2ra-462/23 — Cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, etc.

La 22 februarie 2021, Vladimir Panas a depus cerere de chemare în judecată către IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat faptul că la 12 ianuarie 2009, a fost angajat în funcția de registrator la Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău reorganizată, actualmente în IP „Agenția Servicii Publice”.

A menționat că la 19 noiembrie 2020, prin ordinul nr. 71sc emis de angajatorul IP ,,Agenția Servicii Publice” i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare pentru nerespectarea prevederilor pct.2.6 din anexa nr.10 - înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor și a altor activități legate de înregistrare cu Procedura operațională PO-1 „înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare” aprobat prin Dispoziția D-54 din 09 iulie 2019 și pct.1.6, pct.3.2 lit.d), j) și pct.5.1 lit. b) din Fișa de post a registratorului categoria a 2-a din cadrul Serviciului Cadastral teritorial.

A susținut că, ulterior, la 09 decembrie 2020, prin ordinul nr. 78sc emis de Agenția Servicii Publice, pentru atitudine iresponsabilă față de atribuțiile de serviciu și luând în considerare faptul că anterior angajatul a fost sancționat disciplinar cu mustrare, registratorul de categoria a 2-a din cadrul Serviciului Cadastral teritorial Chișinău, Vladimir Panas a fost concediat din serviciu în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii al RM.

În acest sens a afirmat că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare sub forma de mustrare nr. 71 sc din 19 noiembrie 2020 a fost precedat de ancheta de serviciu, în baza notei de serviciu nr.11-04/22060/2020 din 22 octombrie 2020 a Departamentului cadastru, de sesizare a acțiunilor de înregistrare asupra terenurilor proprietate privată a mun. Chișinău, a dreptului de superficie legală, operate de către registratorul de categoria a 2- a din cadrul Serviciului Cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastru - Vladimir Panas, preluând din respectiva anchetă presupusele încălcări la exercitarea atribuțiilor funcționale.

A considerat că persoanele care au efectuat ancheta, ori din lipsă de pregătire profesională, ori din rea-credință, au raportat denaturat și neveridic 1 fișele de post, ce țin de obligațiunile persoanelor antrenate în procesul dat de lucru, prin aceasta ilegal atribuind în sarcina registratorului reclamant, responsabilități ce depășesc cadrul fișei de post asumate și anume responsabilitatea de îndosariere, care presupune exhaustiv scanarea calitativă a actelor, sarcina dată de lucru aparținând inginerului cadastral.

A relevat că etapele de lucru la procesarea unei cereri adresate Departamentului cadastru din cadrul IP ,,ASP” sunt următoarele: primirea (recepționarea) - asigurată de registrator; scanarea și arhivare - asigurată de inginerul cadastral (scanator); eliberarea documentelor-asigurată de registrator.

Totodată, a notat faptul că la ziua scadentă de eliberare a actelor către solicitant, în situația când cererea și actele anexate nu sunt scanate și nu sunt descărcate în program, registratorul se regăsește în postura de a nu avea obiectul executării, însă nici nu poate refuza executarea cererii propriu zisă.

A specificat faptul că toate obligațiile prevăzute în Fișa de post, au caracter general, stabilind o ierarhie a normelor ce urmează a fi respectate, o ordine de emitere a actelor la îndeplinirea solicitărilor și răspunderea strict personală a registratorului, reieșind din independența sa decizională.

A menționat că lui Vladimir Panas i se impută înregistrarea superficiei legale asupra terenului care este ocupat de o construcție „provizorie”, nefiind clar la care modificări se referă ASP că registratorul urma să emită decizie a) la înregistrarea dreptului de superficie legală asupra terenului aferent construcției provizorii sau b) la dreptul „provizoriu” sau „construcția provizorie” care fost catalogată greșit în 2006.

A relevat că, dat fiind faptul că la dosar există procesul-verbal de recepție finală nr.399 din 20 octombrie 2006, în mod legal, stabilit cu criterii ce încadrează construcția dată ca una legată solid de pământ și având un caracter permanent, această situație este caracteristică înregistrării dreptului de superficie asupra dreptului provizoriu asupra construcției viitoare.

Cu referire la ordinul nr. 71sc din 19 noiembrie 2020, a evidențiat că încălcarea disciplinară imputată comportă un caracter general și declarativ, fără a fi posibil de identificat expres natura juridică a încălcării, iar investigarea de serviciu a fost efectuată de persoane lipsite de competență profesională și necalificate în domeniul înregistrării bunurilor imobile, normele la care se fac referire în ordinul de sancționare disciplinară, fiind neaplicabile speței.

A susținut că inițial s-a invocat încălcarea raportată înregistrării greșite, presupus ilegale a superficiei legale, ca într-un final, reclamantul să fie sancționat pentru faptul că n-a asigurat scanarea și arhivarea actelor, precum și pentru faptul că n-a întocmit în scris decizia de modificare a înscrierilor în Registrul bunurilor imobile. 2

A menționat că persoanele care au efectuat ancheta de serviciu au avut eventual competența să verifice activitatea în cadrul serviciului a lui Vladimir Panas, raportat la disciplina muncii, însă nicidecum nu au avut competența și pregătirea profesională să verifice legalitatea și corectitudinea înregistrărilor efectuate, ce ține de natura profesională.

A precizat că pârâtul nu a indicat în ordinul de sancționare contestat, consecințele pentru Agenție sau pentru solicitant (titular de drepturi reale) și nu a asigurat motivarea abaterilor disciplinare constatate, sub aspectul gravității și circumstanțelor obiective în raport cu sancțiunea disciplinară aplicată, deși urma să cuantifice elementele presupuselor abateri, raportate la eventualele prejudicii materiale sau nepatrimoniale, ce se răsfrâng direct și cert asupra sa.

Astfel, a considerat că decizia luată în privința reclamantului privind aplicarea sancțiunii disciplinare - mustrare, prin ordinul nr. 71sc din 19 noiembrie 2020, ca fiind una subiectivă și neîntemeiată, având în vedere lipsa probatoriului, iar chestiunile presupus ilegale, imputate lui, se identifică exclusiv cu concluzii presupuse, fără a avea tangență cu realitatea faptică, obiectivă.

A precizat că în motivarea ordinului nr. 78sc din 09 decembrie 2020, se invocă încălcarea a unui lung șir de acte, admisă de Vladimir Panas la executarea cererii 0100/20/124638 din 05 octombrie 2020.

A relatat că la 05 octombrie 2020, registratorul Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău - Lucia Gori a primit cererea privind înregistrarea primară a dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău str. Alba Iulia nr.

Iar, la 09 octombrie 2020, SRL „Catagraf Imobil” a depus cererea cu privire la recepția lucrărilor cadastrale și anume planul geometric (dosarul tehnic). Totodată, registratorul Lucia Gori, care a primit cererea, a plecat în concediu anual, iar reclamantul, la rugămintea doamnei a preluat cererea cu sarcina executării cererii, depuse de titularul de drept real - SRL ,,Astercon Grup”. 19. A susținut că la 15 octombrie 2020 - data scadentă de ridicare a actelor, a fost examinată cererea și actele anexate la ea, prin analiza conținutului informației din sistemul electronic cadastral - SIA SMADE -ELO, fiind constatată conformitatea legală a cererii de intabulare, dat fiind faptul că bunul imobil - construcție, care a fost solicitată a fi înregistrată, este introdusă în baza de date grafică a sistemului de cadastru și exista Avizul de recepție a lucrărilor, ori inexistența construcției în baza cadastrului nu se putea efectua înregistrarea dreptului de proprietate, iar plasarea construcție în acel sistem de informații (baza de date grafice) se face cu emiterea unui aviz. 20. A mai susținut că ulterior, din motive neclare, la data de 19 octombrie 2020, Parascovia Barac - conducătorul interimar al Secției de verificare și recepție a lucrărilor cadastrale emite, contrar legii, un nou aviz de respingere 3 a recepției lucrărilor, fără ca cererea depusă la 09 octombrie 2020 de către SRL „Catagraf Imobil”, să fie refuzată, iar, la 03 noiembrie 2020, Tudor Erhan - șeful Secției de verificare și recepție a lucrărilor cadastrale a Departamentului cadastru examinează aceiași cerere din data de 09 octombrie 2020, SRL „Catagraf Imobil”, emițând un nou aviz de recepție a lucrărilor, fără să indice temeiuri de respingere, ori situația juridică în speță a rămas neschimbată. Pe cale de consecință, invocă că membrii grupului de anchetă, nu au adus nici o dovadă și nici nu puteau să invoce precum că planul cadastral, considerat lipsă la momentul efectuării înregistrării de către reclamant, ar fi lipsit sau elaborat post-factum. 21. A solicitat reclamantul anularea ordinului nr.71sc din 19 noiembrie 2020 și a ordinului nr. 78sc din 09 decembrie 2020 ca fiind neîntemeiate și ilegale, restabilirea imediată la locul de muncă în funcția deținută de Registrator categoria a 2-a în cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău a Departamentului Cadastru, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 12500 de lei.

La 28 ianuarie 2022, avocatul Eduard Hadei, acționând în interesele lui Vladimir Panas, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea ce se referă la încasarea cheltuielilor de asistenta juridică, cu emiterea în această parte a unei noi hotărârii prin care să fie dispusă încasarea sumei de 12500,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.230, Vol.I).

Prin încheierea din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Vladimir Panas, reprezentant de avocatul Eduard Hadei, împotriva hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 30/32, Vol.II).

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”. S-a casat hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Panas împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.77; 78/90, Vol.II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art.86 alin.(1) lit.g), art. 206 alin.(1) și (5), art.208 alin. (1) și (2), art.210 alin.(1)- (3) din Codul muncii, art.9 alin.(2) din Codul civil, în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, a conchis că, concluzia primei instanței este eronată, iar o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de fond sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În contextul pretențiilor înaintate în acțiune, instanța de apel a stabilit că, potrivit pct.3 al Fișei de post a Registratorului categoria a 2 din cadrul Serviciului Cadastral Teritorial FP 021220702.216510.022.2018 din 01 august 2018, rezultă următoarele atribuții de serviciu a registratorului serviciului cadastral: a) primirea, examinarea și executare cererilor de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor ; b) efectuarea, modificare și radierea înscrisurilor în registrul bunurilor imobile, și h) corectarea greșelilor din registrul bunurilor imobile, în modul stabilit de art.38 din Legea cadastrului bunului imobil.

Iar, potrivit pct.3.2 al Fișei de post nominalizate mai sus, rezultă că, registratorul este obligat să: a) respecte legislația, disciplina de muncă și procedurile interne; b) verifice dacă documentele ce confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare corespund exigenților legii cadastrului bunurilor imobile; c) examineze cererile în termenul stabilit de lege; i) exercite calitativ și oportun atribuțiile de serviciu prevăzute în prezenta fișa de post; j) își îndeplinească atribuțiile conștiincios, conform procedurilor și cadrului legal în vigoare.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că, prin ordinul nr. 71sc din 19 noiembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului categoria 2 în cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău 5 al departamentului cadastru, Vladimir Panas”, s-a aplicat registratorului Serviciului cadastral teritorial Chișinău, Vladimir Panaș, o sancțiune disciplinară - mustrare, în temeiul cercetării de serviciu efectuată de Direcția Securitate a Agenției Servicii Publice, subdiviziune înstituită de către Agenția Servicii Publice a dreptul de a verifica activitatea angajaților Agenției (inclusiv a registratorilor).

Așadar, temei pentru această cercetare a servit nota Departamentului cadastru care a identificat cazul de radiere nelegitimă de către registratorul Vladimir Panaș a mențiunii ”provizoriu”, înscrisă în registrul bunurilor imobile la momentul înregistrării primare a construcției amplasată pe ternul cu nr. cadastral terenul cu numărul cadastral 0100311064, concomitent fiind notat și dreptul de locațiune asupra terenului.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, în cazul dat, documentele prezentate nu au fost scanate și îndosariate conform procedurii operaționale PO-01 „Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, alte activități de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția D-54 din 09 iulie 2019.

Or, conform art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, în vigoare până la 11 octombrie 2020 (în vigoare la momentul rectificării neîntemeiate de registratorul Vladimir Panaș a înscrisului din registrul bunurilor imobile), greșelile din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei registratorului, iar greșelile ce nu au caracter tehnic - numai cu acordul titularului ale căror drepturi ar putea fi atinse (în acest caz Primăria mun. Chișinău) sau în temeiul hotărârii irevocabile a instanței de judecată, circumstanțe care nu se constată în prezenta cauză.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, registratorul urma să verifice actele din dosarul cadastral, iar, faptul că construcția este din elemente ușor demontabile reiese din documentația tehnică, anexată la procesul verbal de recepție finală nr. 399 din 20 octombrie 2006, precum și din Decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 48/26-38 din 20 iunie 2006, precum și contractul de arendă funciară nr. 4609/2006, încheiat între Primăria mun. Chișinău și SRL „Lernovit” terenul cu nr. cadastral 0100311064 s-a transmis, pe un termen de 2 ani, pentru exploatarea pavilionului comercial asamblat din elemente ușor demontabile, contract care ulterior a fost prelungit.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că luând în considerare prevederile legale expuse în art. 12 alin. (8) lit. e) din Legea cadastrului bunurilor imobile, registratorul corectează în modul stabilit la art. 38 greșelile din registrul bunurilor imobile, care, după cum s-a menționat, în redacția în vigoare la momentul rectificării eronate a înscrisului (02 septembrie 2020), prevedea rectificarea doar în temeiul acordului titularului al cărui drept putea fi afectat sau în temeiul hotărârii irevocabile a instanței. Iar, pct. 2.6 din Anexa nr. 10 al Procedurii operaționale PO-01 „Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra 6 lor, alte activități de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția D-54 din 09 iulie 2019, stabilește că „La etapa de lucru, în cadrul procedurii îndosarierea documentelor, responsabilul de executare este registratorul, iar etapele procesului includ: a) vizualizarea documentelor scanate și verificarea calității scanării; b) aplicarea semnăturii digitale, dacă calitatea scanării corespunde cerințelor.

În contextul celor enunțate, instanța de apel a stabilit că însăși procedura privind înregistrarea imobilelor și a dreptului asupra acestora este succint stabilită în pct. 38 din Instrucțiunea privind înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112 din 22 iunie 2005, conform căreia îndosarierea actelor și registrului în forma electronică este competența și responsabilitatea registratorului.

În virtutea acestui fapt, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate alegațiile primei instanțe precum că, de către pârât nu au fost prezentate probe ce ar confirma consecințele produse în urma acțiunilor registratorului, or, aceasta reiese din extrasul registrului bunurilor imobile și anume - înregistrarea dreptului de superficie legală asupra terenului cu numărul cadastral 0100311064 în folosul SRL „Lernovit”, prin ce a afectat dreptul de proprietate al mun. Chișinău asupra terenului în cauză, s-a admis prin rectificarea neîntemeiată a înscrisului „înscriere provizorie” s-a schimbat statutul construcției, respectiv registratorul cu încălcarea normelor în vigoare a înregistra dreptul de superficie legală, deși art. 27 alin. (1) din Legea nr.1125/2002, stabilește clar că superficia legală nu se constituie în cadrul construcțiilor provizorii.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea cu privire la punerea în aplicare a Codului civil nr. 1125 din 13 iunie 2002, (redacția expusă prin efectul Legii nr.133/2018, superficia legală se instituie asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ - teritoriale în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat până la 01 martie 2019 în capitolul B a registrului bunurilor imobile, legiuitorul făcând o excepție pentru construcțiilor provizorii - caz pentru care nu se poate institui superficia legală. De asemenea o normă similară se regăsește la pct. 13643 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul nr. 112/2005 al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Or, în cazul dat, construcția fiind înscris provizoriu, nu putea fi instituită superficia legală. Deci, ca urmare a acțiunilor registratorului, mun. Chișinău a fost lipsit de dreptul de dispoziție asupra terenului său.

Astfel, instanța de apel a reținut, că radiind înscrisul respectiv, registratorul Vladimir Panaș a încălcat disciplina de muncă prin neexercitarea atribuțiilor deserviciu în modul stabilit și anume: 7 - a admis încălcarea pct. 1.6 din Fișa de post a registratorului categoria 2 care stabilește faptul că în activitatea sa, registratorul se conduce de legislația în vigoare, standardele, ordinele și dispozițiile Agenției Servicii Publice, documentele tehnico-normative în vigoare corespunzătoare direcțiilor de activitate a Departamentului cadastru, Regulamentul serviciului cadastral teritorial și de prezenta fișă de post”, prin faptul că: a) a eludat prevederile pct. 13643 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul nr. 112/2005 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, din care reiese că, pentru înregistrarea superficiei, registratorul urma să verifice dacă, potrivit înscrierilor din registrul bunurilor imobile, construcția nu este provizorie; b) a eludat prevederile art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile care stabilea la acel moment modalitatea de rectificare a înscrisului dat numai în temeiul hotărârii irevocabile a instanței de judecată; c) a radiat mențiunea „înscris provizoriu” fără un act justificativ care a schimbat statutul construcției; d) prin radiere a eludat art. 29 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil nr. 1125/2002, care stabilește că superficia nu poate fi instituită pentru construcții provizorii. - a eludat pct. 2.6 din Anexa nr. 10 al Procedurii operaționale PO-OI „Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, alte activități dE înregistrare” aprobată prin Dispoziția D-54 din 09.07.2019 care stabilește că ”La etapa de lucru, în cadrul procedurii îndosarierea documentelor, responsabilul de executare este registratorul, iar etapele procesului includ: a) vizualizarea documentelor scanate și verificarea calității scanării; b) aplicarea semnăturii digitale, dacă calitatea scanării corespunde cerințelor”; - a eludat pct. 3.2 lit. d), j) din Fișa de post a registratorului categoria 2 din cadrul serviciului cadastral teritorial care prevede că, Registratorul este obligat să întocmească în scris Decizia de modificare a înscrierilor în registrul bunurilor imobile, indicând motivele și modul de contestare a acestora. În aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut că, în rezultatul acțiunilor întreprinse de registratorul Vladimir Panas, a fost afectat dreptul de proprietate al Primăriei municipiul Chișinău asupra terenului cu numărul cadastral 0100311064, precum și a fost creat un prejudiciu de imagine pentru IP ,,Agenția Servicii Publice”.

La fel, instanța de apel a stabilit că IP ,,Agenția Servicii Publice”, luând în considerare prevederile pct. 5.1 lit. b) din Fișa de post a registratorului categoria 2 din cadrul serviciului cadastral teritorial, care 8 denotă responsabilitatea registratorului pentru neîndeplinirea calitativă și oportună a atribuțiilor puse în sarcina sa și a cadrului normativ, în conformitate cu prevederile art. 206, art.208, art.209 și art.210 din Codul Muncii, prin ordinul nr. 71sc din 19 noiembrie 2020, registratorului Vladimir Panaș, i s-a aplicat o sancțiune disciplinară – mustrare în temeiul prevederilor art.86 alin.(1) lit.g) din Codul Muncii.

În continuare, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu prevederile art.208 alin.(1) din Codul muncii, angajatului Vladimir Panas de către IP „Agenția Servicii Publice” i-a fost solicitată o explicație scrisă privind fapta comisă prin demersul nr.11-04/23374/2020 din 06 noiembrie 2020.

Prin explicațiile din 30 noiembrie 2020 registratorul cat.II a STT Chișinău – Vladimir Panas a explicat că nu a comis abateri disciplinare privind înregistrarea primară a dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Alba Iulia nr.21.

Ulterior, prin ordinul instituției pârâte nr.78sc, emis la data de 09.12.2020, pentru atitudine iresponsabilă față de atribuțiile de serviciu și luând în considerare faptul că anterior angajatul a fost sancționat disciplinar cu mustrare, registratorul de categoria a 2-a din cadrul Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău - Vladimir Panas a fost concediat din serviciu în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii al RM (f.d.90/96, Vol.I).

La acest capitol instanța de apel a constatat cert și fără echivoc că la examinarea abaterii disciplinare și emiterea ordinului de concediere de către angajator Î.P „Agenția Servicii Publice” a fost respectată cu strictețe forma și conținutul ordinului de concediere, de asemenea angajatorul a lut în considerație gradul de gravitate a abaterii disciplinare, a ținut cont de obligațiunile potrivit contractului individual de muncă, instrucțiuni și fișei de post ale reclamantului.

În virtutea acestui fapt, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate și urmează a fi se respinse alegațiile primei instanțe precum că pârâtul nu a demonstrat că reclamantul ar fi comis abateri disciplinare dat fiind faptului că în ședință s-a constatat legalitatea acțiunilor sale în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu, registratorul conducându-se de legislația în vigoare, standardele, ordinele și dispozițiile directorului Agenției Servicii Publice, documentele tehnico - normative în vigoare corespunzătoare direcțiilor de activitate a Departamentului cadastru, Regulamentul serviciului cadastral teritorial și de fișa de post.

Or, prima instanța a apreciat acțiunile registratorului organului cadastral prin prisma art.38 alin.(9) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 în redacția în vigoare din 11 octombrie 2020, adoptată prin Legea nr.155 din 20 iulie 2020, data la care art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile a avut loc la 02 septembrie 2020, data la care art.38 din 9 Legea cadastrului bunurilor imobile, în vigoare la acea dată prevede expres că: 1) Greșelile din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei registratorului. Decizia trebuie să conțină data descoperirii greșelii, caracterul ei, cauza nașterii ei (din culpa titularului de drepturi sau a organului cadastral teritorial), modul de corectare a greșelii, sursele de reparație a prejudiciului cauzat. (2) Problema corectării greșelilor tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice etc.), abordată de titularul de drepturi și/sau de alte persoane, se soluționează în termen de 15 zile din data depunerii cererii, în următoarea ordine: a) se ia decizia privind efectuarea modificării în cadastru sau privind refuzul modificării; b) se efectuează modificarea în cadastru; c) se solicită restituirea extrasului eliberat din registrul bunurilor imobile și se eliberează un extras corectat; sau d) se trimite solicitantului refuzul motivat al efectuării modificării în cadastru. (3) Greșelile care nu au caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele legitime ale tutelarilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sânt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile.

În sensul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că pârâtul/apelantul prin probe admisibile și pertinente a confirmat că, la 23 octombrie 2020 intimatul Vladimir Panas a radiat înscrisul „înscris provizoriu” în cadrul notării dreptului de superficie legală pe 99 ani (cererea SRL „Lernovit” nr.0100/20/106262 din 02 septembrie 2020 asupra terenului respectiv în folosul solicitantului.

Drept urmare, în circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că prima instanța nu a aplicat corect legea, nu a luat în considerare încălcările grave ale legislației admise de registratorul Vladimir Panas. Or, radiind înscrisul respectiv, registratorul Vladimir Panas a încălcat disciplina de muncă prin neexercitarea atribuțiilor de serviciu în modul stabilit și anume: a admis încălcarea pct.1.6 din fișa de post a registratorului categoria 2; pct.13643 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul nr.112/2005 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, a radiat mențiunea „înscris provizoriu” fără un act justificativ care a schimbat statutul construcției; prin radiere a eludat art.29 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil nr.1125/2002, care 10 stabilește că superficia nu poate fi instituită pentru constricții provizorii; a eludat pct.2.6 din Anexa nr.10 al Procedurii operaționale PO-01„ Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, alte activități de înregistrare”, aprobată prin dispoziția D-54 din 09 iulie 2019; vizualizarea documentelor scanate și verificarea calității scanării; aplicarea semnăturii digitale.

La fel, instanța de apel a stabilit că pârâtul/apelantul IP „Agenția Servicii Publice” atât în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel a prezentat un material probatoriu despre încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaților de muncă, a salariatului Vladimir Panas conform prevederilor art.86 alin. (1) lit.g) din Codul muncii.

Astfel, la caz, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate argumentele instanței de fond despre ilegalitatea ordinului nr.78sc din 09 decembrie 2020 prin care lui Vladimir Panas i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere.

Or, faptele menționate mai sus au fost reflectate de către angajator în ordinul de concediere nr.78sc a lui Vladimir Panas, și anume că ultimul se concediază în conformitate cu art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii pentru atitudine iresponsabilă fată de atribuțiile de serviciu, manifestate prin încălcarea prevederilor art. 25, art. 28 alin. (I1), art. 32 alin. (3) și art. 33 alin. (I lit. b1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, pct. 221 pct. 36 alin. (7) și pct. 40 din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor nr.112 din 22 iunie 2005, pct. 2.6 lit. d) din Anexa nr. 9 „Înregistrarea primară selectivă și curentă a bunurilor imobile și drepturilor asupra lor” din Procedura operațională - înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, alte activități legate de înregistrare”, aprobată prin Dispoziția nr. D-54 din 09 iulie 2019 cu privire la aprobarea procedurii operaționale PO-1 în ediția 06, pct. 1.4. din PO-105 „GHID - Arhivarea documentelor în SIA „SMAE-ELO”, aprobat prin Ordinul Î.S. „Cadastru” nr. 206 din 12 decembrie 2016 cu privire la implementarea procedurii operaționale PO - 105 în ediția 03, pct. 2.2. lit. a) din Regulamentul intern al - Agenției Servicii Publice, aprobat prin Ordinul nr. 111 din 12 octombrie 2017, pct.1.6, pct.3.2 lit.a) și lit. d) din Fișa de post, luând în considerare faptul că anterior angajatul s-a sancționat disciplinar cu „mustrare” prin Ordinul Agenției Servicii Publice nr.71sc din 19 noiembrie 2020, registratorul categoria 2 în cadrul serviciului Cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, Vladimir Panas a fost eliberat din serviciu în baza art.86 alin.(1), lit.g) din Codul Muncii.

Prin urmare, instanța de apel a notat că raționamentele indicate de către prima instanță pentru a considera că ordinul nr. 71sc din 19 noiembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și ordinul nr. 78sc din 09 decembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” sunt 11 emise contrar legii, nu au la bază probe pertinente și, astfel, nu pot fi reținute pentru soluționarea pricinii.

În astfel de circumstanțe, Colegiul consideră că concluzia instanței de fond cu privire la anulării ordinelor nr. 71sc din 19 noiembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și ordinul nr. 78sc din 09 decembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” este lipsită de temei faptic și juridic, deoarece nu rezultă din analiza mult aspectuală a materialelor cauzei.

De asemenea, instanța de apel constată că la emiterea ordinului de concediere a lui Vladimir Panas din 09 decembrie 2020 au fost respectate prevederile art.201, art. 206-210 din Codul Muncii, care prevede procedura aplicării sancțiunilor disciplinare, modalitatea și termenul de examinare.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că toate constatările instanței de fond, ce au stat la baza anulării ordinului de concediere nr. 78sc din 09 decembrie 2020 conform art. 86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii privind concedierea lui Vladimir Panas din funcția de registratorului categoria 2 în cadrul serviciului Cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, sunt nefondate.

În concluzie, instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor de anulare a ordinului nr. 78sc din 09 decembrie 2020 cu privire la concederea lui Vladimir Panas din funcția de registratorului categoria 2 în cadrul serviciului Cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru conform art.86 alin.(1) lit.g) din Codul muncii, precum și a ordinului nr. 78sc din 09 decembrie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”.

Subsecvent, în condițiile în care ordinul nr. 78sc din 09 decembrie 2020 cu privire la concedierea lui Vladimir Panas fost emis de către ÎS „Agenția Servicii Publice” cu respectarea prevederilor Codului muncii, cerințele subsecvente a reclamantului cu privire la restabilirea la locul de muncă în funcția deținută de Registrator categoria a 2 în cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău a Departamentului Cadastru sunt la fel neîntemeiate, or, cerințele subsecvente poartă soarta cerințelor de bază.

Astfel, la caz, instanța de apel corelând prevederile legale citate cu situația de fapt și raportându-le la cele mai sus susținute, a conchis că se impune admiterea apelului declarat de către I.P. „Agenția Servicii Publice”, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de respingerea integrală a acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

În concluzie, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că prima instanța la emiterea hotărârii din 28 decembrie 2021 nu a apreciat obiectiv și în detaliu toate circumstanțele cauzei, constatare ce denotă necesitatea casării hotărârii emise cu respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată. 12

Or, principiul preeminenței dreptului, inserat în preambulul Convenției Europene și Statutul Consiliului Europei, constituind în același timp atât un important impuls la adoptarea Convenției (a se vedea cauza Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr.4451/70 din 21 februarie 1975, par.34, f.d.30), cât și parte integrantă a Convenției în conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) al Convenției de la Viena, nu poate fi neglijat la soluționarea pricinilor civile potrivit prevederilor art.12 din Codul de procedură civilă.

Conform dispozițiilor art.1 alin.(3) al Constituției Republicii Moldova, în lumina interpretărilor date în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, (a se vedea hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 19 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr.12-13/8 din 19 februarie 1998), una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor stabilite de Constituție și Legi, iar instanța de judecată nu constituie o excepție în acest sens.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că pretențiile reclamantului privind anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare prin concediere, restabilirii la locul de muncă, compensarea cheltuielilor de judecată sunt absolut neîntemeiate și poartă un caracter declarativ, fără a dispune de careva suport probatoriu și legal.

Reieșind din cele expuse mai sus, având în vedere că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată, argumentele apelantului IP „Agenția Servicii Publice” sunt întemeiate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, a casa hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea a unei noi hotărâri de respinge integrală a acțiunii reclamantului Vladimir Panas, ca neîntemeiată.

Recursul declarat de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (2) lit.a), b) și c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea;

Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: ,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, reglementează că: ,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la 14 soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,(1) în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău 03 noiembrie 2022, a fost expediată avocatului Eduar Hadei, care acționează în interesele lui Vladimir Panas, prin intermediul poștei electronice, la data de 05 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.91, Vol.II).

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.131 (f.d.92, Vol.II), la 09 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui Vladimir Panas, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 03 noiembrie 2022, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, la 03 martie 2023, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 24 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei IP ,,Agenția Servicii Publice”, copia recursului declarat de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.111, Vol.II).

Prin referința depusă la 04 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.137/138, Vol.II), IP ,,Agenția Servicii Publice” a solicitat respingerea recursului declarat de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ca neîntemeiat cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel (f.d.139, Vol.II). 15

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat, rezultă că, Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data 03 martie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se vedea pct.69), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența altor circumstanțe expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se vedea pct.70), nu le-a stabilit.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.70), nu le-a depistat.

În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere 16 îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Vladimir Panas, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,