2ra-1131/23 — incasarea prejudiciului material

La 09 septembrie 2019, Mariana Gangan reprezentată de avocatul Alexandru Găină a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Tarnin-Agro” privind încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, a indicat că conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren este proprietară a lotului de teren agricol plantat cu livadă de meri, cu nr. cadastral xxx, suprafața de 0,0586 ha amplasat în extravilanul s. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia.

Totodată, conform certificatului de moștenitor testamentar, eliberat la 02 septembrie 2003 de către notarul privat Lilia Brac, Mariana Gangan a primit în proprietate bunurile succesorale care au aparținut mamei sale Feodosia Ghilan, inclusiv, lotul de teren agricol plantat cu livadă de meri, nr. cadastral xxx, suprafața de 0,1165 ha, amplasat în extravilanul s. Ciucur- Mingir, r-nul Cimișlia. Ambele terenuri sunt amplasate pe același câmp, având o linie de hotar comună.

A menționat că, în perioada anilor 2003-2019, atât reclamanta Mariana Gangan, cât și soțul său Mihail Gangan au prelucrat lotul de teren menționat, îngrijind de livadă și strângând roada de mere, pentru necesități personale.

A enunțat că, în luna iunie 2019, reprezentantul reclamantei, Mihail Gangan a constatat că livada a fost total defrișată, fără consimțământul proprietarului. Pe acest caz a apelat la Primărie, iar ulterior comisia Primăriei s. Ciucur-Mingir a venit la fața locului și a întocmit actul de constatare, cu descrierea situației de fapt și de drept.

A invocat că, la 16 august 2019 a expediat în adresa SRL „Tarnin-Agro” prin poștă, cu aviz de recepție, reclamația prin care a solicitat să fie reparat prejudicial material și moral în sumă totală de 40 734 lei. La 17 august 2019 scrisoarea a fost returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „adresatul a refuzat să o primească”.

Consideră că prin acțiunile sale SRL „Tarnin-Agro” nu numai că l-a privat de posesiunea asupra bunului care îi aparține cu drept de proprietate, dar defrișând ilegal livada de meri i-a cauzat un prejudiciu material și moral considerabil. Prejudiciul material se caracterizează prin defrișarea livezii, prin ce are de suferit un prejudiciu de lungă durată caracterizat prin venitul ratat al roadei pentru ani 1 înainte. Totodată, partea materială mai constă și din copacii care au fost defrișați, masa lemnoasă care la fel are o valoare materială.

A precizat că, conform datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2018 în sectorul individual, pentru plantațiile multianuale, meri, roada medie anuală constituie 107 chintale/hectar, iar prețul pentru o tonă de mere, constituia 3 689 lei. Respectiv, potrivit calculelor reclamantului, venitul ratat constituie 23769 lei. Mai mult ca atât, invocă că mai este și masa lemnoasă, copacii, dar nu a avut posibilitatea să asigure estimarea prețului de un specialist.

A explicat că, prejudiciu moral este exprimat prin suferințele sufletești legate de distrugerea barbară a livezii și imposibilitatea de a-și realiza drepturile sale legitime de proprietar. Pe lângă faptul că strângea roada, menționează că folosea acest teren pentru a pune stupii pentru albine ale rudelor, cosea vara iarba din livadă pentru strângerea furajerelor la animale, de la care nu avea numai un venit suplimentar, dar primea o plăcere sufletească. În prezent, fiind lipsit de toate, livada fiind distrusă, solul arat. Respectiv, estimează prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei.

La 17 noiembrie 2021, avocatul Alexandru Găină în interesele Marianei Gangan și Mihail Gangan a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea din contul SRL „Tarnin-Agro” în beneficiul Marianei Gangan, prejudiciul material în sumă de 13 823 lei, suma de 6 911 lei în calitate de prejudiciu material și suma de 20 000 lei în calitate de prejudiciu moral în beneficiul Marianei Gangan și Mihail Gangan.

În motivarea cererii concretizată, suplimentar la cererea de chemare în judecată a invocat că, Mariana Gangan și Mihail Gangan, conform titlului de autentificare a dreptului de teren sunt proprietari în devălmășie a lotului de teren agricol, plantat cu livadă de meri, nr. cadastral xxx, suprafața de 0,0586 ha, amplasat în extravilanul s. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia.

În motivarea soluției, instanța de apel lecturând textul hotărârii motivate a primei instanțe, a ajuns la concluzia că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și că concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sânt în contradicție cu circumstanțele cauzei, ceea ce este temei de a admite apelul și casa hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente.

Instanța de apel a constatat că potrivit certificatului de moștenitor testamentar din 02 septembrie 2003, înregistrat cu nr. 3861 și eliberat de notarul Burac Lilia, apelanta Mariana Gangan este moștenitoarea terenurilor agricole cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 2,4995 ha; nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,3107; nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,1165 ha, toate amplasate în extravilanul sat. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia. 3

Totodată, potrivit copiei autentificate de pe titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, se constată că după apelanta Mariana Gangan este înscris terenul agricol cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,0586 ha, care i-a fost repartizat în proprietate privată la 21 martie 2000.

Instanța de apel a mai reținut că apelanta Mariana Gangan este căsătorită cu Mihail Gangan, sunt căsătoriți începând cu 30 mai 1992, fapt confirmat prin extrasul de pe actul de căsătorie. Subsecvent, la caz urmează a fi reținut faptul că Mariana Gangan și Mihail Gangan sunt proprietari în devălmășie a lotului de teren agricol cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,0586 ha, amplasat în extravilanul sat. Ciucur- Mingir, r-nul Cimișlia, chiar dacă la materialele cauzei este anexat și certificatul de divorț dintre apelanți.

De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit Actului de constatare din 19 august 2019, întocmit de inginerul funciar din cadrul primăriei, Tatiana Gangan, consilierii locali Balmuș Anatolie și Hurchium Ion, precum și reprezentantul prin procură a cet. Gangan Mariana, Gangan Mihail - în urma examinării câmpului din blocul cadastral 102, care a fost plantat cu culturi multianuale - livadă de mere, se constată că toată suprafața de 18,89 ha este defrișată și arată, pomii și toate resturile se află pe terenurile publice. Actele necesare pentru casare și defrișare a livezii lipsesc la Primărie. În terenul defrișat se află și terenurile cu nr. cadastrale xxx și xxx, ce aparțin cu drept de proprietate Marianei Gangan.

Instanța de apel a mai stabilit că, potrivit Confirmării cu nr. 130 din 16 noiembrie 2021, Primăria Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia confirmă faptul că SRL „Tarnin-Agro”, conform datelor din Registrul contractelor de arendă, are luate în arendă și prelucrează 11,52 ha din câmpul xxx, teren sub plantații perene, care a fost defrișat fără decizia consiliului local ca teren arabil.

În același sens, prin adeverința cu nr. 392 din 01 octombrie 2021, Primăria Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia a confirmat faptul că pe perioada martie-mai 2019, agentul economic SRL „Tarnin-Agro” a efectuat lucrări de defrișare a fostei livezi de mere, plantații perene, câmpul 2915102, în care sunt amplasate cotele de teren cu numerele cadastrale xxx și xxx, ce aparțin Marianei Gangan. Suprafața defrișată este prelucrată de SRL „ Tarnin-Agro” până în prezent, cu excepția câtorva cote, inclusiv cotele cu numerele cadastrale xxx și xxx, care au fost lăsate necultivate.

Instanța de apel a constată că întru rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, reprezentantul prin procură a Marianei Gangan, soțul acesteia Mihail Gangan a expediat la adresa intimatului reclamație cu solicitarea de a fi achitat prejudiciul moral și material în termen de 10 zile de la primirea reclamației. Totodată, instanța de apel a stabilit că SRL „Tarnin-Agro” a refuzat primirea reclamației asumându- și astfel consecințele ulterioare. 4

Totodată, instanța de apel a stabilit în mod incontestabil faptul că anume SRL „Tarnin-Agro” a efectuat lucrările de defrișare a livezii de mere ce a aparținut apelantei Mariana Gangan. În acest sens, a reținut ca fiind dovedit faptul că SRL „Tarnin-Agro”, prin acțiunile sale ilicite comise cu vinovăție a cauzat un prejudiciu material apelanților în cuantum de 20 734 lei, fapt confirmat prin Acutul de constatare din 19 august 2019, Confirmarea din 16 noiembrie 2021 și Adeverința din 01 octombrie 2021.

Cu referire la suma prejudiciului material, instanța de apel a reținut că este una corect efectuată în conformitate cu datele oficiale ale Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova pentru anul 2018, în sectorul individual, pentru plantațiile multianuale, meri, roada medie anuală constituind 107 chintale la hectar. Astfel, suma prejudiciului material în mărime de 20 734 lei urmează a fi încasată din contul intimatului în beneficiul apelanților.

Totodată, pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate. Instanța de apel a stabilit cu certitudine că apelanții, prin materialele prezentate, nu au demonstrat într-un mod incontestabil existența prejudiciului moral, alegațiile acestora rămânând a fi doar declarative, capătul dat de cerere urmând a fi respins.

Instanța de apel a mai constatat că la înaintarea apelului și recursului în instanța superioară, apelanții au suportat cheltuieli judiciare sub formă de taxă de stat achitată în instanța de apel la suma de 541,50 lei fapt confirmat prin Ordinul de încasare a numerarului cu nr. 35B083 din 25 februarie 2022 și taxa de stat achitată în instanța de recurs la suma de 361 lei, fapt confirmat prin Bonul de încasare a numerarului cu nr. 288947415 din 20 septembrie 2022.

Subsecvent, potrivit materialelor cauzei, instanța de apel a constatat că apelanții Mariana Gangan și Mihail Gangan în cadrul procesului de examinare în prima instanță, a fost asistată de către avocat, pentru serviciile căruia a fost achitată suma de 2 500 lei fapt confirmat prin Bonul de plată cu seria EZ nr. 492857 din 02 septembrie 2019. Astfel, suma de 25 00 lei achitată de apelanți avocatului, nu este una exagerată pentru examinarea unor astfel de litigii, urmând a fi încasată în beneficiul apelanților din contul intimatului.

Opinează că, instanța de apel a interpretat eronat legea materială și anume prevederile art.1998 alin. (1), 2022 Cod civil.

În final, subliniază că prin erorile comise, instanța de apel a încălcat drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul recurentului de a fi auzit. În susținerea acestui argument, a arătat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor prezentate de SRL „Tarnin-Agro”, încălcând astfel exigențele privind calitatea hotărârilor judecătorești.

Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.” 6

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la momentul depunerii recursului): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. (2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate 7 veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel Comrat și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins 8 argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Tarnin-Agro”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9