2rac-150/23 — cu privire la revendicarea bunului din posesia ilegală si compensarea cheltuielilor de judecata

La 22 martie 2022, AGȚ „Izvoarele Lunguței” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Ciucur-Mingir, prin care a solicitat revocarea bunului din posesia ilegală și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 17 mai 1995 colhozul „Ciucur Mingir” din sat. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia a dat în exploatare transformatorul TP572 k*O, care alimentează fântâna arteziană nr.

Potrivit procesului-verbal nr. 2 al adunării generale a colhoznicilor din 13 martie 1997, colhozul „Ciucur Mingir” a fost reorganizat în Asociația Gospodăriilor Țărănești „Izvoarele Lunguței”. Punctul 1.10 a statutului AGȚ „Izvoarele Lunguței”, prevede că asociația este succesorul în drepturi și obligații a colhozului „Ciucur Mingir” privatizat și reorganizat în Asociație, inclusiv și asupra transformatorul TP 572 k*O. Prin extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 454 din 10 noiembrie 2021, Mihail Taran este administratorul AGȚ „Izvoarele Lunguței”. În perioada 26 iunie 2017 – 30 iulie 2017, persoane necunoscute au sustras transformatorul electric cu puterea de 25 kw, care aparținea AGȚ „Izvoarele Lunguței”. 3. La 07 august 2017, în baza plângerii depusă de administratorul AGȚ „Izvoarele Lunguței”, Mihail Taran, OUP al IP Cimișlia a pornit procesul penal nr. 2017400244 în baza art. 186 alin. (1) din Codul penal, pe faptul sustragerii transformatorului electric cu puterea de 25 Kw, ce aparținea AGȚ „Izvoarele Lunguței”. La situația din 13 august 2018, prin ordonanța procurorului în Procuratura Cimișlia, Iurie Oboroceanu s-a dispus: încetarea urmăririi penale și clasarea procesului penal nr. 2017400244, pornit în baza plângerii lui Mihail Taran pe faptul sustragerii transformatorului electric cu puterea de 25Kw, deoarece, în viziunea procurorului transformatorul TP 572 nu a fost sustras, acesta fiind demontat la indicația fostului primar al satului Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia, Gheorghe Pînzari, de către angajații SRL „Pliton”. 1 4. După demontare, transformatorul TP572 de k*O a fost transportat la Primăria sat. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia și transmis pentru păstrare primarului Gheorghe Pînzaru. 5. Reclamantul a susținut că transformatorul respectiv până la etapa actuală se deține în posesia ilegală a primarului sat. Ciucur-Mingir. La 20 septembrie 2021 în adresa actualului primar al satului Ciucur-Mingir, Tudor Ciobanu a fost expediată cerere prealabilă cu privire la restituirea transformatorului TP 572 de k*O, înregistrată cu nr. 24 din 24 septembrie 2021. Ulterior, la 29 septembrie 2021, actualul primar al satului Ciucur- Mingir, Tudor Ciobanu, prin răspunsul nr. 108 a refuzat să restituie transformatorul TP 572 de k*O, ori nu dorește să restituie benevol un bun ce nu îi aparține, demonstrând un comportament de rea credință și abuz de drept.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, obligarea primarului satului Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia, persoana care stăpânește de fapt ilegal transformatorul de model TP572 de k*O să-l restituie proprietarului legal AGȚ „Izvoarele Lunguței” conform art. 581 din Codul civil (acțiunea în revendicare). De asemenea, a solicitat încasarea din contul pârâtului cheltuielilor judiciare constituite din plata taxei de stat achitată de reclamantă la depunerea acțiunii în sumă de 270 lei, dar și cheltuielile de acordare a asistenței juridice în sumă de 7 000 lei, dar și alte cheltuieli suportate de reclamantă în sensul art. 90 din Codul de procedură civilă.

Prin decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul declarat de avocatul Valeriu Strănescu, în interesele AGȚ „Izvoarele Lunguței” și s-a menținut hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de AGȚ „Izvoarele Lunguței” împotriva primarului satului Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia cu privire la revendicarea bunului din posesia ilegală și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului în raport cu starea reală de fapt a reținut că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin circumstanțele de fapt importante pentru soluționarea pricinii, a aplicat corect normele de drept material și a respectat normele de drept procedural la judecarea speței.

Instanța de apel a reținut concluzia instanței de fond referitor la faptul că AGȚ „Izvoarele Lunguței” nu a prezentat careva probe, care ar atesta temeinicia pretențiilor invocate, ori în speță, coroborarea aspectelor constatate de către organul de urmărire penală la cercetarea cazului ce viza sustragerea transformatorului TP-572 din sat. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia, atestă faptul că în actele furnizorului de energie electrică ÎCS „Red Union Fenosa” SA, dar și în arhiva Inspecției de Stat în energetică nu se dețin materiale sau situații care ar descrie apartenența sau justificarea dreptului de proprietate asupra bunului mobil, revendicarea căruia s-a solicitat.

Materialelor cauzei atestă că potrivit ordonanței privind încetarea urmăririi penale și clasarea procesului penal din 13 august 2018 s-a dispus încetarea urmăririi penale pe cauza penală cu nr. 2017400244 deoarece, în cazul dat nu există faptul infracțiunii cu clasarea procesului penal, urmărire penală ce a fost inițiată la plângerea depusă de Mihail Taran pe faptul că în perioada 26 iunie 2017-30iulie 2017 persoane necunoscute au sustras un transformator electric cu puterea de 25 kW, ce aparține AGȚ „Izvoarele Lunguței”. Ordonanța a devenit definitivă prin decizia Curții de Apel Comrat din 28 iulie 2021, prin care s-a respins ca fiind nefondat recursul declarat de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele lui Mihail Taran și s-a menținut încheierea instanței de fond din 10 martie 2021, dar prin încheierea primei instanțe s-a respins plângerea înaintată de Mihail Taran împotriva ordonanței de încetare a urmăririi penale și clasarea procesului penal din 13 august 2018.

Subsecvent, deoarece AGȚ „Izvoarele Lunguței” nu a demonstrat faptul că bunul revendicarea căruia s-a solicitat (transformatorul de model TP 572 de k*O) a aparținut asociației, și nu s-a demonstrat sustragerea acestuia de către persoane necunoscute, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe precum că „era de obligația reclamantului să justifice dreptul său asupra acestui bun, ca mai apoi să poată 3 solicita revendicarea ultimului din posesie străină. În acest sens, s-a respins și alegațiile AGȚ „Izvoarele Lunguței”, referitor la faptul că transformatorul de model TP 572 de k*O se află la evidența contabilă a AGȚ „Izvoarele Lunguței”, or careva probe pertinente și concludente, în acest sens, nu au fost prezentate.

De asemenea, a menționat că potrivit certificatului nr. 64 din 01 decembrie 2022 întocmit de AGȚ „Izvoarele Lunguței” se demonstrează că bunul mobil transformatorul TP 572 k*O, costul 7 500 lei, care alimenta fântâna arteziană nr. 1566 se află la balanța AGȚ „Izvoarele Lunguței” din 22 decembrie 1997.

De asemenea, reprezentantul recurentei a reiterat explicațiile expuse în instanțele ierarhic inferioare în susținerea pretențiilor sale. În drept, a indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 02 februarie 2023. Decizia motivată a Curții de Apel Comrat din 02 februarie 2023, a fost expediată avocatului Valeriu Stănescu și AGȚ „Izvoarele Lunguței” prin intermediul poștei terestre la 23 martie 2023, fiind recepționată la 27 martie 2023 și 30 martie 2023 fapt confirmat prin avizele de recepție nr. DS8004250646AS, DS8004250648AS anexate la materialele cauzei (f.d. 110, 111). Astfel, recursul declarat de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele AGȚ 4 „Izvoarele Lunguței”, la 10 aprilie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 12 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului, copia recursului declarat de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele AGȚ „Izvoarele Lunguței”, împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

La 21 iulie 2023, primarul satului Ciucur-Mingir a depus referință, prin care a indicat că fântâna arteziană nr. 1566 împreună cu transformatorul care o alimenta cu energie electrică (TP 572 de K*O) au fost transmise gratuit și cu drept deplin de proprietate pe termen nelimitat Primăriei Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia prin actul de primire-predare nr. 1 din 17 mai 2013, semnat de administratorul AGȚ „Izvoarele Lunguței”, Mihail Taran și membrii comisiei Primăriei Gheorghe Pânzaru, Tamara Surdu, Maria Diordiev. Totodată, fântâna arteziană, împreună cu accesoriile ce îi aparțin au fost transmise de la balanța AGȚ „Izvoarele Lunguței la balanța Primăriei prin decizia Consiliului local Ciucur-Mingir nr. 3/2 din 04 iulie 2013.

Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

Art. 432 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă reglementează că: „(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. 6

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 7

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele AGȚ „Izvoarele Lunguței”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Valeriu Stănescu, în interesele Asociația Gospodăriilor Țărănești „Izvoarele Lunguței”, împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8