2rac-80/23 — incasarea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-80/23 — incasarea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro” împotriva Primăriei sat.
Navîrneț, raionul Fălești
(încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată)
împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2rac-80/23
NR. PIGD 2-21083209-01-2rac-04052023)
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu decizia contestată nu constituie
temei de casare a acesteia.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)
Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”, reprezentată de
avocatul Iulian Rusanovschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 iunie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei sat. Navîrneț, raionul
Fălești cu privire la încasarea prejudiciului material și compensarea
cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietarul fântânii
arteziene situate în satul xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx (numărul cadastral
vechi xxxxx) în temeiul hotărârii din 21 februarie 2007 a Judecătoriei Fălești.
Fântâna arteziană în cauză a fost construită în anii 80 ai secolului XX de către
colhozul Gospodăriei Agricole Victoria. Ulterior toate bunurile Gospodăriei au
fost împărțite oamenilor care au lucrat în acel colhoz, iar fântâna arteziană a
intrat în posesia sa. Într-un final prin hotărârea din 21 februarie 2007 a
Judecătoriei Fălești s-a constatat valabilitatea contractului de vânzare -
cumpărare din 2005 a fântânii arteziene cu numărul cadastral xxxxx. Astfel pe
parcursul anilor 2005-2007 până în prezent, societatea a întreținut fântâna
arteziană ca să fie funcțională și a investit în modernizarea ei sute de mii de lei.
Apa din această fântâna, conform analizelor de laborator este menajeră și era
folosită pentru stropitul culturilor agricole și asigurarea cu apă a animalelor
care cresc la ferma societății.
Reclamanta a menționat că, la 19 iunie 2020 în urma dispozițiilor
abuzive și ilegale ale Primarului satului Năvîrneț, au fost dezasamblate și
confiscate în mod arbitrar elementele tehnice ale fântânii arteziene deținute în
proprietate de societate, fără a oferi o careva compensație, acțiuni ce au cauzat
prejudicii financiare imense agentului economic în cauză, prin deteriorarea
fântânii, uscarea copacilor și decesul animalelor din cadrul gospodăriei/fermei.
Nefiind de acord cu această acțiune a Primăriei, societatea a solicitat unei
companii specializate întocmirea unui Raport de evaluare în vederea stabilirii
valorii de piață a fântânii arteziene confiscate. Astfel, prin raportul de expertiză
1
nr. 217/JUD din 14 octombrie 2020, s-au stabilit următoarele: Dreptul de
proprietate asupra bunurilor evaluate aparține societății „Amonti- Agro”
(fântâna arteziană, turn de apă ș.a.); Valoarea de piață a obiectului evaluat,
amplasat în s. Năvîrneț, r. Fălești - constituie 119 100 de lei.
Reclamanta a susținut că prin demontarea fântânii arteziene i-au fost
cauzate prejudicii enorme sub forma venitului ratat, din cauza că a fost lipsită
arbitrar de propria sursă de apă menajeră, prin care se adăpau vitele și păsările
de la ferma societății și a fost pusă în imposibilitate de a iriga livada de mere și
prune, iar din cauza secetei și lipsei sursei de apă, s-a pierdut recolta. Aceste
prejudicii se estimează la 850 000 de lei și sunt formate după cum urmează:
pierderi înregistrate pentru livada de mere – 450 000 de lei; pierderi înregistrate
pentru livada de prune – 200 000 de lei și prețul animalelor care au murit din
cauza lipsei unei surse de apă – 200 000 de lei.
A explicat că la 25 octombrie 2020 pârâtului i-a fost expediată o cerere
prealabilă prin care, a solicitat achitarea pagubelor și eliberarea în copie a
actelor care au servit drept temei pentru Primăria Năvîrneț să dispună
dezmembrarea fântânii arteziene deținută în proprietate de către societate, la
care până în prezent răspuns nu a parvenit.
A precizat reclamanta că dezasamblarea fântânii arteziene (de fapt
confiscarea) a fost efectuată, conform poziției pârâtei, în temeiul art. 19 alin.
(4) din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare. Deși, la 1 noiembrie 2016 Curtea Constituțională a pronunțat
hotărârea nr. 30, prin care, pe calea excepției de neconstituționalitate, a
exercitat controlul constituționalității art. 19 alin. (4) din Legea nr. 303 din 13
decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare,
care stipula că: la finalizarea lucrărilor de construcție, instalațiile și rețelele
publice de alimentare cu apă și de canalizare situate pe teren public, construite
de persoane fizice și/sau de persoane juridice, precum și cele construite până la
intrarea în vigoare a prezentei legi, se transmit la balanța autorității
administrației publice locale sau direct operatorului în conformitate cu decizia
consiliului local. Prin hotărârea menționată supra, Curtea a considerat
neconstituțională sintagma „consider la balanța” din art. 19 alin. (4) din Legea
privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și din art.5 alin.
(41) din Legea cu privire la apa potabilă, or, această hotărâre a fost adoptată
înainte ca Primăria Năvîrneț, să își adjudece abuziv dreptul de proprietate
asupra fântânei arteziene. Curtea a constatat că, prevederile contestate
reprezintă în fapt o expropriere fără a fi stabilită o dreaptă și prealabilă
despăgubire a proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale asupra rețelelor
2
de alimentare cu apă. În context, Curtea a reținut că orice construcție efectuată
din mijloacele financiare ale persoanei fizice și/sau juridice poate fi transmisă
la balanța autorității administrației publice locale sau direct operatorului doar
după o dreaptă și prealabilă despăgubire. Astfel, la 25 octombrie 2020 Primăriei
Năvîrneț i-a fost expediată cerere prealabilă, prin care s-a solicitat achitarea
contravalorii de piață a fântânii arteziene în valoare de 119 100 de lei, și a
pagubelor sub forma venitului ratat în mărime de 950 000 de lei, cerere care a
rămas fără răspuns.
În confirmarea prejudiciului cauzat prin demontarea ilegală a fântânei
arteziene, societatea a reținut și următoarele circumstanțe: conform Raportului
de evaluare nr. 217/JUD întocmit pentru sonda de apă nr. 4264, amplasată pe
terenul cu numărul cadastral xxxxx la 14 septembrie 2020 se constată că
prejudicial cauzat societății „Amonti-Agro” de către Primăria Năvîrneț este de
119 100 de lei. Conform Actului privind înființarea plantației multianuale din
5 august 2016, se probează faptul că societatea „Amonti-Agro” a înființat în
acel an livadă de măr, cireș și prun pe loturile de teren identificate cu numerele
cadastrale - xxxxx. Conform Actului de înființare a plantației multianuale
perene din 4 septembrie 2017 societatea a mai înființat o plantație de măr, vișin,
caise, prun și cireș, piersic, nectarin, păr și gutui, extinsă pe loturile cu numerele
cadastrale: xxxx. Plantația a fost înființată conform proiectului cu material
săditor autorizat, soiurile respective fiind înscrise în Registrul soiurilor de
plante al Republicii Moldova, cu respectarea recomandărilor agrotehnice în
vigoare. Conform facturii fiscal nr. JJ2730094 din 1 aprilie 2016, doar
achiziționarea materialului săditor de măr și cireș a costat 28 650 de lei (12 lei
pomul de măr și 15 lei pomul de cireș). Conform facturii fiscale nr. FB8175051,
materialul săditor sub forma de pomi altoiți de prun, au costat 138 000 de lei
(60 lei prun/per bucata). De asemenea, conform facturii fiscale nr. FB 9311045
din 23 noiembrie 2016, materialul săditor sub forma de măr a costat 395 600
de lei, bani care au fost achitați de societatea „Amonti-Agro” companiei „FPC
Vitis Cojușna” (25 de lei/bucata -pom măr). Concomitent, societatea „Amonti-
Agro” a mai cumpărat pentru plantația descrisă supra, pomi altoiți de măr în
baza facturii nr. JB4765010 din 28 noiembrie 2016, în valoare de 75 360 de lei
și în baza facturii nr. JB4217271 din 30 noiembrie 2016 a cumpărat pomi
fructiferi de pruni, în sumă totală de 25 000 de lei, la prețul de 10,41 de
lei/bucata. Prin Actul nr. 1 din 1 decembrie 2020 de constatare a pagubelor și
evaluarea pagubelor la culturile agricole întocmit de Comisia specializată din
cadrul societății „Amonti-Agro”, s-a stabilit că: din cauzai lipsei apei, pomii
care au fost sădiți în perioada 2016-2019 s-au uscat în număr de 1722 de pomi
3
de diferite specii: mere -227 pomi uscați x 25 de lei = 5 675 de lei; cireș 238
bucăți x 15 lei = 3 570 de lei; caise 158 bucăți x (2,60 euro) sau 55,9 lei (la data
achitării) = 8 832,2 lei; pruni 1 099 bucăți x 60 de lei = 65 940 de lei. Total
pierderi ca urmare a uscării pomilor: 5 675 de lei (meri) + 3 570 de lei (cireși)
+ 8 832,2 lei (cireși) + 65 940 de lei (pruni) = 84 017,2 lei.
Reclamanta a susținut că, pe parcursul anilor 2017-2020 a întreținut
această livadă, care parțial s-a uscat din vina pârâtei. Astfel la suprafața de 2,40
ha care s-a uscat în urma dezmembrării fântânii arteziene prin cvasidelictul
pârâtei, societatea a înregistrat pierderi de 91 536,22 de lei, conform schemei
din acțiune. Respectiv, sumele care se cere a fi încasate din contul pârâtei în
beneficiul societății reclamante sunt: 119 100 lei de (demontare ilegală fântână)
+ 84 017,2 lei (pomi uscați din cauza lipsei de apă) + 91 536,22 de lei
(întreținere plantație multianuale per 3 ani de vegetație) = 294 653,42 de lei.
În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 19 din Codul
civil, Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare; hotărârea nr. 30 din 1 noiembrie 2016 a Curții Constituționale a RM.
La 15 noiembrie 2021 Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-
Agro” a completat cerere de chemare în judecată, indicând că dreptul de
proprietate asupra fântânei arteziene situate în xxxxx cu numărul cadastral
xxxxx se confirmă prin hotărârea din 21 februarie 2007 a Judecătoriei Fălești.
Reclamanta a precizat faptul că fântâna de lângă gropile de siloz este
instalată pe teren agricol și individualizată cu nr. 4264. Dreptul de proprietate
asupra acestei sonde o deține societatea, fapt confirmat prin extrasul din contul
123.2 pentru perioada iulie 2020; prin actul de separare a mijloacelor fixe și a
uzurii din 30 iunie 2007; prin raportul de evaluare nr.217/JUD din 14
septembrie 2020.
A specificat că fântânele arteziene pe care le deține Primăria s. Năvîrneț
sunt altele decât cea de lângă gropile de siloz (fosta fermă de vaci) pe care o
deține în proprietate societatea reclamantă.
Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro” a solicitat încasarea
din contul Primăria s. Năvîrneț a prejudiciului material în mărime de 294 653,
42 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Primăria sat. Năvîrneț, raionul
Fălești în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”
prejudiciul material în sumă de 84 017,02 lei. S-a încasat de la Primăria sat.
4
Năvîrneț, raionul Fălești în beneficiul Statului, taxa de stat în sumă de 2 520,
51 de lei. În rest, acțiunea s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 februarie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-
Agro”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, a depus cerere de apel
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acesteia, casarea
parțială a hotărârii în latura respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
La 3 martie 2022 Primăria sat. Năvîrneț, raionul Fălești a depus cerere
de apel împotriva hotărârii din 15 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, solicitînd casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă
cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”
și s-a admis cererea de apel declarată de Primăria sat. Năvîrneț, raionul Fălești,
s-a casat integral hotărârea din 15 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea, ca fiind
neîntemeiată.
Întru consolidarea soluției instanța de apel prin prisma cadrului legal –
art. 19 alin. (1)-(2), art. 1998, art. 2025 alin. (1) din Codul civil, a constatat la
caz lipsa temeiului și condițiile generale ale răspunderii delictuale, invocate de
către apelantul/reclamant Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”,
care necesită, în mod obligatoriu, întrunirea cumulativă a elementelor
constitutive ale acesteia: fapta ilicită, prejudiciul cauzat, legătura de cauzalitate
dintre acțiunea prejudiciabilă (fapta ilicită) și urmările prejudiciabile și
vinovăția.
La capitolul dat, instanța de apel a reținut că fântâna arteziană situată pe
terenul agricol cu numărul cadastral xxxxx potrivit probelor scrise coroborate
cu normele de drept material, aparține cu drept de proprietate unității
administrativ teritoriale s. Năvîrneț, r-l Fălești, în persoana Primăriei sat.
Năvîrneț, raionul Fălești.
Instanța inferioară a menționat că conform hotărârii din 21 februarie
2007 a Judecătoriei Fălești (f.d. 16-17) s-a hotărât constatarea faptului
valabilității contractului de vânzare-cumpărare dintre 494 deținători de cote-
5
valorice și societatea „Amonti-Agro” a obiectelor imobile situate în xxxxx și
anume: clădirea stației electrice; clădirea casei lucrătorilor din vitărit; clădirea
uscătoriei de tutun; clădirea angarului; clădirea parcului auto; clădirea
punctului de alimentare cu combustibil; clădirea depozitului de grăunțe;
clădirea grajdului de viței; clădirea cântarului și groapa de siloz. Astfel, este
cert faptul că în hotărâre nu se regăsește fântâna arteziană ca obiect al
contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între 494 de cotași și societatea
„Amonti-Agro”. Mai mult ca atât, prin hotărârea menționată s-a constatat
vânzarea societății „Amonti-Agro” a cotelor valorice ale cotașilor reprezentați
de către liderul Angheni Victor, care nu a primit fântâna arteziană potrivit
procesului- verbal de predare-primire a patrimoniului distribuit la concursul
nr.2 după stingerea datoriilor GA „Victoria” din 16 martie 2000 (f.d. 173).
Instanța ierarhic inferioară a conchis că, la materialele cauzei nu se
regăsesc probe, ce ar confirma faptul că societatea „Amonti-Agro” este
proprietarul fântânei arteziene cu nr. 4264, situată pe terenul agricol numărul
cadastral xxxxx, precum și că are dreptul de folosință asupra terenului pe care
este situat corpul de apă, asupra construcțiilor hidrotehnice - sonda arteziană,
astfel lipsesc contractele de superficie sau/și de arendă încheiat între Primăria
s. Năvîrneț și societatea „Amonti-Agro”. În circumstanțele date, reieșind din
prevederile art. 317, 329 din Codul civil, instanța de apel a constatat că
proprietar al fântânii arteziene nr. 4264 este UAT s. Năvîrneț, r-l Fălești, în
persoana Primăriei s. Năvîrneț, r-l Fălești.
Instanța de apel a stabilit că societatea „Amonti-Agro” nu a prezentat
probe concludente și veridice ce ar confirma că societatea a asamblat careva
elemente tehnice la sonda arteziană nr. 4264 situată pe terenul agricol numărul
cadastral xxxxx, și care aparent au fost dezasamblate și confiscate de Primăria
s. Năvîrneț, r-l Fălești. S-a reținut și faptul că societatea „Amonti-Agro” în
perioada utilizării fântânei arteziene, în special în anul 2020(anul în care s-a
cauzat presupusul prejudiciu societății) nu deținea autorizație de mediu pentru
folosința specială a apei - captarea și folosința apei din diferite surse pentru
irigare potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) lit. c) din Codul apelor, obligatorie
pentru societatea reclamantă ca întreprindere agricolă. Astfel, Primăriei s.
Năvîrneț, r-l Fălești nu i se poate imputa cauzarea de prejudicii sub forma
venitului ratat în sumă de 175 553,42 de lei, exprimată prin pierderea recoltei
ca urmare a imposibilității de a iriga livada de mere, caise și prune, în care se
susține că s-au uscat pomi la număr total de 1 722, la valoarea de 84 017,2 lei,
precum și cheltuielile de întreținere a acestor pomi per 3 ani de vegetație – 91
536,22 de lei. În confirmarea acestor prejudicii societatea „Amonti-Agro” a
6
prezentat Actul nr.1 din 1 decembrie 2020 de constatare și evaluare a pagubelor
la culturi agricole, întocmit de comisia formată din lucrătorii societății, potrivit
căreia din lipsa apei, pomii care au fost sădiți 2016-2019 s-au uscat la număr
de 1 722. Actul dat a fost apreciat critic de instanța de apel, deoarece constatarea
și evaluarea pagubelor la culturi agricole intră în competența Camerei de
comerț și industrie. La caz, instanța de apel a considerat că societatea „Amonti-
Agro” urma să confirme existența calamității naturale - secetei și
imposibilitatea irigării plantațiilor din culpa Primăriei s. Năvîrneț, r-l Fălești.
Potrivit Actelor de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole de
calamitățile naturale, întocmite la 15 mai 2020 de Comisia pentru Situații
Excepționale, aprobate de Primarul localității și coordonat cu Șeful Direcției
Agricultură, societății „Amonti-Agro” ca rezultat al calamităților naturale:
înghețuri, înregistrate la 31 martie 2020 și grindină înregistrată la 6 mai 2020,
au fost cauzate următoarele daune: pruni, plantați în 2016 – 90 %(2 ha) și 100
% (5 ha); cireși pe 21 ha – 90 %(f.d.62;63); cais, plantat în 2017 pe 2,5 ha – 95
%, mere, plantate în 2017 pe 5 ha – 90 % și pe 6,5 ha – 60% (f.d.64).
Instanța de apel din lipsa actelor corespunzătoare nu a constatat existența
secetei în anul 2020 în s. Năvîrneț, r-l Fălești, dimpotrivă a stabilit că plantațiile
multianuale de prune, caise mare și cireși în anul 2020, plantate de societatea
reclamantă au fost afectate ca urmare a înghețurilor și grindinei.
La fel, în instanța de apel precum și cea de fond nu s-a confirmat prin
probe certe și pertinente existența unor obligații din partea Primăriei s.
Năvîrneț, r-l Fălești întru întreținerea corectă conform tehnologiilor a
plantațiilor multianuale ale SRL „AmontiAgro”. Nu s-a constatat nici obligația
Primăriei s. Năvîrneț, r-l Fălești de a asigura societatea cu apă în lipsa actelor
permisive, la caz a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei și/sau
existența dreptului de superficie sau folosință a sondei arteziene.
În această ordine de idei, instanța de apel a conchis, nedovedită vinovăția
apelantului/pârât Primăria s. Năvîrneț, r-l Fălești, or, la caz nu au fost prezentate
probe și acte confirmative care ar demonstra vinovăția ultimei, la materialele
cauzei neexistând nici un act al organului de resort, prin care s-ar fi constatat
vinovăția primăriei, adică faptul că aceasta ar fi acționat cu vinovăție(din
intenție sau imprudență), ceea ce implică responsabilitatea conform
prevederilor art. 1998 din Codul civil. Astfel, cvasidelictul din partea Primăriei
s. Năvîrneț, r-l Florești în speță nu este confirmat de către apelantul/reclamant
societatea „Amonti-Agro”.
În acest context, instanța inferioară a constatat lipsa faptei prejudiciabile
ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, cât și vinovăția
7
apelantului/pârât Primăria sat. Năvârneț, raionul Fălești, ca elemente obligatorii
al componenței delictului civil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 1 februarie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”,
reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi a depus recurs împotriva deciziei
din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept
expuse anterior, recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de
apel, o consideră contrară prevederilor legale, la emiterea căreia a fost
interpretată eronat legea, interpretarea arbitrară a probelor, precum și nu a fost
luat în considerare că în argumentele intimatului au fost utilizate norme
declarate neconstituționale.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 429,
432, 437 din Codul de procedură civilă, art. 6 din CEDO privind asigurarea
unui proces echitabil, art. 1 din Protocolul adițional CEDO, art. 46 din
Constituție, hotărârea Curții Constituționale nr. 30 din 1 noiembrie 2016.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procesual.”
8
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a
interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind
limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor
persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței
de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434 alin.
(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că Curtea
de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2022 și a notificat-
o participanților la proces prin intermediul poștei electronice la 5 ianuarie 2023.
Prin urmare, recursul declarat la 1 februarie 2023 a fost depus în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au
fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la
1 septembrie 2023.
Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 1 februarie 2023.
Din analiza recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Amonti-Agro”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi rezultă că drept
9
temei de declarare a recursului s-a invocat prevederile art. 432, în redacția legii
în vigoare până la 1 septembrie 2023, la mod general. Din conținutul recursului
rezultă că recurenta invocă interpretarea eronată a legii, aprecierea arbitrară a
probelor precum și utilizarea normei declarate neconstituționale, erori comise
ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în
special a dreptului la un proces echitabil.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-Agro”,
reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse anterior în cererea de apel și cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare,
în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează
aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel
Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Amonti-
10
Agro”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, nu se încadrează în
temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-
(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023. Or,
verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma argumentelor
recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu
interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a fost emisă cu respectarea
prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă,
nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, dezacordul societății recurente cu soluția instanței de apel nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea
recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Amonti-Agro”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Amonti-Agro”, reprezentată de avocatul Iulian Rusanovschi,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
11
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
12