2r-22/25 — instalarea in spatiul locativ si obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- instalarea in spatiul locativ si obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului s.a.
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului; efectul neindeplinirii in termenul legal a actului de procedura.
2r-22/25 — instalarea in spatiul locativ si obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Grec Nadejda,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grec
Nadejda împotriva Verei Grec și Ecaterinei Țărnă, intervenient principal Grec
Timur cu privire la instalarea în spațiul locativ și obligarea de a nu crea
obstacole în folosirea imobilului și la acțiunea reconvențională depusă de
Ecaterina Țărnă împotriva Nadejdei Grec și Verei Grec cu privire la atribuirea
cotelor-părți din bunul imobil în schimbul unei slute,
împotriva încheierii din 04 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și restituit apelul
declarat de Grec Nadejda împotriva hotărârii din 03 ianuarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
(Dosarul nr. 2r-22/25
NR. PIGD 2-18125499-01-2r-20012025)
Soluția instanței de apel cu privire la restituirea apelului în temeiul art.369 alin.(1) lit.b)
din Codul de procedură civilă este întemeiată. Apelul a fost depus în afara termenului legal,
fără justificarea motivelor de imposibilitate a efectuării actului de procedură în interiorul
termenului legal.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Patrașcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, A. Malîi, N. Mămăligă)
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Grec Nadejda,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 decembrie 2017, Grec Nadejda, reprezentată de avocatul
Aronov Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Grec și
Galinei Iver, solicitând instalarea dânsei în apartamentul nr.xxx amplasat în
xxxxx, cu suprafața totală de xxxxx m.p., nr. cadastral xxxxx și obligarea
pârâtelor să nu-i creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil nominalizat și să-i permită instalarea în apartamentul în litigiu,
cu transmiterea setului de chei de la ușa de intrare și asigurarea accesului liber
și neîngrădit în apartamentul în litigiu.
La 26 noiembrie 2018, avocatul Aronov Roman din numele lui
Grec Timur a depus cerere de chemare în judecată modificată împotriva Verei
Grec și Ecaterinei Țărnă, intervenient accesoriu Grec Nadejda, solicitând
instalarea lui Timur Grec în apartamentul nr.xxx amplasat în xxxxx, compus
din xxx odăi, nr. cadastral xxxxx, cu suprafața totală de xxxxx m.p., inclusiv
suprafața balconului/logiei de xxxxx m.p.; să fie obligate pârâtele să nu creeze
obstacole lui Timur Grec în exercitarea dreptului de proprietate asupra
apartamentului nr.xxx din str. xxxxx și să-i permită instalarea dânsului în
apartamentul în litigiu, cu transmiterea setului de chei de la ușa de intrare și
asigurarea accesului liber și neîngrădit în apartamentul vizat.
La 04 septembrie 2019, Grec Nadejda, reprezentată de avocatul
Cerga Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Grec și
Galinei Iver, solicitând instalarea dânsei în apartamentul nr.xxx amplasat în
xxxxx, cu suprafața totală de xxxxx m.p., nr. cadastral xxxxx și obligarea
pârâtelor să nu-i creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil nominalizat și să-i permită instalarea în apartamentul în litigiu,
cu transmiterea setului de chei de la ușa de intrare și asigurarea accesului liber
și neîngrădit în apartamentul în litigiu, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată.
La 16 octombrie 2019, Grec Nadejda, reprezentată de avocatul
Aronov Roman a depus acțiunea modificată îndreptată împotriva Verei Grec și
Ecaterinei Țărnă, intervenient accesoriu Grec Timur, solicitând instalarea în
apartamentul nr.xxx din str. xxxxx compus din xxx odăi, nr. cadastral xxxxx,
1
cu suprafața totală de xxx m.p., inclusiv suprafața balconului/logiei de xxxxx
m.p., obligarea pârâtelor să nu-i creeze obstacole în exercitarea dreptului de
proprietate asupra apartamentului nr.xxx din str. xxxxx și să-i permită
instalarea în apartamentul vizat, cu transmiterea setului de chei de la ușa de
intrare și asigurarea accesului liber și neîngrădit în apartamentul nr.xxx, și
compensarea cheltuielilor de judecată.
La 20 noiembrie 2019, avocatul Ion Cerga în interesele Nadejdei
Grec și a lui Timur Grec a depus cerere, prin care a solicitat înlocuirea
reclamantului Grec Timur cu Grec Nadejda și primirea spre examinare acțiunea
concretizată a acesteia îndreptată împotriva Verei Grec și Ecaterinei Țărnă,
solicitând instalarea dânsei în apartamentul nr.xxx amplasat în xxxxx, cu
suprafața totală de xxxxx m.p., nr. cadastral xxxxx și obligarea pârâtelor să nu-
i creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil
nominalizat și să-i permită instalarea în apartamentul în litigiu, cu transmiterea
setului de chei de la ușa de intrare și asigurarea accesului liber și neîngrădit în
apartamentul în litigiu, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 15 martie 2024, Ecaterina Țărnă a depus cerere reconvențională
împotriva Nadejdei Grec și Verei Grec, solicitând atribuirea a 2/6 cote-părți
care aparțin Verei Grec și Nadejdei Grec din apartamentul nr.xxx din str. xxxxx
în proprietatea dânsei contra unei sulte achitate pârâtelor.
Prin hotărârea din 03 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani au fost respinse ca neîntemeiate acțiunea inițială depusă de
Grec Nadejda și acțiunea reconvențională depusă de Ecaterina Țărnă.
La 04 ianuarie 2022, Țărnă Ecaterina, reprezentată de avocatul
Kovali Vladimir a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău nu s-a
dat curs cererii de apel depuse de Țărnă Ecaterina, reprezentată de avocatul
Kovali Vladimir și s-a acordat apelantei termen de 10 zile pentru prezentarea
apelului motivat și dovada de plată a taxei de stat în sumă de 202,50 de lei.
Prin încheierea din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
restituit apelul declarat de Țărnă Ecaterina, reprezentată de avocatul Kovali
Vladimir din motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de
apel din încheierea din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.
La 16 octombrie 2024, Grec Nadejda a declarat apel împotriva
hotărârii din 03 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
solicitând repunerea în termen, scutirea de la plata taxei de stat la depunerea
apelului, admiterea apelului și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în
partea respingerii acțiunii sale, cu emiterea în această partea a unei hotărâri noi
cu privire la admiterea acțiunii sale, în rest, hotărârea primei instanțe, în partea
respingerii acțiunii reconvenționale, să fie menținută.
2
Prin încheierea din 04 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
s-a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și restituit apelul
declarat de Grec Nadejda din motiv că a fost depus în afara termenului legal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
La 24 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Grec
Nadejda a declarat recurs împotriva încheierii din 04 decembrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea
unei încheieri de admitere a cererii sale de repunere în termen al apelului, cu
remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea apelului său.
În susținerea recursului, Grec Nadejda a invocat că cauza a fost
examinată în prima instanță în absența sa, iar Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani contrar prevederilor art.236 alin.(4) CPC nu i-a expediat copia
dispozitivului hotărârii și nici hotărârea integrală, respectiv omiterea
termenului de atac cu apel se datorează exclusiv primei instanțe care nu i-a
comunicat dispozitivul hotărârii.
Recurenta consideră că instanța de apel a manifestat un
formalism excesiv și discriminatoriu în raport cu dânsa la soluționarea
motivelor pentru repunerea în termen a cererii de apel, în situația în care cauza
în prima instanță a fost examinată în lipsa sa și nu i-a fost comunicată
hotărârea, fiind încălcat în așa mod dreptul de acces la justiție.
La 20 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa Galinei Iver, Verei Grec și Ecaterinei Țărnă copia recursului declarat
de Nadejda Grec, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, cu
toate acestea intimatele nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au
prezentat referințe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.424 alin.(2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
În conformitate cu art.425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Conform art.426 alin.(3) din Codul de procedură civilă:
„ (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
3
Potrivit art.427 lit.a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Reieșind din prevederile art.236 alin.(5) lit.b) din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr.13 din 12.02.2021, în vigoare
09.05.2021):
„(5) Instanța de judecată va întocmi hotărârea integrală dacă: b) participanții la
proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de
apel”
În conformitate cu art.362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură
civilă (în redacția Legii nr.13 din 12.02.2021, în vigoare 09.05.2021):
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.”
Conform art.369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost
depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța
de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Potrivit art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul
persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Conform art.102 alin.(41) din Codul de procedură civilă:
„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea
lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”
În conformitate cu art.105 alin.(1) și (5) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire
sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se
înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe
cotor, care se restituie instanței.
(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra
semnătură pe cotor.”
Potrivit art.206 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Părțile au dreptul să solicite instanței judecătorești examinarea cauzei în lipsa
lor și remiterea copiei de pe hotărâre.”
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie
un ansamblu de acte.”
Potrivit art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
4
Conform art.113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
În conformitate cu art.116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu
a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective
etc.).”
Conform art.56 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă:
„(2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații
procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o
ocupă în proces.
(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Potrivit art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale.”
În conformitate cu art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău
a emis încheierea contestată la 04 decembrie 2024.
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii contestate a instanței
de apel a fost notificată la 16 decembrie 2024, la adresa electronică a
recurentei Grec Nadejda, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului
judecătoresc anexată la dosar (f.d.125, vol.II).
Prin urmare, recursul declarat la 24 decembrie 2024, prin
intermediul poștei electronice de către Grec Nadejda, se consideră depus în
interiorul termenului legal prevăzut la art.425 CPC.
Din actele cauzei rezultă că la 03 ianuarie 2022, Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat hotărâre, prin care a respins ca
neîntemeiate acțiunea inițială depusă de Grec Nadejda și acțiunea
reconvențională depusă de Ecaterina Țărnă.
Potrivit informației deținute pe Portalul Național al Instanțelor de
Judecată, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a publicat la 04 ianuarie 2022
5
pe pagina sa web: https://jc.instante.justice.md, la compartimentul
„Hotărârile instanței”, dispozitivul hotărârii din 03 ianuarie 2022, iar la 17
martie 2022 a publicat hotărârea integrală (motivată).
Astfel, termenul de 30 de zile prevăzut la art.362 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, de declarare a apelului, a început să curgă din data
de 04 ianuarie 2022, ziua imediat următoare de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, care a expirat la data de 02 februarie 2022 (miercuri)
inclusiv.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 16 octombrie 2024,
Grec Nadejda a declarat apel împotriva hotărârii din 03 ianuarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând repunerea în termen a
apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii
acțiunii sale, cu emiterea în acestă parte a unei hotărâri noi de admitere a
acțiunii sale, în rest, hotărârea să fie menținută (f.d.92-98, vol.II).
În susținerea cererii de repunere în termen a apelului, Grec
Nadejda a invocat că prima instanță nu i-a notificat atât dispozitivul hotărârii
pronunțate, cât nici hotărârea integrală (motivată). Cu hotărârea a luat
cunoștință abia la 28 septembrie 2024, când a revenit peste hotarele țării,
neavând posibilitate de a afla de soluția pronunțată.
Drept consecință, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 04
decembrie 2024, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură
civilă, a respins cererea de repunere în termen al apelului și a restituit apelul
declarat de Grec Nadejda împotriva hotărârii din 03 ianuarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ca fiind depus în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept
citate supra și argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de respingere a
cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea acestuia ca fiind
depus tardiv, întrucât cererea de apel a fost depusă de Nadejda Grec peste
termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii
prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Or, după cum
rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani a fost pronunțat la 03 ianuarie 2022, iar cererea de apel a fost depusă
de Grec Nadejda abia la 16 octombrie 2024, aproximativ peste 2 ani și 10 luni,
pe când termenul-limită de declarare al apelului a expirat încă la data de 02
februarie 2022.
Reieșind din prevederile art.116 din Codul de procedură civilă
precitat supra, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă
persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de repunere
în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului
de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de
către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea
6
neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil.
Deși, apelanta Grec Nadejda a solicitat repunerea în termen a
actului de procedură, totuși contrar prevederilor art.116 CPC, nu a prezentat
probe suficient de justificative ce ar confirma faptul imposibilității depunerii
apelului în termenul de atac prevăzut de lege.
Nu pot fi reținute argumentele recurentei/apelante Nadejda Grec
precum că cauza a fost examinată în prima instanță în absența sa, iar
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani contrar prevederilor art.236 alin.(4)
CPC nu i-a expediat copia dispozitivului hotărârii și nici hotărârea integrală,
respectiv omiterea termenului de atac cu apel se datorează exclusiv primei
instanțe care nu i-a comunicat dispozitivul hotărârii, deoarece sunt
declarative.
La acest aspect, Completul de judecată remarcă că în prezenta
cauză Grec Nadejda are calitatea procesuală de reclamantă, care a participat
personal la ședințele de judecată ale primei instanțe din 02 februarie 2021, 17
februarie 2021 și 31 mai 2021 (f.d.41, 44, 45, vol.II) .
Pe lângă acestea, la 04 iunie 2021, Grec Nadejda a depus cerere
la Judecătoria Chișinău, sediu Buiucani, înregistrată sub nr.5-14-6332, prin
care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, în cazul neprezentării dânsei la
ședința de judecată (f.d.229-230, vol.I).
Cu toate că la ședința din 02 iulie 2021, Grec Nadejda nu a
participat, totuși la ședința respectivă a asistat soțul acesteia Țărnă Gheorghe
și tot în cadrul acestei ședințe a fost admisă cererea recurentei/reclamante
privind examinarea cauzei în continuare în absența dânsei (f.d.41, 44, 45, 47,
vol.II)
Aici, sunt relevante prevederile art.102 alin.(41) din Codul de
procedură civilă, care cert și imperativ statuează că, participanții la proces
înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară. Or, participanții la proces înștiințați
în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de
procedură la o dată ulterioară, dar să se intereseze, la intervale rezonabile de
timp, de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul de atac.
Pe lângă acestea, informația despre ședința din 03 ianuarie 2022
ce urma să aibă loc, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a publicat-o din
timp și pe saitul oficial al instanței la compartimentul „Agenda ședințelor”,
fiind accesibilă publicului larg.
Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Grec Nadejda nu a
prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea dânsei într-o veritabilă
imposibilitate de a efectua actul de procedură în termenul de 30 de zile de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul
de procedură civilă, adresându-se cu apel abia aproximativ peste 2 ani și 10
luni.
7
Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei precum că instanța
de apel a manifestat un formalism excesiv și discriminatoriu în raport cu dânsa
la soluționarea motivelor pentru repunerea în termen a cererii de apel, în
situația în care cauza în prima instanță a fost examinată în lipsa sa și nu i-a
fost comunicată hotărârea, fiind încălcat în așa mod dreptul de acces la justiție.
Or, dreptul de atac cu apel nu este un drept absolut, dar este restricționat de
către legiuitor prin impunerea la art.362 CPC a termenului-limită de efectuare
a actului de procedură de 30 de zile care curge de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii (dacă legea nu prevede altfel), dar nu de la data
recepționării (comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor
care au dus la omiterea termenului de procedură.
La acest capitol sunt relevante dispozițiile art.56 alin.(3) și art.61
alin.(1) din Codul de procedură civilă, care expres statuează că participanții
la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale.
La caz, însă, recurenta/apelantă Grec Nadejda, fiind interesată de
soluționarea prezentei cauze și fiind la curent că prima instanță urmează să se
pronunțe pe marginea acestui litigiu, trebuia să depună diligență și să se
intereseze, la intervale rezonabile de timp, de soarta dosarului respectiv,
pentru a nu omite termenul legal de atac al hotărârii primei instanțe, în caz de
dezacord cu soluția pronunțată.
Potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Bodiu v. Republica
Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), Curtea a notat că
sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii
termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În
același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă
considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această
decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a
recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă
în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă
această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive.
Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa
părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci,
totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile
trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre
progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz,
instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea
termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res
judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea
ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită (cauza
Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat
că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre
decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul
8
procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat
că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile
de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai
devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie
definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa de referință promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația
părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost
înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja
drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03
din 11 septembrie 2007).
Completul de judecată subliniază că respectarea termenelor
legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna
funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile
expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când înaintează o
cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile
în temeiul art.116 și art.362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar
dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate. În caz
contrar, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, poate duce inevitabil la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Date fiind cele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 04 decembrie
2024 a Curții de Apel Chișinău.
Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei
căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil
adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de
fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor
celorlalte pârți la un proces echitabil.
Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurentă sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea
instanței de apel.
În conformitate cu art.427 lit.a) și art.428 din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Grec Nadejda.
9
Menține încheierea din 04 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Grec Nadejda împotriva Verei Grec și Ecaterinei Țărnă, intervenient principal
Grec Timur cu privire la instalarea în spațiul locativ și obligarea de a nu crea
obstacole în folosirea imobilului și la acțiunea reconvențională depusă de
Ecaterina Țărnă împotriva Nadejdei Grec și Verei Grec cu privire la atribuirea
cotelor-părți în schimbul unei slute.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
10