2r-525/24 — cu privire la constatarea nedemnitatii succesorului testamentar, declararea nulitatii testamentului, anularea certificatului de mostenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a bunului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea nedemnitatii succesorului testamentar, declararea nulitatii testamentului, anularea certificatului de mostenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a bunului
- Temei legal
- termenul de depunere a apelului, respinsa cererea de repunere in termen a apelului
2r-525/24 — cu privire la constatarea nedemnitatii succesorului testamentar, declararea nulitatii testamentului, anularea certificatului de mostenitor testamentar, radierea din registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către avocatul Anatolie Bobu,
în interesele Valentynei Korsun,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia
Suhovirschi împotriva Valentynei Korsun, intervenient accesoriu notarul Lidia
Nagherneac cu privire la constatarea nedemnității succesorului testamentar,
declararea nulității testamentului, anularea certificatului de moștenitor testamentar
și radierea din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de proprietate
asupra 2/3 din bunul imobil,
împotriva încheierii din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care s-
a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit apelul declarat de
avocatul Anatolie Bobu, în interesele Valentynei Korsun,
(Dosarul nr. 2r-525/24
NR. PIGD 2-18120305-01-2r-23122024)
Respinsă cererea apelantei de repunere în termen a apelului. Restituirea cererii de
apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.
Judecătoria Ungheni, sediul Central, jud. R. Costru,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, S. Șleahtițki, I. Grosu
05 martie 2025
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către avocatul Anatolie
Bobu, în interesele Valentynei Korsun,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 septembrie 2018, Iulia Suhovirschi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Valentynei Korsun, intervenient accesoriu notarul Lidia
Naghrneac, prin care a solicitat constatarea și declararea nedemnității succesorului
testamentar Valentyna Korsun, după decesul Ludmilei Iurcenco și declararea
nulității testamentului nr. 9900 din 20 septembrie 2017 întocmit de Ludmila
Iurcenco în folosul Valentynei Korsun, autentificat de notarul Lidia Nagherneac din
mun. Ungheni.
La 15 noiembrie 2021, reprezentantul reclamantei Iulia Suhovirschi, avocatul
Tatiana Roibu, a depus cerere cu privire la modificarea temeiului și obiectului
acțiunii, potrivit căreia reclamanta a solicitat constatarea și declararea nedemnității
succesorului testamentar Valentyna Korsun, după decesul Liudmilei Iurcenco,
născută la XXXXX, survenit la XXXXX și declararea nulității testamentului nr.
9900 din 20 septembrie 2017, întocmit de către Liudmila Iurcenco în folosul
Valentynei Korsun, autentificat de către notarul Lidia Nagherneac, din mun.
Ungheni; anularea certificatului de moștenitor testamentar nr. 1-903 din 21
octombrie 2021, eliberat de către notarul Lidia Nagherneac, conform căruia i-a fost
transmis în proprietatea Valentynei Korsun averea succesorală rămasă după decesul
Liudmilei Iurcenco, constituită din 2/3 din apartamentul cu nr. cadastral XXXXX,
amplasat în mun. Ungheni, str. XXXXX; radierea din registrul bunurilor imobile
înregistrarea dreptului de proprietate pe numele Valentynei Korsun asupra 2/3 din
apartamentul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. Ungheni, str. XXXXX,
efectuată în baza certificatului de moștenitor testamentar nr. 1-903 din 21 octombrie
2021, eliberat de către notarul Lidia Nagherneac.
Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,
s-a admis cererea Iuliei Suhovirschi privind aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii.
S-a aplicat sechestru asupra 2/3 din ap. cu nr. cadastral XXXXX amplasat în mun.
Ungheni, str. XXXXX ce aparține cu drept de proprietate Valentynei Korsun, până
la soluționarea cauzei în fond. (f.d. 99-104)
Prin hotărârea din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a
admis acțiunea depusă de Iulia Suhovirschi. S-a constatat și s-a declarat
nedemnitatea succesorului testamentar Valentyna Korsun, anul nașterii XXXXX,
1
domiciliată în Urcaina, regiunea Lugansk, or. Alcevsk, str. XXXXX, după decesul
Liudmilei Iurcenco, născută la XXXXX, survenit la XXXXX. S-a declarat nul,
testamentul nr. 9900 din 20 septembrie 2017, întocmit de Liudmila Iurcenco în
folosul Valentynei Korsun, autentificat de către notarul Lidia Nagherneac din mun.
Ungheni. S-a anulat certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-903 din 21
octombrie 2021, eliberat de notarul Lidia Nagherneac, conform căruia i-a fost
transmis în proprietate Valentynei Korsun averea succesorală rămasă după decesul
Liudmilei Iurcenco, constituită din 2/3 din ap. cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în
mun. Ungheni, str. XXXXX. S-a dispus radierea din registrul bunurilor imobile,
înregistrarea dreptului de proprietate a Valentynei Korsun asupra 2/3 din ap. cu nr.
cadastral XXXXX amplasat în mun. Ungheni, str. XXXXX, efectuată în baza
certificatului de moștenitor testamentar nr. 1-903 din 21 octombrie 2021 eliberat de
către notarul Lidia Ngherneac.
S-a dispus, a menține până la devenirea definitivă a prezentei hotărâri
judecătorești și executarea ei, măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea
din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, sechestrul asupra 2/3
din ap. cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. Ungheni, str. XXXXX, ce
aparține cu drept de proprietate Valentynei Korsun, anul nașterii XXXXX, dom.
Ucraina, regiunea Lugansk, or. Alcevsk, str. XXXXX.
S-a încasat de la Valentyna Korsun în beneficiul Iuliei Suhoverschi cheltuieli
de judecată formate din plata taxei de stat de 1 845,12 lei, asistență juridică în sumă
de 2 500 lei, costul serviciilor cadastrale de 760 lei, în total 5 105,12 lei.
La 30 august 2024, avocatul Anatolie Bobu, în interesele Valentynei Korsun,
a declarat apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul
Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,
reexaminarea cauzei și emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind
nefondată. Totodată, reprezentantul apelantei a solicitat repunerea în termen de
declarare a apelului.
Prin încheierea 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
înaintată de avocatul Anatolie Bobu, în interesele Valentynei Korsun, privind
repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din 06 iunie 2023 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central. S-a restituit cererea de apel depusă de avocatul
Anatolie Bobu, în interesele Valentynei Korsun, împotriva hotărârii din 06 iunie
2023 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central ca tardivă.
La 11 decembrie 2024, avocatul Anatolie Bobu, în interesele Valentynei
Korsun, a depus prin intermediul poștei terestre cerere de recurs împotriva încheierii
din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea
încheierii recurate.
În susținerea recursului reprezentantul recurentei a invocat că procesul a fost
examinat în lipsa Valentynei Korsun, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil,
2
având dreptul de a-și expune poziția și de a prezenta probe. Consideră că deoarece,
nu a recepționat citațiile expediate în adresa sa nu se admite ca instanța să dispună
citarea acesteia prin publicitate, ori era necesar de a lua în considerare că locuiește
într-o localitate unde decurg acțiunii militare și care la moment se află sub ocupație
străină. Respectiv, se afla în neputință de a accepta poșta, sau de a avea acces la
sistemele electronice de comunicare, fiind deconectate de către organele ocupante
de sistemul internațional. În cazul dat, reclamanta urma să facă tot posibilul de a afla
locul aflării pârâtei, ori sunt rude apropiate și cunoștea unde putea refugia pentru
evitarea consecințele altercațiilor militare. Totodată, a menționat că reclamanta cât
și reprezentantul acesteia cunoșteau numărul de telefon al pârâtei Valentyna Korsun.
Reclamanta a comunicat că despre examinarea cauzei a aflat de la cunoscuții
săi, care i-au expediat hotărârea primei instanțe.
În continuare, reprezentantul recurentei a menționat că este lipsit de temei
juridic concluziile instanței de apel, referitor la rolul activ al părții în cauză în
efectuarea actelor procesuale în termeni legali, cu respectarea principiului securității
raporturilor juridice, fiind tractate prevederile art. 116 din Codul de procedură civilă
unilateral. Instanța de apel urma să ia în considerare circumstanțele obiective
referitor la legalitatea și modul anunțării pârâtei despre hotărârea pronunțată, ori
dreptul la apel începe a curge din momentul acceptării acesteia.
Astfel, prin respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului,
s-a menținut o hotărâre ilegală, iar prin încheierea din 07 noiembrie 2024 s-a încălcat
dreptul Valentynei Korsun la un proces echitabil în condițiile art. 6 CEDO.
La 09 ianuarie 2025, avocatul Tatiana Roibu, în interesele Iuliei Suhovirschi,
a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 427 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept
procedural.”
Art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă indică că:
3
„Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul
ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau
înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă
destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă definește:
„Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu
de acte.”
Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut
de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă indică că:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanța.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în
termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul
la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut
sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art. 116”.
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa
anatoliebobu1@gmail.com, copia încheierii motivate din 07 noiembrie 2024 a Curții
de Apel Bălți a fost notificată în mod electronic reprezentantului recurentei
Valentynei Korsun, avocatului Anatolie Bobu, la 27 noiembrie 2024 (f.d. 221).
Astfel, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în
interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă prin intermediul
oficiului poștal la 11 decembrie 2024. (f.d. 222-232)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ipoteza
recurentei și a reprezentantului acesteia, precum că cauza a fost examinată în lipsa
Valentynei Korsun, iar reclamanta Iulia Suhovirschi nu a făcut tot posibilul de a afla
locul aflării pârâtei/recurenței pentru expedierea corespondenței instanței de fond,
fiind rude și cunoscând numărul de telefon, iar citarea publică este un act formal de
citare. Consideră recurenta că deoarece, nu a recepționat citațiile expediate în adresa
sa nu se admite ca instanța să dispună citarea acesteia prin publicitate, ori era necesar
de a lua în considerare că locuiește într-o localitate unde decurg acțiuni militare și
care la moment se află sub ocupație străină. Respectiv, se afla în neputință de a
accepta poșta, sau de a avea acces la sistemele electronice de comunicare, fiind
deconectate de către organele ocupante de sistemul internațional.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la 05
decembrie 2018, 19 decembrie 2018, 04 octombrie 2021 (f.d. 27,30, 84) Valentyna
Korsun a fost prezenta în ședințele de judecată, fapt consemnat în procesele-verbale,
iar prin recipisele primei instanțe Valentyna Korsun, confirma prin semnături că a
fost înștiințată pentru stabilirea următoarelor ședințe.
Instanța de recurs reține că Valentyna Korsun a fost reprezentată în prima
instanță de către avocatul Andrei Onofrei în baza mandatului Seria MA nr. 1090006
din 21 septembrie 2018 și a contractului de asistență juridică nr. 30 din 21 septembrie
(f.d. 26) La data de 03 decembrie 2021, avocatul Andrei Onofrei a prezentat
instanței informație că la data de 08 noiembrie 2021 a fost semnat acordul privind
rezilierea contractului de asistență juridică nr. 30 din 21 septembrie 2018 și nr. 31
din 11 septembrie 2018 încheiat cu Valentyna Korsun. (f.d. 107-109)
Materialele cauzei atestă că Valentyna Korsun cunoștea că din 08 noiembrie
2021, avocatul Andrei Onofrei nu îi mai reprezenta interesele în instanță,
împuternicirile fiind retrase.
De asemenea, s-a constatat că la 26 ianuarie 2022, Judecătoria Ungheni a
expediat Valentynei Korsun, la adresa de domiciliu Ucraina, regiunea Lugansk, or.
Alcevsk, str. XXXXX, citația pentru ședința din 26 aprilie 2022, ora 12:00 cu aviz
de recepție, însă scrisoarea a fost restituită cu mențiunea „UPU Circular # 7 of
19.01.2015”. (f.d. 117)
5
Având în vedere că Valentyna Korsun nu a recepținat înștiințarea expediată în
adresa sa, instanța de fond pentru ședința din 04 august 2022, ora 10:00 a dispus
citarea publică, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 151-157 (8195-8201) din 20
mai 2022. (f.d. 144)
De asemenea, instanța de recurs reține că Valentyna Korsun nu a comunicat
instanței că a schimbat domiciliul său indicând noua adresă. În lipsa unei astfel de
comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și
se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
declarative și neîntemeiate argumentele invocate de reprezentantului recurentei
Valentyna Korsun, precum că în regiunea Lugansc decurg acțiunii militare, iar la
moment se află sub ocupație străină, neavând posibilitate de a accepta poșta, sau de
a avea acces la sistemele electronice de comunicare, fiind deconectate de către
organele ocupante de la sistemul internațional, or probele materiale demonstrează că
ultima cunoștea despre desfășurarea procesului, fapt confirmat prin procesele-
verbale și semnăturile aplicate pe recipise, urma să depună diligență maximă pentru
verificarea mersului cauzei, etapa la care se află spre examinare pentru protejarea
drepturilor sale. Mai mult, cunoscând că nu are posibilitate de a accepta poșta,
trebuia să înștiințeze instanța despre acest fapt și să indice o altă adresă de
corespondență, care va asigura înștiințarea legală.
Totodată, instanța de recurs reține că recurenta Valentyna Korsun a invocat în
recurs că având statut de refugiat a locuit temporar la rude în or. Krasnodar, iar în
cererea de apel a indicat adresa or. Krasnodar, str. XXXXX, care nu se află în zona
de conflict militar, având acces la toate căile de comunicare. Respectiv, Valentyna
Korsun, neavând careva restricții, avea posibilitate prin intermediul poștei terestre,
poștei electronice sau să se deplaseze personal în Republica Moldova pentru a se
informa despre mersul dosarului și l-a ce etapă de examinare se află întru exercitarea
drepturile sale procedurale.
Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia
necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația
de a se conforma legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
accepta poziția reprezentantului recurentului, precum că, în condițiile speței, pentru
Valentyna Korsun termenul de atac în ordine de apel a început să curgă din ziua
imediat următoare datei când a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanței, or,
prevederile coroborate ale art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă
prescriu expres că termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să
curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii
judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc
de dispoziție.
6
Astfel, recurenta avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se
conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul
său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în
afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
legiuitorul a instituit termen pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate
de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea
exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a
principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție
inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea
referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei
căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să
respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă
posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete
din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
37. În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea
securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o
cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără
a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse
supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că
Valentina Korsun, nu a îndeplinit actul procedural în interiorul termenului legal
instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar Curtea de Apel Bălți,
prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a soluționat cererea de
repunere în termenul procedural de declarare a apelului, considerând-o neîntemeiată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs
Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești
definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina
7
unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval
considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare
de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 07
noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost emisă în concordanță cu normele de
drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de
recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către avocatul Anatolie Bobu, în interesele
Valentynei Korsun, împotriva încheierii din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Bălți emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă Iulia
Suhovirschi împotriva Valentynei Korsun, intervenient accesoriu notarul Lidia
Nagherneac cu privire la constatarea nedemnității succesorului testamentar,
declararea nulității testamentului, anularea certificatului de moștenitor testamentar
și radierea din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de proprietate
asupra 2/3 din bunul imobil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8