3r-15/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de revizuire
3r-15/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Alexandru
Moloman în interesele lui Sergiu Stici,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Stici împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind
anularea actelor administrative,
împotriva încheierii din 21 noiembrie 204 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-15/25
NR. PIGD 2-19092876-01-3r-17012025)
Temeiurile de revizuire. Doar dispozitivul unei hotărâri, fără să fie clare
circumstanțele importante esențiale pentru soluționarea justă a cauzei civile,
nu constituie temei de revizuire care s-ar încadra în prevederile art. 449 lit.b)
CPC.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: I. Bejenaru, N. Craiu, N. Vascan)
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici A.
Bostan)
5 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocatul Alexandru
Moloman în interesele lui Sergiu Stici
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 aprilie 2019, Sergiu Stici a depus cerere de chemare în judecată
în contencios administrativ împotriva serviciului Fiscal de Stat cu privire la
anularea Actului de control întocmit de Serviciului Fiscal de Stat, Direcția
Generală Administrare contribuabili mari nr. 5-688841 din 25 octombrie
2018 emis în privința contribuabilul Sergiu Stici; anularea Deciziei
Serviciului Fiscal de Stat nr. 347 din 21 decembrie 2018, emisă asupra
cazului de încălcare fiscală; anularea Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.
88 din 28 martie 2019, emisă de Serviciul Fiscal de Stat pe marginea
contestației înaintate de contribuabilul Sergiu Stici împotriva Deciziei
Serviciului Fiscal de Stat nr. 347 din 21 decembrie 2018, emisă asupra
cazului de încălcare fiscală.
Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ,
intentată la cererea chemare în judecată depusă de Sergiu Stici împotriva
Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului de control nr. 5-688841
din 25 octombrie 2018 întocmit de către Serviciul Fiscal de Stat, anularea
Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 347 din 21 decembrie 2018, anularea
Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 88 din 28 martie 2019.
La 27 martie 2020, avocatul Alexandru Moloman în interesele lui
Sergiu Stici a declarat apel împotriva hotărârii din 16 martie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Sergiu Stici, s-a respins, s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, din 16 martie 2020.
La 15 februarie 2022 și 2 martie 2022 avocații Alexandru Moloman și
Vitalie Iordachi în interesele lui Sergiu Stici, au declarat recurs împotriva
decizie din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 10 august 2022 a Curții Supreme de Justiție,
recursurile depuse de Sergiu Stici, reprezentat de avocații Alexandru
Moloman și Vitalie Iordachi s-au declarat inadmisibile.
1
La 27 septembrie 2024, avocatul Alexandru Moloman în interesele lui
Sergiu Stici a depus cerere de revizuire a deciziei din 8 februarie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 08 februarie 2022 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din
16 martie 2020, cu reexaminarea cauzei de contencios administrativ intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Stici împotriva
Serviciului Fiscal de Stat privind contestarea actului administrativ, iar
acțiunea înaintată de către Sergiu Stici în contradictoriu cu Serviciul Fiscal
de Stat privind anularea Actului de control întocmit de Serviciului Fiscal de
Stat, Direcția Generală Administrare contribuabili mari nr. 5-688841 din 25
octombrie 2018; anularea Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 347 din 21
decembrie 2018, emisă asupra cazului de încălcare fiscală; cât și Deciziei
Serviciului Fiscal de Stat nr. 88 din 28 martie 2019, emisă de Serviciul Fiscal
de Stat pe marginea contestației înaintate de contribuabilul Sergiu Stici
împotriva Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 347 din 21 decembrie 2018,
să fie admisă integral.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de revizuire declarată de Sergiu Stici împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 8 februarie 2022, s-a respins ca fiind inadmisibilă.
La 27 decembrie 2024, avocatul Alexandru Moloman în interesele lui
Sergiu Stici, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 noiembrie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2024, admiterea cererii
de revizuire cu anularea deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2022
și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16 martie 2020, iar
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Sergiu Stici împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea
actului administrativ, să fie transmisă la rejudecare.
În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat că soluția instanței
de apel emisă pe marginea cererii de revizuire este controversată, instanța de
apel a ignorat cu desăvârșire art. 22 Cod administrativ.
Consideră nefondate alegațiile instanței de revizuire în privința
faptului că revizuentul urmează să dovedească că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare
a cauzei. Or, încă la etapa examinării contestației înaintat de contribuabilul
Sergiu Stici împotriva Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.347 din 21
decembrie 2018 Vadim Soltan a oferit autorităților fiscale explicații privind
circumstanțele în care a fost întocmită recipisa din 19 septembrie 2014 și
anume, a comunicat că într-adevăr, la data de 19 septembrie 2014, în or.
Orhei, în prezenta sa, a fost întocmită recipisa dintre Sergiu Stici și Stanislav
Gozun, dar nu au fost transmise către Stanislav Gozun careva mijloace
bănești.
2
În aceeași ordine de idei, în ceea ce tine de trimiterea instanței de
revizuire la art. 143 alin. (2) Cod administrativ, și alegarea că aprecierea
legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în funcție
de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri
prealabile - de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea
prealabilă, - menționează că într-adevăr hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul
Central la data de 15 februarie 2024 a fost emisă după finalizarea examinării
cauzei de speță, însă nulitatea absolută a recipisei din 19 septembrie 2014 a
existat și la momentul examinării anterioare a cauze, dar a fost trecută cu
vederea și tolerată, necăutând la faptul că instanțelor de judecată le revine
obligația imperativă de a cerceta starea de fapt și de drept și să constate cazuri
de nulitatea absolută din oficiu.
Notează că, potrivit art. 327 Codul civil, actul juridic este nul dacă
nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește
un interes general (nulitate absolută). Iar, în conformitate cu art. 331 Codul
civil, actul juridic nul se consideră, cu efect retroactiv, că nu a produs niciun
efect juridic din momentul încheierii. Drepturile reale dobândite în temeiul
actului juridic nul sau anulat se consideră că nu au fost dobândite pe acest
temei. Această dispoziție se aplică și drepturilor de creanță ori drepturilor
asupra obiectului de proprietate intelectuală dobândite în temeiul actului
juridic.
Subliniază că, din conținutul încheierii contestate reține că instanța
invocă că din conținutul actelor administrative contestate se reține că,
Decizia SFS asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Sergiu Stici
nr.347 din 21 decembrie 2018, prin care persoanei fizice Sergiu Stici i s-a
calculat spre plată la buget impozit pe venit în sumă de 1154205 lei, majorare
de întârziere în sumă de 549565 lei și s-a aplicat amendă în mărime de
672889 lei, nu este întemeiată doar pe recipisa a cărei nulitate s-a constatat
prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Reține că prin alegațiile date instanța de revizuire a depășit atribuțiile
sale și a intrat în fondul litigiului.
Menționează că efectul nulității recipisei asupra actului administrativ
defavorabil poate fi stabilit doar în cadrul rejudecării cauzei, însă nu la etapa
admiterii sau respingerii a revizuirii.
Comunică că, la caz apare întrebarea însuși a legalității procedurii
administrative și încălcărilor admise de către autoritatea publica cu funcțiile
de control, or în situația în care autoritatea publică a ignorat nulitatea
absolută a unui act juridic, se constată ingerința gravă în caracterul echitabil
a procedurii exercitate și asupra veridicității rezultatelor controlului ca atare.
În acest mod, fiind în prezența situației în care Actul de control al
Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală administrare contribuabili mari
nr. 5-688841 din 25 octombrie 2018, decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.
3
347 din 21 decembrie 2018 „asupra cazului de încălcare fiscală comisă de
către Sergiu Stici” și a decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 88 din 28 martie
2019 „pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 347 din 21 decembrie
2018, emisă de către Serviciul Fiscal de Stat” au fost emise în baza unui act
juridic lovit de nulitatea absolută. În acest mod situație fiscală stabilită de
către intimatul, constatările și concluziile acestuia, calcurile, majorările și
amenzile calculate în privința așa ziselor obligațiilor fiscale a lui Sergiu Stici
s-au bazat pe faptul împrumutului, care după cum s-a stabilit nu a existat.
De asemenea, din conținutul încheierii contestate reține că instanța
invocă că, argumentele enunțate de Sergiu Stici în cererea de revizuire nu
constituie circumstanțe prevăzute de lege care ar genera dreptul
revizuentului de revizuire a unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile pronunțate în cadrul unui proces de contencios administrativ.
În acest sens menționează că conform art. 120 din Constituția
Republicii Moldova, este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri
definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de
acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri
judecătorești definitive. Așadar, poziția autorității publice și aprecierea
actelor juridice pusă la baza stabilirii situației fiscale expusă în actele
administrative în cauză contravine hotărârii irevocabile în dosarul nr.2-
2609/2023 (PIGD: 2-23152579-38-2-26102023-1) din 15 februarie 2024 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central prin care s-a constata nulitatea absolută a
recipisei din 19 septembrie 2014 încheiată între Sergiu Stici și Stanislav
Gozun.
Subliniază că recipisa a fost lovită de nulitate absolută și pe parcursul
judecării anterioare a prezentei cauze de contencios administrativ, însă
instanțele de judecată au dat dovadă de o atitudine superficială și arbitrară,
preluând în mod necondiționat poziția autorității publice și ignorând temeiuri
de nulitatea absolută a unui act juridic, pe care aveau obligația imperativă să
o constate din oficiu.
Mai indică că, din conținutul încheierii contestate reține că instanța
invocă că, astfel, Completul judiciar reține că retractarea neîntemeiată a unei
hotărâri judecătorești irevocabile, are menirea să producă efecte juridice
grave pentru părți. Or, unul din elementele fundamentale ale preeminenței
dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care denotă că,
soluția definitivă a oricărui litigiu nu poate fi rediscutată fără motive legale.
Sau în sensul normei prevăzute de art. 449 Cod procedură civilă, admiterea
revizuirii poate fi produsă doar în cazurile strict determinate de legiuitor.
Așadar, cu buna știința faptului că poziția autorității publice expusă în
actele administrative în cauză este una eronată, instanța de revizuire
împiedică posibilitatea că în cauză să fie stabilit adevărul și să fie pronunțată
4
o soluție justă, susținând în continuare puterea juridica a unui act
administrativ bazat pe act juridic, care este lovit de nulitatea absolută.
La caz se constată că faptul constatării nulității absolute a recipisei din
19 septembrie 2014 încheiată între Sergiu Stici și Stanislav Gozun stabilit
prin hotărârea irevocabilă este opozabil atât instanței competente la
examinarea cererii de revizuire, cit și însuși intimatului. Astfel, odată ce în
procesul înfăptuirii justiției de către instanța de judecată a fost constatată
nulitatea absolută a recipisei din 19 septembrie 2014, pe cale de consecință
urmează să fie revizuită și situația fiscală a contribuabilului stabilită în
prezenta cauză de contencios administrativ. Or, la moment fiind în prezența
situației în care actele administrative și hotărârile judiciare - au fost emise în
baza unui act juridic lovit de nulitatea absolută.
În acest mod situație fiscală stabilită de către intimat, constatările și
concluziile acestuia, calcurile, majorările și amenzile calculate în privința așa
ziselor obligații fiscale a lui Sergiu Stici și susținute prin hotărâre judiciare
emise la caz, s-au bazat pe faptul împrumutului, care nu a existat, fiind
constatată printr-un act judiciar irevocabil nulitatea absolută a recipisei din
19 septembrie 2014 încheiată între Sergiu Stici și Stanislav Gozun.
Potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele
judecătorești naționale sunt în drept de a admite derogări din principiile și
garanțiile stabilite prin normele Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, inclusiv și din principiul
securității raporturilor juridice, când aceasta este necesar într-o societate
democratică, pentru garantarea și respectarea intereselor ce prevalează
interesele intimatului, în special, în cazul în care aceasta o cer interesele
justiției.
În asemenea cazuri, excluderea posibilității de revizuire a hotărârii,
pentru motive formale poate să ducă la încălcarea principiului echității și
legalității hotărârii judecătorești, fiind lezată și încrederea publicului în
autoritatea judecătorească. Iar, admiterea cererii de revizuire în cauză,
reieșind din sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privința intimatului a
principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară
și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public
și a echității justiției.
Astfel notează că, în acest caz instanța de revizuire, a dat dovadă de
atitudinea superficială, veghind pentru interesele doar unei părți și anume a
autorității publice, fiind ignorat cu desăvârșire faptul că pe parcursul
judecării anterioare, a fost omisă examinarea nulității absolute a unui act
juridic în baza la care ulterior s-a emis act administrativ defavorabil și au fost
stabilite obligațiile fiscale ale revizuentului, care de fapt nu existau.
5
La 6 februarie 2025, reprezentatul intimatului Serviciul Fiscal de Stat
– Natalia Ciobanu a depus referință la cererea de recurs, solicitând
respingerea ca fiind neîntemeiată cerere de recurs înaintată de către Sergiu
Stici cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din 21 noiembrie
2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii:
b) respinge recursul;
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 449 din Codul de procedură civilă:
Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu cauza care se judecă;
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
cauzei;
c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești
care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;
6
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională
și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de
judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții
Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de
tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii
Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind
corectitudinea soluției din hotărârea atacată;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor
sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea
hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul
menționează că Curtea de apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la
21 noiembrie 2024, fiind notificată recurentului la 18 decembrie 2024 prin
intermediul poștei electronice (f. d. 239 V-III).
Astfel, recursul declarat de avocatul Alexandru Moloman în interesele
lui Sergiu Stici, înregistrat la 27 decembrie 2024, este în termen.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din
următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că la la 27 septembrie 2024, avocatul
Alexandru Moloman în interesele lui Sergiu Stici a depus cerere de revizuire
a deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de revizuire declarată de Sergiu Stici împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 8 februarie 2022, s-a respins ca fiind inadmisibilă.
La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire
a conchis că, argumentele enunțate de Stici Sergiu în cererea de revizuire nu
constituie circumstanțe prevăzute de lege care ar genera dreptul
revizuentului de revizuire a unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile pronunțate în cadrul unui proces de contencios administrativ.
Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de
revizuire a deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, depusă la
27 septembrie 2024 de avocatul Alexandru Moloman în interesele lui Sergiu
Stici, instanța de recurs constată că revizuentul și-a înaintat cererea de
revizuire pe dispozițiile art. 449 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,
invocând ca temei faptul că prin hotărârea irevocabilă din 15 februarie 2024
a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a constatat nulitatea absolută a
recipisei din 19 septembrie 2014 încheiată între Sergiu Stici și Stanislav
7
Gorun, recipisă care a fost prezentată serviciului Fiscal de Stat și a servit
drept sursă de informație pentru stabilirea situației fiscale reale ale
contribuabilului.
Astfel, circumstanțele invocate de avocatul Alexandru Moloman în
interesele lui Sergiu Stici, în cererea de revizuire, nu pot fi reținute, or, la
caz, revizuentul a indicat drept temei al revizuirii art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă, adică faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe
sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a
afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
pricinii.
Cu referire la norma cuprinsă la art. 449 lit. b) din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată tine să atragă atenția asupra faptului că
circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al
probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și
obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a
cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de
judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului
anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost
descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.
În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire,
este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să
existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută
ulterior.
Totodată, revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, conchide că,
dispozitivul hotărârii din 15 februarie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, nu justifică existenta temeiului revizuirii deciziei prevăzut la art. 449
lit. b) din Codul de procedură civilă, or corect a reținut instanța de apel că,
actelor administrative contestate Decizia SFS asupra cazului de încălcare
fiscală comisă de către Stici Sergiu nr.347 din 21 decembrie 2018, prin care
persoanei fizice Stici Sergiu i s-a calculat spre plată la buget impozit pe venit
în sumă de 1 154 205 lei, majorare de întârziere în sumă de 549 565 lei și s-
a aplicat amendă în mărime de 672 889 lei, nu este întemeiată doar pe
recipisa a cărei nulitate s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Mai mult ca atât, un simplu dispozitiv a unei hotărâri, fără să fie clare
circumstanțele de fapt și de drept care au stat la baza adoptării acesteia, nu
poate servi ca temei pentru revizuirea unui alt act judiciar irevocabil. Or,
revizuirea are la bază stabilirea unor circumstanțe noi, care au un rol esențial
pentru adoptarea unei soluții corecte. Însă din conținutul dispozitivului nu
8
poate fi dedus care sunt acele circumstanțe și în ce măsură sunt relevante și
justifică o eventuală revizuire.
Totodată, potrivit art. 143 alin. (1) din Codul administrativ, aprecierea
legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în funcție
de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri
prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea
prealabilă.
De altfel, Curtea de apel întemeiat a reținut că, pornind de la pretinsa
apariție a unei circumstanțe noi, hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central,
din 15 februarie 2024, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată
înaintată de Tatiana Gozun împotriva pârâtului Sergiu Stici, intervenient
accesoriu Vadim Soltan privind constatarea nulității absolute a recipisei și s-
a constat nulitatea absolută a recipisei din 19 septembrie 2014 încheiată între
Sergiu Stici și Stanislav Gozun, revizuentul Sergiu Stici ar fi în drept să-și
valorifice pretinsele drepturi încălcate prin a iniția o nouă procedură
administrativă de anulare /încetare a efectelor juridice a actului administrativ
defavorabil, Decizia Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare
fiscală comisă de către Sergiu Stici nr. 347 din 21 decembrie 2018.
Astfel, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența
prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care în esență
evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de
instanța, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.
Mai mult se reține că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu
de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii
contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată
fără motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate,
iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată
pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a
efectua o nouă examinare.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor
să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).
Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că
nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile
și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare
a cauzei.
9
Competenta instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie
exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu
pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla
existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei
de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca
contra Moldovei).
În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire
ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune
respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §
1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de revizuire este legală, iar argumentele invocate de avocatul
Alexandru Moloman în interesele lui Sergiu Stici, sunt neîntemeiate,
Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 195, art. 243 alin.
(1) lit. b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de avocatul Alexandru Moloman în
interesele lui Sergiu Stici.
Menține încheierea din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Stici împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind
anularea actelor administrative.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10