2ra-1131/23 — incasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material
- Temei legal
- art. 433 al. 1 lit. a Cpc
2ra-1131/23 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Tarnin-Agro”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Mariana Gangan și Mihail Gangan împotriva Societății cu Răspundere
Limitată ,,Tarnin-Agro” privind încasarea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-1131/23
NR. PIGD 2-19144929-01-2ra-07082023)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Cimișlia, sediul central, jud. D. Cherdivara,
Curtea de Apel Comrat, jud. G. Colev, S. Gubenco, A. Curdov
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de SRL
,,Tarnin-Agro”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 septembrie 2019, Mariana Gangan reprezentată de avocatul Alexandru
Găină a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Tarnin-Agro” privind
încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii, a indicat că conform titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren este proprietară a lotului de teren agricol plantat cu livadă de
meri, cu nr. cadastral xxx, suprafața de 0,0586 ha amplasat în extravilanul s.
Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia.
Totodată, conform certificatului de moștenitor testamentar, eliberat la 02
septembrie 2003 de către notarul privat Lilia Brac, Mariana Gangan a primit în
proprietate bunurile succesorale care au aparținut mamei sale Feodosia Ghilan,
inclusiv, lotul de teren agricol plantat cu livadă de meri, nr. cadastral xxx, suprafața
de 0,1165 ha, amplasat în extravilanul s. Ciucur- Mingir, r-nul Cimișlia. Ambele
terenuri sunt amplasate pe același câmp, având o linie de hotar comună.
A menționat că, în perioada anilor 2003-2019, atât reclamanta Mariana
Gangan, cât și soțul său Mihail Gangan au prelucrat lotul de teren menționat,
îngrijind de livadă și strângând roada de mere, pentru necesități personale.
A enunțat că, în luna iunie 2019, reprezentantul reclamantei, Mihail Gangan
a constatat că livada a fost total defrișată, fără consimțământul proprietarului. Pe
acest caz a apelat la Primărie, iar ulterior comisia Primăriei s. Ciucur-Mingir a venit
la fața locului și a întocmit actul de constatare, cu descrierea situației de fapt și de
drept.
A invocat că, la 16 august 2019 a expediat în adresa SRL „Tarnin-Agro” prin
poștă, cu aviz de recepție, reclamația prin care a solicitat să fie reparat prejudicial
material și moral în sumă totală de 40 734 lei. La 17 august 2019 scrisoarea a fost
returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „adresatul a refuzat să o primească”.
Consideră că prin acțiunile sale SRL „Tarnin-Agro” nu numai că l-a privat
de posesiunea asupra bunului care îi aparține cu drept de proprietate, dar defrișând
ilegal livada de meri i-a cauzat un prejudiciu material și moral considerabil.
Prejudiciul material se caracterizează prin defrișarea livezii, prin ce are de suferit
un prejudiciu de lungă durată caracterizat prin venitul ratat al roadei pentru ani
1
înainte. Totodată, partea materială mai constă și din copacii care au fost defrișați,
masa lemnoasă care la fel are o valoare materială.
A precizat că, conform datelor Biroului Național de Statistică al Republicii
Moldova, în anul 2018 în sectorul individual, pentru plantațiile multianuale, meri,
roada medie anuală constituie 107 chintale/hectar, iar prețul pentru o tonă de mere,
constituia 3 689 lei. Respectiv, potrivit calculelor reclamantului, venitul ratat
constituie 23769 lei. Mai mult ca atât, invocă că mai este și masa lemnoasă, copacii,
dar nu a avut posibilitatea să asigure estimarea prețului de un specialist.
A explicat că, prejudiciu moral este exprimat prin suferințele sufletești legate
de distrugerea barbară a livezii și imposibilitatea de a-și realiza drepturile sale
legitime de proprietar. Pe lângă faptul că strângea roada, menționează că folosea
acest teren pentru a pune stupii pentru albine ale rudelor, cosea vara iarba din livadă
pentru strângerea furajerelor la animale, de la care nu avea numai un venit
suplimentar, dar primea o plăcere sufletească. În prezent, fiind lipsit de toate, livada
fiind distrusă, solul arat. Respectiv, estimează prejudiciul moral în sumă de 20 000
lei.
La 17 noiembrie 2021, avocatul Alexandru Găină în interesele Marianei
Gangan și Mihail Gangan a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, prin care
a solicitat încasarea din contul SRL „Tarnin-Agro” în beneficiul Marianei Gangan,
prejudiciul material în sumă de 13 823 lei, suma de 6 911 lei în calitate de prejudiciu
material și suma de 20 000 lei în calitate de prejudiciu moral în beneficiul Marianei
Gangan și Mihail Gangan.
În motivarea cererii concretizată, suplimentar la cererea de chemare în
judecată a invocat că, Mariana Gangan și Mihail Gangan, conform titlului de
autentificare a dreptului de teren sunt proprietari în devălmășie a lotului de teren
agricol, plantat cu livadă de meri, nr. cadastral xxx, suprafața de 0,0586 ha,
amplasat în extravilanul s. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea. S-a dispus de a încasa din contul Mariei
Gangan și Mihail Gangan în beneficiul SRL ,,Tarnin-Agro” cheltuielile pentru
asistența juridică suportate în cadrul procesului în sumă de 5 000 lei. S-a dispus de
a încasa din contul Mariei Gangan și Mihail Gangan în beneficiul statului taxa de
stat în sumă de 500 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 02 decembrie 2021, avocatul Alexandru Găină în interesele Mariei
Gangan și Mihail Gangan a declarat apel nemotivat, ulterior motivat împotriva
2
hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, solicitând
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă acțiunea integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins cererea
de apel declarată și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul central. S-a dispus de a încasa din contul Marianei Gangan și
Mihail Gangan în beneficiul SRL ,,Tarnin-Agro”, cheltuielile de asistență juridică
în mărime de 2 000 lei.
POZIȚIA CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE
Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis
recursul declarat de Mariana Gangan și Mihail Gangan, reprezentați de avocatul
Alexandru Găină. S-a casat integral decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel
Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt
complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea
de apel declarată, s-a casat hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea
și s-a dispus de a încasa din contul SRL „Tarnin-Agro” în beneficiul Mariei Gangan
și Mihail Gangan cu titlu de prejudiciu material cauzat suma de 20 734, cu titlu de
cheltuieli judiciare, taxa de stat în sumă de 827,51 lei și cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 2 500 lei, în total suma de 24 061,51 lei. În rest, pretenția privind
încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, s-a respins ca nefondată.
În motivarea soluției, instanța de apel lecturând textul hotărârii motivate a
primei instanțe, a ajuns la concluzia că circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și că concluziile
primei instanțe, expuse în hotărâre, sânt în contradicție cu circumstanțele cauzei,
ceea ce este temei de a admite apelul și casa hotărârea primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente.
Instanța de apel a constatat că potrivit certificatului de moștenitor
testamentar din 02 septembrie 2003, înregistrat cu nr. 3861 și eliberat de notarul
Burac Lilia, apelanta Mariana Gangan este moștenitoarea terenurilor agricole cu
nr. cadastral xxx, cu suprafața de 2,4995 ha; nr. cadastral xxx, cu suprafața de
0,3107; nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,1165 ha, toate amplasate în extravilanul
sat. Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia.
3
Totodată, potrivit copiei autentificate de pe titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, se constată că după apelanta Mariana Gangan este înscris
terenul agricol cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,0586 ha, care i-a fost
repartizat în proprietate privată la 21 martie 2000.
Instanța de apel a mai reținut că apelanta Mariana Gangan este căsătorită cu
Mihail Gangan, sunt căsătoriți începând cu 30 mai 1992, fapt confirmat prin
extrasul de pe actul de căsătorie. Subsecvent, la caz urmează a fi reținut faptul că
Mariana Gangan și Mihail Gangan sunt proprietari în devălmășie a lotului de teren
agricol cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 0,0586 ha, amplasat în extravilanul sat.
Ciucur- Mingir, r-nul Cimișlia, chiar dacă la materialele cauzei este anexat și
certificatul de divorț dintre apelanți.
De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit Actului de constatare din
19 august 2019, întocmit de inginerul funciar din cadrul primăriei, Tatiana Gangan,
consilierii locali Balmuș Anatolie și Hurchium Ion, precum și reprezentantul prin
procură a cet. Gangan Mariana, Gangan Mihail - în urma examinării câmpului din
blocul cadastral 102, care a fost plantat cu culturi multianuale - livadă de mere, se
constată că toată suprafața de 18,89 ha este defrișată și arată, pomii și toate resturile
se află pe terenurile publice. Actele necesare pentru casare și defrișare a livezii
lipsesc la Primărie. În terenul defrișat se află și terenurile cu nr. cadastrale xxx și
xxx, ce aparțin cu drept de proprietate Marianei Gangan.
Instanța de apel a mai stabilit că, potrivit Confirmării cu nr. 130 din 16
noiembrie 2021, Primăria Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia confirmă faptul că SRL
„Tarnin-Agro”, conform datelor din Registrul contractelor de arendă, are luate în
arendă și prelucrează 11,52 ha din câmpul xxx, teren sub plantații perene, care a
fost defrișat fără decizia consiliului local ca teren arabil.
În același sens, prin adeverința cu nr. 392 din 01 octombrie 2021, Primăria
Ciucur-Mingir, r-nul Cimișlia a confirmat faptul că pe perioada martie-mai 2019,
agentul economic SRL „Tarnin-Agro” a efectuat lucrări de defrișare a fostei livezi
de mere, plantații perene, câmpul 2915102, în care sunt amplasate cotele de teren
cu numerele cadastrale xxx și xxx, ce aparțin Marianei Gangan. Suprafața defrișată
este prelucrată de SRL „ Tarnin-Agro” până în prezent, cu excepția câtorva cote,
inclusiv cotele cu numerele cadastrale xxx și xxx, care au fost lăsate necultivate.
Instanța de apel a constată că întru rezolvarea conflictului pe cale amiabilă,
reprezentantul prin procură a Marianei Gangan, soțul acesteia Mihail Gangan a
expediat la adresa intimatului reclamație cu solicitarea de a fi achitat prejudiciul
moral și material în termen de 10 zile de la primirea reclamației. Totodată, instanța
de apel a stabilit că SRL „Tarnin-Agro” a refuzat primirea reclamației asumându-
și astfel consecințele ulterioare.
4
Totodată, instanța de apel a stabilit în mod incontestabil faptul că anume SRL
„Tarnin-Agro” a efectuat lucrările de defrișare a livezii de mere ce a aparținut
apelantei Mariana Gangan. În acest sens, a reținut ca fiind dovedit faptul că SRL
„Tarnin-Agro”, prin acțiunile sale ilicite comise cu vinovăție a cauzat un prejudiciu
material apelanților în cuantum de 20 734 lei, fapt confirmat prin Acutul de
constatare din 19 august 2019, Confirmarea din 16 noiembrie 2021 și Adeverința
din 01 octombrie 2021.
Cu referire la suma prejudiciului material, instanța de apel a reținut că este
una corect efectuată în conformitate cu datele oficiale ale Biroul Național de
Statistică al Republicii Moldova pentru anul 2018, în sectorul individual, pentru
plantațiile multianuale, meri, roada medie anuală constituind 107 chintale la hectar.
Astfel, suma prejudiciului material în mărime de 20 734 lei urmează a fi încasată
din contul intimatului în beneficiul apelanților.
Totodată, pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel ce pretinde
daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în
ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate. Instanța de apel a
stabilit cu certitudine că apelanții, prin materialele prezentate, nu au demonstrat
într-un mod incontestabil existența prejudiciului moral, alegațiile acestora
rămânând a fi doar declarative, capătul dat de cerere urmând a fi respins.
Instanța de apel a mai constatat că la înaintarea apelului și recursului în
instanța superioară, apelanții au suportat cheltuieli judiciare sub formă de taxă de
stat achitată în instanța de apel la suma de 541,50 lei fapt confirmat prin Ordinul
de încasare a numerarului cu nr. 35B083 din 25 februarie 2022 și taxa de stat
achitată în instanța de recurs la suma de 361 lei, fapt confirmat prin Bonul de
încasare a numerarului cu nr. 288947415 din 20 septembrie 2022.
Subsecvent, potrivit materialelor cauzei, instanța de apel a constatat că
apelanții Mariana Gangan și Mihail Gangan în cadrul procesului de examinare în
prima instanță, a fost asistată de către avocat, pentru serviciile căruia a fost achitată
suma de 2 500 lei fapt confirmat prin Bonul de plată cu seria EZ nr. 492857 din 02
septembrie 2019. Astfel, suma de 25 00 lei achitată de apelanți avocatului, nu este
una exagerată pentru examinarea unor astfel de litigii, urmând a fi încasată în
beneficiul apelanților din contul intimatului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 iunie 2023, SRL ,,Tarnin-Agro” reprezentată de avocatul Valeriu
Stănescu declară recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel
Comrat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea
unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind
nefondată.
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, invocă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul
că înscrisurile prezentate de reclamanți în calitate de probe, prin care se pretinde că
anume SRL „Tarnin-Agro” a executat lucrările de defrișare a livezii de meri, au
fost obținute cu încălcarea dispozițiilor legale. Prin urmare, acestea nu au valoare
probatorie și nu pot constitui temei pentru soluția instanței, în conformitate cu
prevederile art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Opinează că, instanța de apel a interpretat eronat legea materială și anume
prevederile art.1998 alin. (1), 2022 Cod civil.
În final, subliniază că prin erorile comise, instanța de apel a încălcat
drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, inclusiv dreptul recurentului de a fi auzit. În susținerea acestui
argument, a arătat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor
prezentate de SRL „Tarnin-Agro”, încălcând astfel exigențele privind calitatea
hotărârilor judecătorești.
34. POZIȚIA INTIMATULUI
La 25 august 2023, Mihail Gangan depune referință la recursul declarat și
solicită respingerea acestuia, ca inadmisibil. Suplimentar, reține că recursul
declarat este de fapt un apel camuflat prin care intimatul încearcă să-și argumenteze
poziția repetând declarațiile depuse în cadrul primei instanțe și instanței de apel,
precum și probele apreciate de instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul
a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
6
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare
la momentul depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art.429 alin.(5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a
reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o
mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor
art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.39, și a depus în termen recursul la
data de 22 iunie 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 29 martie
2023 a Curții de Apel Comrat, la 09 iunie 2023 (f.d. 226, Vol. I).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
7
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Comrat și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
8
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată
,,Tarnin-Agro”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9