2ra-1224/23 — încasarea despăgubirii

La 18 februarie 2019, Vitalie Eșanu a depus cerere de chemare în judecată CA „Klassika Asigurări” S.A., Claudia Nicolaescu (f. d. 2-8, vol. I), concretizată ulterior prin cererea din 14 decembrie 2019 (f. d. 112-114, vol. I), solicitând încasarea de la compania de asigurări „Klassika Asigurări” S.A. despăgubirea de asigurare în sumă 81571 lei; încasarea de la Nicolaescu Claudia prejudiciul material în sumă de 61405 lei; încasarea în mod solidar de la pârâți prejudiciul material în sumă totală de 22492 lei; compensarea cheltuielilor de judecată; încasarea de la compania de asigurări „Klassika Asigurări” societate pe acțiuni penalității de întârziere în cuantum de 0,1 % și care constituie 113949 lei; încasarea de la Nicolaescu Claudia a dobânzii de întârziere în sumă de 29823,48 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Vitalie Eșanu a indicat că, la 28 februarie 2014 Nicolaescu Claudia, conducând automobilul model „Toyota Corolla”, număr de înmatriculare XXXX, deplasîndu-se pe strada Calea leșilor, mun. Chișinău, din direcția străzii Milano spre strada 27 Martie 1989, în regiunea clădirii nr. 10, apropiindu-se de trecerea nedirijată pentru pietoni, nu a manifestat prudență sporită la trafic, ignorând cerințele pct. 11 lit. f), 45, subpct. 1) și 2) din Regulamentul circulației rutiere și, în rezultat, a comis tamponarea pietonului Eșanu Cristina, cauzându-i vătămări corporale grave, în rezultatul cărora ultima a decedat pe 4 martie 2014.

Vitalie Eșanu, în calitate de succesor a părții vătămate a depus acțiunea civilă adresată pârâților Claudia Nicolaescu și CA „Klassika Asigurări” S.A.” în cadrul cauzei penale. Claudia Nicolaescu prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2015, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru ani) cu suspendarea executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal pe un termen de probă de 3 (ani). Prin aceiași sentință s-a încasat de la Nicolaescu Claudia în beneficiul lui Eșanu Vitalie suma de 100 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, iar pretenția cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată a fost admisă în principiu, asupra acesteia urmând să se expună instanța în ordinea procedurii civile (f. d. 11-17, volumul I).

Reclamantul a invocat că prin decizia din 03 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile acuzatorului de stat și a succesorului părții vătămate, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2015 cu menținerea sentinței (f. d. 18-23, volumul I).

Vitalie Eșanu, a specificat că prin decizia din 16 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și succesorul părții vătămate, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2015, în latura stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunță o nouă hotărâre, prin care Nicolaescu Claudia a fost condamnată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 4 ani 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis pentru femei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani (f. d. 24-31, volumul I).

Reclamantul a precizat că la momentul săvârșirii infracțiunii, automobilul de model „Toyota Corolla”, cu numărul de înmatriculare XXX, condus de către Nicolaescu Claudia, care aparținea lui XXXXX și deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, seria RCAI nr. 000179468, eliberată de către pârâtul, compania de asigurări „Klassika Asigurări” S. A., cu perioada de valabilitate începând cu 24 mai 2013 - 23 mai 2014 (f. d. 187, volumul I).

Vitalie Eșanu a susținut că la 7 februarie 2019 s-a adresat către CA „Klassika Asigurări” S.A. solicitând acordare a despăgubirilor de asigurare în sumă de 22755 lei, care include cheltuieli de înmormântare, pentru servicii rituale și bisericești; suma de 6026 lei cheltuieli la procurarea îmbrăcămintei, încălțămintei și alte accesorii a răposatei, precum și sumele bănești cheltuite la procurarea accesoriilor necesare la înmormântare, ținând cont de serviciile rituale și bisericești, cât și obiceiurile locale 2116 lei, cheltuieli pentru piatra funerară în sumă de 51880 lei, suma de 15727 lei ce constituie prejudiciul pentru deteriorarea îmbrăcămintei ce aparținea Cristinei Eșanu în momentul producerii accidentului rutier, cheltuieli de asistență juridică suportate în mărime de 10000 lei. (f. d.50- 54, volumul I).

Reclamantul a specificat că în urma producerii accidentului rutier succesorul părții vătămate, Vitalie Eșanu a suferit pe lângă prejudiciului moral și prejudiciul material care nu a fost recuperat.

Reclamantul a indicat că a suportat cheltuieli de înmormântare, servicii rituale și bisericești în suma de 22 575 și cheltuieli pentru piatră funerară în suma de 51 880 lei. Consideră că aceste sume urmează a fi încasate din contul CA „Klassika Asigurări” S.A.

Totodată, solicită încasarea sumei din contul Claudiei Nicolaescu în suma de 61 405 lei cu titlu de prejudiciul material., iar din contul pârâților în mod solidar încasarea sumei de 12492 lei pentru deteriorarea îmbrăcămintei și încălțămintei decedatei în momentul producerii accidentului rutier și a cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 145 alin. (1, 2) art.18 alin.(1), (2), art.25 alin.(4) lit. b), c), alin. (5) din Legea 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatoriei de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule; art.1398 alin.(1), art. 1410 alin.(1), (2), art. 1419 alin.(4) din Codul civil.

Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea de apel, a constatat că soluția a fost dată de către instanța de fond fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei.

Instanța de apel, a subliniat încălcarea drepturilor reclamantului Eșanu Vitalie de către persoana asigurată (Nicolăescu Claudia). Astfel, considerând că Vitalie Eșanu este îndreptățit prin prisma art.1419 alin.(1) lit. c), (4) din Codul civil de a cere de la C.A „Klassika Asigurări” S.A. despăgubire în cazul din speță. Or, potrivit prevederilor art.14 alin.(1) din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Instanța de apel s-a expus doar asupra cheltuielilor pentru piatra funerară în sumă de 51 880 lei, menționând că asiguratorul a recunoscut suma cheltuielilor pentru serviciile rituale și bisericești, ținând cont de obiceiurile locale de înmormântare de 22 575 lei iar, în acest sens a fost emis ordinul nr.230-d din 28 aprilie 2015 de achitare.

Colegiul civil, a concluzionat despre existența probelor în vederea suportării atât a cheltuielilor pentru servicii funerare cât și cheltuielilor pentru piatra funerară, or prin adeverința din 05 martie 2014, eliberată de către S.C „Ritual Prof” S.R.L. anexată la prezenta cauză se probează cheltuielile pentru servicii funerare în sumă de 22 575 lei (f.d.32), dar și factura nr.1 din 26 noiembrie 2014 care confirmă existența cheltuielilor pentru procurarea unui monument în sumă de 51 880 lei.

Totodată, instanța de apel a subliniat că bonurile de plată din 20 iunie 2014; 05 august 2014; 22 octombrie 2014; 24 noiembrie 2014 au fost emise de CA ”Vition Dionisie” pentru asistență juridică în cauza penală inițiată în privința Claudiei Nicolăescu conform art.264 alin.(3) din Codul Penal (f. d. 36-39, vol I) solicitarea reclamantului de compensare a acestor cheltuieli de asistență juridică din contul asiguratorului C.A. ”Klassika Asigurări” S.A. este una nejustificată și excede limitele legale de compensare a acestora, aceste cheltuieli urmând a fi compensate din contul Claudiei Nicolăescu recunoscută vinovată în comiterea faptei ilicite prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2016, motiv pentru care Colegiul civil a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat, a casa parțial hotărârea primei instanțe și a emite în această parte o nouă hotărâre.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fostă notificat recurentei, prin intermediul poștei electronice, la 23 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extras din poșta electronică (f. d. 139, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 3 august 2023 (f. d. 143- 147, vol. II).

La 30 august 2023, în adresa intimaților au fost expediată copia recursului declarat de CA „Klassika Asigurări” S.A., cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 167, vol. II).

Prin referință depusă la 3 octombrie 2023 (f. d. ) Claudia Nicolescu a menționat că este de acord cu decizia instanței de apel motiv din care nu a declarat recurs.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de CA „Klassika Asigurări” S.A., reprezentat de Veaceslav Jarovlea împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 45 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de CA „Klassika Asigurări” S.A., conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de CA „Klassika Asigurări” S.A., reprezentată de avocatul Veaceslav Jarovlea, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de CA „Klassika Asigurări” S.A., reprezentată de avocatul Veaceslav Jarovlea, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni