanța de recurs reține că, cele descrise supra indică la o
examinare superficială a cauzei de către instanța de apel, fără a fi supusă controlului
temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță, prin prisma prevederilor
legale și fără a intra în esența litigiului dedus judecății, precum și fără examinarea
temeiniciei acțiunii reconvenționale înaintate de Iuri Crasilnicov și Alexandra
Crasilnicova.
Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede
că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor
judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime.
Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost
analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe
care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format
convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,
concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare
necorespunzătoare atrage casarea ei.
Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea
motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în
instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de
practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în
diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;
Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a
răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că
judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate
(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva
Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).
La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO
în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția
unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a
fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de
asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,
motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO
a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților
să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).
Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține nici
o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției
12
la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitatea de a exercita
controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri.
Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de
recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă
claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a
faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca
instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze
efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar
la probarea concluziilor unei părți.
Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de
apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite
recursurile declarate de CIA „Asito” SA și Iuri Crasilnicov și Alexandra
Crasilnicova, se casează decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva
lui Iuri Crasilinicov, Alexandra Crasilinicova și Compania Internațională de
Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Compania de
Asigurare „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat în urma accidentului rutier și acțiunea reconvențională depusă de Iuri
Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu intervenient
accesoriu Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni,
Compania de Asigurare „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material
și moral cauzat în urma accidentului rutier, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la
Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,
să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale
litigiului dedus judecății.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admit recursurile declarate de Compania Internațională de Asigurări „Asito”
Societate pe Acțiuni și Iuri Crasilinicov și Alexandra Crasilinicova.
Se casează decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Grosu împotriva lui Iuri
Crasilinicov, Alexandra Crasilinicova și Compania Internațională de Asigurări
„Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Compania de Asigurare
„Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma
accidentului rutier și acțiunea reconvențională depusă de Iuri Crasilinicov și
Alexandra Crasilinicova împotriva lui Eugeniu Grosu intervenient accesoriu
Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, Compania de
Asigurare „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și moral
13
cauzat în urma accidentului rutier, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de
Apel Cahul, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
Nina Vascan
14